Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Școala ca o tortură, școala ca o plăcere. În Belgia, până la 18 ani, copilul trebuie să învețe să devină un cetățean, nu un geniu

copii la scoala - Foto getty

Foto Guliver/Getty Images

În Belgia, la 12 ani copiii încheie ciclul primar, care a durat șase ani, și trebuie să se înscrie în ciclul secundar, care durează și el 6 ani, până la terminarea liceului. Înscrierea este un proces destul de complex, dar perfect reglementat, după criterii clare și transparente, stabilite de autoritățile francofone și neerlandofone. Dintre aceste criterii fac parte prioritar cele sociale: copiii aflați în situații familiale dificile ori cei care suferă de anumite boli ori deficiențe au prioritate în alegerea școlii. De asemenea, se poate dovedi decisivă și distanța de acasă până la școală: copiii nu trebuie să facă naveta zi după zi, pe distanțe mari, ci ei trebuie să locuiască, pe cât posibil, aproape de școală. 

Spre surpriza mea, ajuns în situația de a pregăti un asemenea dosar de înscriere, printre criteriile de distribuire a copiilor în ciclul secundar nu se regăsește cel al notelor. Nicăieri, până la sfârșitul liceului, notele nu fac parte dintre criteriile de distribuire sau selectare a copiilor în anumite clase sau școli mai bune. Calitatea școlilor nu e dată de notele elevilor, ci de calitatea profesorilor. Mai mult, în niciun moment copiii nu se află în concurență unii cu ceilalți. În schimb, toți copiii sunt evaluați, printr-un anumit număr de teste și examene, în fiecare semestru vreme de șase ani. Adică fiecare copil se află într-o singură competiție, una benefică pe termen lung: aceea cu el însuși.

Toate aceste mi-au permis să înțeleg filosofia socială a școlii belgiene: până la 18 ani, copilul trebuie să învețe, în primul rând, să devină un cetățean. Un cetățean, nu un geniu. Din limbajul educațional și școlar al copilului și adolescentului lipsesc ideile individualiste de competiție și de concurență între colegi, lipsesc șiragurile de FB și de nota 10, rivalitățile, orgoliile și dramele provocate de notele mici, fiind toate înlocuite de idei ale conviețuirii precum solidaritatea, întrajutorarea, toleranța, diversitatea etc.

Interesul suprem al școlii este să formeze cetățeni de nădejde în societate, atașați valorilor vieții în comun și nu rivali, nu lupi care se sfâșie între ei până la depresia lor sau până la isteria părinților lor. Deoarece și copilăria și adolescența sunt perioade de maximă fragilitate emoțională, dar și de maximă disponibilitate pentru învățare, este vital ca în această parte a vieții copiii să se dezvolte ca personalități armonioase, având încredere în ei înșiși, dar și în cei din jur. După ce aceste cărămizi sunt solid puse la temelia vieții, la ieșirea din adolescență copilul poate înfrunta orice competiție: să caute performanța în știință sau în artă ori să-și găsească vocația într-o meserie. Și tot la această vârstă el trebuie să se poată integra societatea ca adult care a interiorizat regulile după care trăiește comunitatea din care face parte.

Îți recomandăm

Dacă însă școala este spațiul în care se promovează falsa concurență între copii, concursuri, teze, olimpiade, examene după examene, toate aceste competiții care suprasolicită mental și emoțional copiii, ei vor ajunge la 18 ani să urască învățarea, să urască școala, profesorii, autoritățile, dar să păstreze din școală singurul lucru cu adevărat nefolositor: individualismul feroce, neîncrederea în ceilalți. Toate pe un fond de blazare și de fragilitate emoțională care aduce în viața adultă niște tineri deja obosiți și triști.

Școala transmite cunoștințe, desigur, dar mai ales transmite valori ale vieții sociale. Valori care nu se deprind prin declarații sforăitoare, ci care sunt topite în betonul din care e construită școala, de care copilul se îmbibă zi de zi, în felul în care sunt organizate clasa și școala, în felul în care interacționează cu colegii, cu profesorii, dar și cu strada, cu trecătorii, cu polițistul, cu medicul, cu pompierul etc. Valori care călăuzesc viața profesorilor, încetând să mai fie ei înșiși modele ale egoismului și blazării și comportându-se cu elevii ca și cu niște cetățeni de încredere, beneficiind de drepturi și libertăți.

Eliminați concurența din clase, eliminați premiile I, II și III și mențiunile de la sfârșit de ani, eliminați examenele, olimpiadele și toate concursurile școlare inutile și puneți fiecare copil în competiție doar cu el însuși. Încetați să pedepsiți copiii cu note proaste, această armă albă rămasă periculos în mâna profesorilor răzbunători. Dați premii la sfârșit de an tuturor copiilor din clasă, pentru că fiecare a făcut cel puțin un lucru bun în acel an pentru care merită lăudat. Și veți vedea atunci că ei vor ști, dragi profesori, să vă răsplătească din plin cu încredere și respect. Nu din frică, ci din reciprocitate.

