Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Noi nu avem mare

Grecia.

Foto: Facebook Cristian Păun

Industria de turism de la Marea Neagră e ca industria de banane din România. Niciun avantaj competitiv sau comparativ să vinzi așa ceva pe bani mulți, la mulți, mai ales străini. Concurența e imensă. Diferențele sunt de la cer la pământ. Și aici nu mă refer la gustul diferit al berii, porțiile mai generoase de mâncare sau ospitalitatea gazdelor. Deloc. Mă refer la mare.

Grecia, Albania (mai nou), Croația, Italia, Franța, Spania, Portugalia, Cipru sau Turcia au mare. Bulgarii se chinuie mai mult ca noi și reușesc ceva mai bine să vândă Marea Neagră. Dar tot se zbat. Noi suntem, practic, ca Slovenia. Avem cu vreo 20 de km mai mult țărm la mare ca ei, o fâșie stâncoasă între Italia și Croația. Sau ca belgienii...

Oricât de naționaliști și iubitori de patrie am vrea să fim, nu se compară. Senzația pe care o ai când înoți în ape azurii, limpezi, impecabil de curate, pe plaje aproape pustii mai mereu, valuri mici, apă deosebit de caldă, este unică. Fiecare resursă cheltuită pe așa ceva nu e risipită. Nu e în van. Prețuri pentru toate buzunarele, la jumătate față de ce vedem la noi.

Suntem prea săraci să irosim resursele...

PS: Las și eu niște poze din Lefkada, la final de concediu. De pe plaja care mi-a plăcut cel mai mult - Megali Petra.

LE: Gazda, când am ajuns, ne-a dat banii înapoi pe o noapte de cazare și ne-a spus că putem să mai prelungim șederea, dacă vrem, cu o noapte. Practic, ne-a oferit o noapte în plus. Am prelungit. La plecare ne-a dat o sticlă de ulei de măsline și un borcan de măsline, producție proprie.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Nu am mai fost la mare in Romania din 2005 si nu stiu cand o sa mai ajung.
    Totusi comparatia nu mi se pare corecta 100%. Peisajul este diferit. Intotdeauna un munte cu mare va arata mult mai bine decat litoralul nostru. Marea Neagra este o mare inchisa cu cateva rauri mari de apa dulce care se revarsa, prin urmare destul de rece si cu culoare inchisa. Sezonul nostru dureaza 2 luni, sezonul in Grecia cel putin 5 luni. In rest de acord cu serviciile si preturile din Romania nu se compara cu Grecia. Nu vreau neparat sa ii scuz pe ai nostrii, dar este vorba si de cerere vs. oferta si orice antreprenor care doreste sa castige bani profita de acest lucru. Cui nu ii place sau nu ii convine situatia - vezi cazul meu - nu merge si punct.
    P.S. Totusi nu pot sa nu remarc ca unul din argumentele prezentate de Dvs. prin care aratati cu ce sunt grecii mai buni, este clasica " mocangeala" foarte apreciata de romani. Spre o comparatie ar insemna ca toti proprietarii de pensiuni din Ardeal sa dea fiecarui client la plecare cat o sticla de palinca - preferabil de 1l - ca sa dovedim ca avem un turism de calitate. Nu cred ca de aici se face diferentierea si sa glumim putin nu cred ca avem atatea prune in Romania sa facem asa ceva:).
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult