Foto Joe Giddens / PA Images / Profimedia
La șase luni de la izbucnirea crizei coronavirului, în condițiile necesității adaptării la noile condiții de distanțare, comportamentul atât al persoanelor cât și al companiilor s-a schimbat semnificativ.
Probabil cea mai puternică schimbare în comportament a fost cel de călătorie. Și în special, călătoria cu avionul. Practic, la declanșarea crizei traficul aerian a scăzut și cu 99%. Efectul asupra companiilor aerine și aeroporturilor a fost extrem de puternic, multe dintre companiile din acest domeniu necesitând ajutor de stat pentru supraviețuire. Ulterior, pe măsură ridicării restricțiilor, traficul a început să crească, însă, conform extimarilor industriei, traficul va reveni la nivelul din anul 2019 undeva în perioada 2025-2027.
Transportul aerian depinde de două componente majore ale cererii de călătorii: turismul și călătoriile de afaceri.
Referitor la călătoriile în scop turistic, odată ce pandemia va fi eliminată (printr-un tratament și/sau un vaccin), cererea va reveni treptat către nivelurile anterioare crizei.
Însă în ceea ce privește cererea de călătorii în scop de business, aceasta probabil se va schimba permanent. Forțate de criză și de necesitatea de distanțare, companiile au făcut investiții substanțiale în tehnologiile de comunicație, astfel că acum întâlnirile de afaceri, ședințele, prezentările se pot desfășura în mediu online. Și ulterior încheierii pandemiei aceste soluții vor fi folosite, având în vedere că investițiile au fost deja realizate, prin urmare costurile sunt minime vs. călătoria fizică în scop de business, care este mult mai scumpă. Ca urmare, cererea pentru călătorii de business își va reveni (la nivelul anului 2019) extrem de greu, dacă își va mai reveni.
Un alt comportament care s-a modificat substanțial în timpul pandemiei este cel de consum. O mare parte din consum s-a mutat în mediul online. Forțate de criza corona, tot mai multe companii, de la supermarket-uri până la restaurante, s-au adaptat noilor condiții și și-au construit canele de distribuție în mediul online.
Ca exemplu, compania reprezentativă a comerțului online – Amazon - a înregistrat o creștere substanțială de activitate, iar valoarea companiei a atins noi maxime istorice. Mai mult, compania dorește să treacă la nivelul următor de automatizare a activității, astfel încât tot procesul de la comanda, prin Internet, a produsului până la livrarea către consumator a produsului să fie automatizat. În acest sens, pentru partea de livrare, compania a solicitat autorităților și a primit autorizare pentru livrarea de produse prin intermediul dronelor. Astfel, viteza de servire a clientului crește substanțial, în zonele în care este implementată această soluție, livrarea putând fi executată în câteva ore de la plasarea comenzii.
Și ulterior pandemiei aceste soluții vor fi utilizate pe scară largă, această criză contribuind la mutarea permanentă a unei părți din consum în mediul online.
Însă probabil cel mai mare impact al crizei va fi în modul de lucru. Anterior crizei se manifesta un trend de muncă remote și de automatizare a proceselor, însă această criză a pus aceste trenduri „pe steroizi”.
Deși, anterior acestei crize, soluțiile tehnice pentru lucrul la distanță existau, acestea necesitau investiții substanțiale din partea companiilor (servere, laptop-uri pentru toți angajații, soluții de comunicare, soluții de securitate), investiții pe care multe companii nu erau dispuse să le facă dintr-o dată. Însă criza a forțat toată economia (atât sectorul privat, cât și cel public) să se adapteze muncii remote și să realizeze investițiile necesare. Practic criza a generat un experiment global de muncă la distanță. Iar acest experiment a fost facilitat de infrastructura IT existentă anterior crizei care permite un trafic pe Internet la viteze ridicate.
Aceste soluții vor avea un impact puternic asupra organizării muncii în viitor, ulterior terminării crizei medicale. Forțate de împrejurări companiile au inovat și au făcut investiții semnificative pentru facilitarea lucrului de la distanță. De exemplu, deja au apărut pe piață soluții foarte performante de comunicare, iar acțiunile companiilor care le oferă (de exemplu Zoom) au atins noi maxime istorice. Competiția în acest segment este extrem de poternică, tot mai multe companii din industria IT venind cu soluții performante pentru comunicații și lucru la distanță. Aceste soluții sunt solicitate de piață, acest lucru se observându-se în veniturile realizate de industria IT. Ceea ce înseamnă că încă se fac investiții în digitalizare. Ceea ce de asemenea înseamnă că foarte multe companii văd o schimbare fundamentală în modul de a opera în viitor. Probabil puține companii vor supraviețui în viitor fără digitalizare și fără canale de distribuție online.
Ca urmare, aceste investiții realizate în lucrul de la distanță vor fi utilizate și ulterior crizei. Prin urmare se va schimbă fundamental modul de a munci. De exemplu, multe companii, inclusiv care operează în România, au început să recruteze pentru proziții (deocamdată poziții în IT) care vor fi permanent remote. Inclusiv ulterior terminării pandemiei.
Această evoluție ar putea fi acelerata, la nivel global, și de potențiale noi reglementări ce vor fi introduse de către autorități. Ulterior unei crize financiare, autoritățile vin cu reglementări suplimentare. Dacă în crizele precedente reglementările erau îndreptate spre instituțiile financiare, în criza curentă (care nu a pornit din vreo piață financiară, ci de la un virus) reglementările vor privi întreaga economie. Și anume modul de a munci, de a consuma și de a călători. Astfel, probabil vor fi puse reguli de distanțare la locurile de muncă, în transportul de persoane și în locurile publice (magazine, săli de spectacol, restaurante). Iar implementarea noilor cerințe va costa, ceea ce va face mult mai ieftină utilizarea mediului online (cumpărături online, servicii de streaming, remote working), infrastructura în acest sens fiind deja implementată.
În ceea ce privește munca remote, aceasta va aduce companiilor economii semnificative: reducerea de spațiul necesar birourilor și implicit a chiriilor plătite pentru închirierea de spațiul pentru birouri, reducerea nevoii de sedii de rezervă, reducerea cheltuielilor cu utilitățile. De asemenea, și pentru angajați acest mod de lucru va înseamnă un câștig substanțial: câștig de timp (reducerea timpului petrecut în trafic), reducerea cheltuielilor de transport.
În condițiile crizei curente, oamenii (precum și aducerea lor în aceeași locație) au devenit, din cauza riscului de îmbolnăvire, din păcate, o vulnerabilitate pentru companii.
Prin urmare, o altă direcție în care se va investi masiv este automatizarea proceselor și fluxurilor de producție (prin roboți industriali), și de lucru prin roboți software (RPA) astfel încât să fie cât mai puțină nevoie de intervenție umană la fața locului, iar producția să se realizeze în condiții de distanțare socială.
Creșterea gradului de automatizare va fi acentuată și de relocarea producției. Criza actuală a arătat riscurile la care se supun companiile multinaționale în cazul dependenței de un singur furnizor (în general China). Este de așteptat ca o parte din producție să fie mutată în alte țări, însă dat fiind costul mai ridicat al muncii în noile locații, noile facilități de producție vor avea un grad de automatizare ridicat, tehnologia fiind deja disponibilă. Iar această nouă producție va fi realizată în special de către roboți.
Prin urmare, companiile de tehnologie care oferă soluții de cloud, de comuncație și de automatizare vor fi avantajate de noul mod de a munci și de a produce.
Un exemplu grăitor al noii normalități este evoluția exponențială a unei companii fondate în România, și anume UiPath, o companie specializată în RPA care a devenit unul din liderii globali pe acest segment de piață. În martie 2018 această companie a devenit unicorn, fiind evaluată la peste un miliard de dolari. Doi ani mai târziu, în timpul crizei coronavirusului, în ultima rundă de finanțare, această companie a fost evaluată la peste 10 miliarde de dolari.
Prin urmare sectorul IT, în special producția de software din România, are o oportunitate de dezvoltare și de a accesa și concura pe piața globală.
Tehnologizarea va afecta și modul de organizare a sectorului public. Forțate de regulile de distanțare sociale, instituțiile publice vor implementa soluții de a oferi servicii publice (ex. plăți de taxe, eliberare de documente) prin intermediul mediului online. Iar acest trend va avea două efecte conexe: reducerea evaziunii fiscale și reducerea nevoii de personal în sectorul public). Aici este o mare oportunitate pentru România pentru informatizarea administrației publice, reducerea costurilor și servirea mai bună a plătitorului de taxe.
Toate aceste schimbări vor avea un efect profund asupra pieței muncii. Ca urmare a acestor evoluții, se va modifica cererea de forță de muncă din partea angajatorilor, însă, la nivel structural, șomajul va rămâne mai ridicat și ulterior ieșirii din criză.
De asemenea, aceste transformări și investiții în infrastructura de lucru remote creează premisele trecerii la nivelul următor.
În prezent, din cauza crizei, companiile sunt angrenate în procese de reducere de costuri. Încă nu se gândesc la expansiune și angajare de personal suplimentar. Însă, probabil începând cu mijlocul anului următor, când probabil va fi disponibil un vaccin pe piață, economiile dezvoltate vor reintra în expansiune. Iar cererea de forță de muncă calificată va crește.
Cum lucrul la distanță devine normă, iar prezența fizică la birou a salariatului nu mai este necesară, atunci pentru o companie ar putea să îi fie indiferent dacă angajează o persoană care locuiește în același oraș în care își are sediul compania sau în altă locație, chiar altă țară. În această abordare, compania are instantaneu acces la mult mai mulți potențiali candidați pentru o anumită poziție. Mai mult, dacă acea companie își are sediul într-un oraș considerat scump, atunci salariile pe care le plătește sunt ridicate. Angajând prin intermediul muncii remote candidați din alte orașe, unde nivelul de salarizare este mai scăzut, compania își poate reduce în acest mod cheltuielile salariale.
În același timp, pentru persoanele bine pregătite se deschide o piață mult mai mare. Aceste persoane nu vor mai fi nevoite să se mute în alt oraș (sau țară) pentru o slujbă mai bine plătită. Astfel, dezvoltarea economică nu se va mai concentra doar în marile orașe, iar creșterea veniturilor va fi mult mai incluzivă.
Aici este o oportunitate pentru România de a reduce migrația populației. Lucrul remote le va permite românilor care în prezent lucrează în străinătate să petreacă mai mult timp în România, și implicit să consume mai mult în România. Cu efecte asupra creșterii economice. De exemplu, în acest an remiterile de bani către România au fost, în primele 8 luni ale anului 2020, cu jumătate de milliard de euro mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
Nu în ultimul rând, criza corona va avea un impact puternic asupra modului de învățare. În special pentru învățământul universitar. La nivel global, dar și în România se observă în această perioadă preponderența folosirii soluțiilor online pentru învățământul universitar. Practic această criză este un test al eficienței soluțiilor de învățare remote. Ulterior crizei se va reveni la prezența în campus, însă funcție de rezultatele obținute în această perioadă, învățământul online este posibil să aibă o mult mai mare relevanță în viitor.
Astfel, ulterior terminării pandemiei, universitățile, în special cele cu un brand puternic, vor putea oferi cursuri exclusiv online, la prețuri mai reduse decât cele fizice, accesând astfel o piață globală. O altă soluție posibil post pandemie ar putea fi cursuri în format mixt – atât cu prezența fizică, cât și online. În acest mod, numărul de studenți va crește. De asemenea, universitățile cu brand puternic vor câștiga din acest trend.
Rezumând toate aceste modificări, vom ieși din criza actuală într-o altă normalitate decât cea anterioară crizei. Și cu cât ne vom adapta mai repede, atât la nivel individual cât și la nivel de mediu de afaceri, acestei noi normalități, cu atât mai mult și mai repede vom avea avantaje competitive în noua economie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Este bine sa fim optimisti si sa ne pregatim pentru ce urmeaza in viitor, dar in acelasi timp sa intelegm intotdeauna contextul.
Iar contextul nostru este extrem de slab si viitorul chiar sumbru, pentru ca:
- nivelul de analfabetism functional este in crestere. Pandemia il va dezvolta si mai mult in zonele nefavorizate
- nivelul de digitalizare al intregii populatii este in scadere locul 26 din 28 in EU
- slaba pregatire plus interese economice persoanale prioritare in tot ce inseamna institutii si servicii publice
- index capital uman: Romania 0.58 (cel mai mic din Europa), Ungaria 0.63, Polonia .075 (calculat de Banca Mondiala si reprezinta capitalul uman pe care un copil născut astăzi îl poate avea peste 18 ani, atunci când va deveni adult. Practic, indexul determină corelația dintre rezultatul pe care îl avem astăzi în educație și sănătate și productivitatea generației următoare)
Prin urmare, ca sa putem fi performanti in noua economie trebuie sa o stabilizam pe cea veche pentru ca daca nu schimbam mediul/contextul in 50 de ani cand poate o sa zboare drone prin Romania cu banane lumea o sa creada ca coboara zeii din ceruri ca in Epoca de Piata.