Și abia din acel moment vom avea în sfârșit cetățeni în societate modelați de școală și nu genii ratate, blestemându-și în permanență soarta distrusă de profesori și de școală.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • frumos scris, doar ca rezultatul dupa cei 12 ani de scoala este altul ... hai sa revenim la realitate si sa nu avem impresia ca scoala belgiana scoate cei mai misto oameni .. eu sunt jalnici si fara valori din adn ...
    • Like 0
  • Buna ziua. Sunt profesor in Gura Humorului. Scoala in care lucrez are un parteneriat cu o scoala din Belgia, va scutesc de detalii... Suntem in excursie, am langa mine profesoara belgiana, i-am tradus articolul. Spre surpriza mea, a exclamat cam de 6 ori "C'est faux!". Mai ales cand a fost vorba despre lipsa concurentei intre copii, scoli sau privitor la criteriile de selectie. Oficial nu conteaza notele dar criteriile nu sunt totdeauna transparente. De exemplu scolile bune din marile orase se intereseaza discret despre situatia profesionala, economica si culturala a parintilor. Colega mea spune ca exista ca si la noi situatii in care familia obtine o viza de domiciliu pentru a putea inscrie copilul la o scoala mai buna. Tot ea conchide ca, din pacate, peste tot lucrurile stau mai mult sau mai putin la fel.
    • Like 2
  • Domnule Ciprian Migăli, nu știu câți ani aveți și când v-ați făcut școala, nici unde, dar eu am făcut-o până în 1973, cu bunele și "relele" "epocii". Nu m-am văietat niciodata că " învăț multe și inutile". Când a fost vorba de alfabetizare a trebuit să mă "desprind" de neștiutorii de carte, când a fost vorba de cultură generală am înțeles perfect despre ce este vorba. Nu am comentat. Doar strictețea cu uniforma aceea oribilă, (acum îi vad utilitatea) și interdicția de a avea părul lung, (nici acum nu aprob asta), eu fiind admirator al muzicii rock. Nu am îndrăznit să visăm la "consiliul elevilor" - o aberație, nu am amenințat profesorii. Ce am avut noi, de neprețuit, au fost profesorii. Azi sunt niște simpli salariați, mai mult sau mai puțin calificați. Iar respectul pentru școală, părinți, vrâstnici, semeni în general, educația și culturalizarea au dispărut. S-au creat, în mod intenționat, false modele, tot ce este mai abject este promovat de tv-uri. Toți miniștrii învățământului perindați în ultimii 30 de ani nu au făcut decât să distrugă tot ce era bun în învățământ, pus la punct de către adevărați intelectuali și dascăli ai nației. Nu trebuia umblat la asta. Dar trebuie masa de manevră, votanți imbecili si dependenți.
    • Like 2
  • rcc check icon
    Adica ii invata sa fie buni robotei. Stiu, inca imi fac veacul pe meleagurile astea. Sunt bune si rele, nu trebuie ridicati in slavi si pentru cum "violeaza" sufletele copiilor din varste cat mai fragede.
    • Like 4
  • Magneto check icon
    Competitia vine de la sine... e in structura genetica, nu trebuie cultivata prea mult. Dorinta sistemului de invatatmant din Romania de a creea cetateni mai inainte de toate - lipseste cu desavarsire!
    • Like 5
  • Nu stiu pe nimeni de dreapta, care sa sustina astfel de idei.
    Numai stingisti tare ingrijorati de soarta omenirii, care vor sa schimbe tot, ca asa au ordin de la tata Marx. (Vedeti teza a XI-a contra lui Feuerbach.)
    Ridicolul situatie este altul.
    Stingistii se fac luntre si punte sa aduca toti copiii la scoala(chiar obligatoriu; si dupa aia se intreaba de ce este scoala urata-?!!!-), pentru ca doar asa se niveleaza sansele copiilor in viata. (Copiii saraci au acces la invatatura gratuit, ca si copiii bogati.) Dar daca in procesul de invatura nu le transmiti cunostintele necesare, de ce ii mai aduci? Ori e prostie, ori deturnarea sensului invatamintului de la obiectivele stingii si prostovanii nu realizeaza. Chiar or fi cretini?
    In ce priveste lipsa de concurenta... Nu faceti nici un bine copiilor, eliminind concurenta. Cand vor termina scoala si vor intra in viata, vor vedea ca toata economia libera e concurentiala. Pina si lupta pentru iubita e concurentiala. Ce vor face niste inadaptati la o astfel de viata? (Alcool, droguri, abuz sexual, sinucideri.) Am mai spus: ferind copiii de asa zise traume, nu faceti decat sa intirziati momentul aparitiei traumei si sa amplificati efectul ei. (Vedeti povestea educatiei si vietii printului Gautama. -Buddha.-)
    Desi este un experiment celebru, cunoscut de toti, nimeni nu-l aminteste: un grup de cimpanezei a fost testat. Se lua un cimpanzeu si era pus sa faca o treaba usoara, pe care o intelegea. Era recompensat cu o banana. Animalul era bucuros si raspundea la chemare. Apoi, dupa cateva zile, cercetatorii au inceput sa dea banane si celorlalti cimpanezi, care erau in grup si nu faceau nimic. Interesul cimpanzeului a inceput sa scada pina la indiferenta.
    Daca o maimuta gindeste asa, cum o gindi un copil? Care nu are reperele morale, general acceptate, intiparite in minte. Inca.
    Daca vreti sa nu existe concurenta, de ce mentineti sporturile? Si sistemele de punctaj? Trebuie sa le eliminati, caci pot fi raniti -mental- copiii. Fie cand joaca, fie cand privesc. Cum sa piarda? Daca privesc doar, au favoriti, care pot pierde... O grava carenta..... Nu v-ati gandit si la asta? (Ma rog, se voia o gluma.)
    Nu competitia trebuie eliminata. Trebuie sa-i invatati de mici cu competitia. Trebuie sa le explicati ce inseamna fair-play.
    Sunt de acord doar cu ideea familiarizari copiilor cu regulile de politete si buna purtare in societate. Copiii singuri la parinti, mai ales daca nu au viata sociala(familiile), pot fi handicapati in viata. Nu stiu ce sa faca si cum sa se poarte in fel si fel de ocazii; si de aici o multime de necazuri posibile sau situatii hilare.
    In rest... Sorry!
    Pentru cei care mai vin cu astfel de idei:
    va rog sa prezentati scoala publica din tara unde traiti, paralel cu scolile private. Doar asa putem avea o vedere corecta asupra sistemului. Dvs. aratati doar o fata a monedei.
    • Like 5
  • Eu va scriu din perspectiva școlii din Anglia unde avem uniforma și reguli foarte stricte de comportament și așteptări ridicate de performanța in școlile cotate foarte bine și unde elevii sunt împinși sa își atingă potențialul maxim
    Pe cât posibil. La fel ca in Belgia rezultatele testelor semestriale sunt confidențiale și se discuta in elev, părinte și profesor . E corect pentru ca așa nu se dezvolta resentimente între copii iar ei continua sa fie prieteni, camarazi , colegi și sa se susțină unul pe celălalt. Multe materii sunt predate la nivelul practic, in laboratoare utilate cu tehnologie dd vârf și copiii rețin mai ușor practicalitatea celor învățate. Nu exista varianta nu pot și nu îmi fac temele pentru asta exista detenție in pauza. Nici un copil nu își dorește detenția când colegii lor sunt in pauza. Sunt încurajate discuțiile libere, cu respect, despre democrație, politica, psihologie.... toți copiii dintr o clasa au in fel de adunare de grup in fiecare dimineața unde se dezbat diverse probleme și toată școala se aduna regulat intr un ansamblu unde din nou sunt dezbătute diverse subiecte. Empatia e un lucru care se învață la școala, la fel toleranta și democrația . In aceeași masura in care învață fizica chimie etc. Nu ma îndoiesc ca sistemul poate fi îmbunătățit , la fel ca peste tot in lume și poate ca nu scoate cei mai buni performeri din copii dar cel puțin încearcă sa ii învețe ce înseamnă responsabilitatea și umanitatea. In 8 ani de școala nu am avut o zi in care copilul meu sa nu vrea sa meargă la școala sau sa meargă cu stres la școala. Pana la urma e importantă și sănătatea mentală și emoțională a copilului , performanțele școlare nu sunt un indicator al stării de sine.
    • Like 2
    • @ Ade Laura
      Parerist check icon
      Aproape tot ce spuneti se aplica si in Belgia, mai putin uniformele, care exista doar in anumite scoli. Insa aproape toate au un cod vestimentar, chiar daca nu au o uniforma propriu-zisa.
      • Like 1
  • Valentin check icon
    În alte ţări din Vest nu se fac tone de formule matematice sau sute de felieri pe ogorul gramaticii. În Vest există un învăţământ bazat pe cultură generală şi transdisciplinaritate.
    Fără tonele de exerciţii indigeste la fizică sau chimie, matematică etc.
    Cine doreşte să devină fizician, chimist sau matematician are la dispoziţie OPŢIONALE.
    La noi e pus cu furca şi turnat cu basculanta.
    • Like 3
    • @ Valentin
      Care tone? Ce se face la noi la mate si fizica e banal. Se lucreaza insa corect.
      • Like 3
  • Nume check icon
    Ce am observat si in alte tari din Vest este ca pe langa cunostiinte si invatatura, copii si tinerii invata cum sa se comporte in societate. Iar respectul fata de ceilalti si a condamna actele negative si antisociale este ceva normal, pe cand la noi aceste lucuri nu cred ca se invata, ci dimpotriva.
    • Like 2
  • It is a dog eat dog world! E o lume caine mananca caine, insasi supravietuirea speciei presupune competitia. sa nu uitam doua rele nu fac una buna, competitia prost inteleasa sau absenta ei totala. Categoric vor fi copii modelati din nefericire de un alt gen de software care ruleaza de fapt in backgroundul scolii. Fiecare copil adus la scoala in masinile parintilor care mai de care mai fitoasa, fiecare copil cu telefonul ultimul racnet sau poate haine de firma, competitia afisata ostentativ
    • Like 0
    • @ Victorin Borsciov
      Parerist check icon
      E o zicala stupida, chiar daca celebra. Cainii si lupii nu se mananca intre ei, ci vaneaza in haita. Iar in haita lor au intrat si... oamenii (alt animal social care vaneaza in haita), care pare ca a insemnat biletul supravietuirii pentru specia lor.
      Competitia exista in interiorul haitei, insa este asumata nu impusa, si nici nu duce la destramarea haitei, ci dimpotriva, contribuie la intarirea ei.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult