Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Noi nu avem mare

Grecia.

Foto: Facebook Cristian Păun

Industria de turism de la Marea Neagră e ca industria de banane din România. Niciun avantaj competitiv sau comparativ să vinzi așa ceva pe bani mulți, la mulți, mai ales străini. Concurența e imensă. Diferențele sunt de la cer la pământ. Și aici nu mă refer la gustul diferit al berii, porțiile mai generoase de mâncare sau ospitalitatea gazdelor. Deloc. Mă refer la mare.

Grecia, Albania (mai nou), Croația, Italia, Franța, Spania, Portugalia, Cipru sau Turcia au mare. Bulgarii se chinuie mai mult ca noi și reușesc ceva mai bine să vândă Marea Neagră. Dar tot se zbat. Noi suntem, practic, ca Slovenia. Avem cu vreo 20 de km mai mult țărm la mare ca ei, o fâșie stâncoasă între Italia și Croația. Sau ca belgienii...

Oricât de naționaliști și iubitori de patrie am vrea să fim, nu se compară. Senzația pe care o ai când înoți în ape azurii, limpezi, impecabil de curate, pe plaje aproape pustii mai mereu, valuri mici, apă deosebit de caldă, este unică. Fiecare resursă cheltuită pe așa ceva nu e risipită. Nu e în van. Prețuri pentru toate buzunarele, la jumătate față de ce vedem la noi.

Suntem prea săraci să irosim resursele...

PS: Las și eu niște poze din Lefkada, la final de concediu. De pe plaja care mi-a plăcut cel mai mult - Megali Petra.

LE: Gazda, când am ajuns, ne-a dat banii înapoi pe o noapte de cazare și ne-a spus că putem să mai prelungim șederea, dacă vrem, cu o noapte. Practic, ne-a oferit o noapte în plus. Am prelungit. La plecare ne-a dat o sticlă de ulei de măsline și un borcan de măsline, producție proprie.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Nu am mai fost la mare in Romania din 2005 si nu stiu cand o sa mai ajung.
    Totusi comparatia nu mi se pare corecta 100%. Peisajul este diferit. Intotdeauna un munte cu mare va arata mult mai bine decat litoralul nostru. Marea Neagra este o mare inchisa cu cateva rauri mari de apa dulce care se revarsa, prin urmare destul de rece si cu culoare inchisa. Sezonul nostru dureaza 2 luni, sezonul in Grecia cel putin 5 luni. In rest de acord cu serviciile si preturile din Romania nu se compara cu Grecia. Nu vreau neparat sa ii scuz pe ai nostrii, dar este vorba si de cerere vs. oferta si orice antreprenor care doreste sa castige bani profita de acest lucru. Cui nu ii place sau nu ii convine situatia - vezi cazul meu - nu merge si punct.
    P.S. Totusi nu pot sa nu remarc ca unul din argumentele prezentate de Dvs. prin care aratati cu ce sunt grecii mai buni, este clasica " mocangeala" foarte apreciata de romani. Spre o comparatie ar insemna ca toti proprietarii de pensiuni din Ardeal sa dea fiecarui client la plecare cat o sticla de palinca - preferabil de 1l - ca sa dovedim ca avem un turism de calitate. Nu cred ca de aici se face diferentierea si sa glumim putin nu cred ca avem atatea prune in Romania sa facem asa ceva:).
    • Like 0


Îți recomandăm

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Omul bicentenar / sursa foto: Profimedia

Andrew Martin, robotul android devenit om, nu caută să-și ”optimizeze” circuitele, ci solicită un ”downgrade” ireversibil. Într-o eră în care liderii tehnologiei (nu dăm nume) par să reducă dezvoltarea și învățarea umană la un soi de „consum de energie” pentru ”stocarea datelor”, lecția lui Andrew devine felinarul de care noi, oamenii, avem nevoie pentru a nu ne rătăci în propria creație.

Citește mai mult