Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Noul kitsch

„Kitsch is a peephole through which we may see samples if not always a society’s bromides, then of what it is thinking about with freshest intensity and even of how it is thinking.” (Alfred W. Crosby, „The Measure of Reality – Quantification and Western Society 1250-1600”, Cambridge University Press, p.5, 1998).

În zilele noastre vedem mult kitsch, în România. Dar nu cred că este cu mult mai mult decât în trecut. Este mai degrabă schimbat. Noul kitsch însă nu arată ceva mai bun despre societatea noastră în prezent comparativ cu cea de acum patru decenii. Un ziar străin scria că la nunta unui mare jucător de tenis român cu o franțuzoaică, pe la sfârșitul anilor 70, invitații români au venit îmbrăcați în haine făcute din „high quality plastic”. Acela era unul dintre kitsch-urile acelei societăți în acea perioadă. El reflecta platitudini și clișee din societate, dar și rolul important al chimiei în dezvoltarea economiei.

Era reflectarea ideii că știința, într-un neglijat dezacord cu natura umană, ne va permite să rezolvăm o serie de probleme: să înlocuim fibra naturală cu cea artificială, ne va permite să dormim în camere mici tubulare cu lungimea de 2,5 metri și diametrul de 1 metru, pentru ca fiecare să poată avea unde dormi, ne va permite să mâncăm o pastilă obținută prin sinteză chimică pentru a ne asigura hrana pe o zi etc. Ca și când ar fi firesc să renunți la o cămașă de bumbac pentru una din plastic, să renunți la o casă cu curte pentru a te muta într-un borcan și, în fine, să renunți la o masă cu prietenii pentru a avea mai mult timp pentru muncă.

În prezent, unul dintre kitsch-uri îl constituie diplomele de studii superioare obținute de la niște universități dubioase. Ele ne arată că gândim chiar mai rău decât în trecut despre rolul cunoașterii. Aceste diplome sunt necesare deoarece, în multe cazuri, în societatea noastră, promovarea nu este făcută pe criterii profesionale reale, ci pe nepotism, apartenență politică etc. Dar chiar și așa, numirea în anumite funcții nu poate fi făcută dacă nu ai absolvit o facultate. Astfel, aceste diplome-kitsch sunt cel mai eficient sclipici. Ele se obțin ușor și îi ajută pe cei care nu au o pregătire adecvată să ajungă în diverse poziții publice. Orice „neica nimeni” poate ajunge cineva.

După ce ajunge cineva, insul cu pricina începe să uite cum a ajuns cineva, dar începe să creadă că este cu adevărat ceva de capul său. Apoi răspunde invitației de a fi prezent la câteva televiziuni care construiesc icoanele false ale societății, în fața cărora, o parte a națiunii se așază disciplinată în fiecare seară să ia lumină. Lumina din acele diplome, cea a formei fără fond. Aceste forme fără fond pot fi văzute apoi în instituții care, ca formă, sunt asemănătoare celor occidentale, pe care încearcă să le reproducă, dar ca fond sunt mult mai slabe, pentru că înăuntru sunt mai ales cei cu diplomele de care vorbeam.

Aceste diplome-kitsch vorbesc despre unele țeluri și despre modul în care se gândește în societate. Ele au apărut demult, dar opera lor este departe de a se fi desăvârșit. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Multi tineri din SUA isi irosesc cativa ani din viata si cateva zeci de mii de dolari (datorati bancilor), pentru o diploma in studii feministe (sau alt subiect din paleta corectitudinii politice), desi este evident ca o astfel de specializare le ofera zero sanse de succes pe piata muncii.
    In Romania, oamenii isi achizitioneaza diplome "fake" din pragmatism, nu din stupizenie.
    • Like 1
  • Pai tratati Hotia Institutionalizata(ce reprezinta o diploma ce nu atesta cunostintele in fapt?) ca pe Kitsch?
    Diplomele acelea, concretizate prin angajari,duc la disolutia Romaniei domnule!
    • Like 1
    • @ Vasile Ciucur
      check icon
      Așa este, fabricile astea de diplome și angajările aferente în sistemul public ar fi de competența DIICOT !
      • Like 1
    • @
      Dee Dee check icon
      Și la DIICOT nu-ți trebuie diplome? :D
      • Like 1
  • check icon
    „opera lor este departe de a se fi desăvârșit.” ?

    Cu alte cuvinte, România nu mai are nicio șansă, decât să-și reseteze toate posturile de conducere pe criterii de competență?
    • Like 1
    • @
      nu, doar "România nu mai are nicio șansă"
      • Like 0
    • @ Coca-Cola
      check icon
      Asta am și vrut să scriu inițial, dar am zis că las deschisă ușa unei probabilități foarte mici...
      • Like 0
  • Trexer check icon
    Confuzi kitsch-ul cu postmodernismul.
    • Like 0
    • @ Trexer
      check icon
      Mi-e teamă că face mai multe confuzii, nu doar asta.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult