Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
De când avem alegeri libere în România, nu-mi aduc aminte de un scrutin în care să nu existe acuzații de fraudă. În mod normal, cei care pierdeau alegerile sau care considerau că au procente mai mari decât cele rezultate din numărătoare, făceau aceste acuzații. Noi le-am considerat întotdeauna lamentări, lipsă de fair-play, justificări, scuze, până am ajuns să le luăm în râs, nimeni nu le mai băga în seamă.
Nu mi-am putut închipui niciodată ca astăzi, la 35 de ani de la Revoluție, să avem același gen de acuzații, dar de data asta cu probe. Eu nu sunt în măsură să judec aceste acuzații și să verific aceste probe însă, în momentul în care aud că, în urma unor plângeri formulate, s-au redistribuit niște voturi dintr-o parte în alta, chiar și numai într-un sigur caz, încep să-mi pun întrebări serioase. Dacă în București, în mijlocul orașului și în miezul țării, este posibil să se constate erori în procesul de numărare, centralizare, al voturilor, atunci ce să mai spunem de sate și comune din țara asta ?! Nu am ținut socoteala voturilor redistribuite în urma plângerilor și de la cine la cine s-au redistribuit, eu doar mă uit și constat că asemenea decizii au un fundament real și sunt absolut legale.
În momentul de față se duce o luptă acerbă la Sectorul 1 și la Sectorul 2 pentru verificarea modului de numărare și centralizare a voturilor. Au avut loc deja câteva redistribuiri de voturi de la un candidat la altul. Există multe alte acuzații și plângeri penale. Deputata Oana Cambera a reclamat faptul că nu și-a regăsit votul pe procesul-verbal al secției unde a votat și unde, în dreptul partidului respectiv, figurau zero voturi. Există un val de sesizări în sensul ăsta.
Acuzația de fraudă în alegeri este extrem de gravă, are implicații profunde, atacă fundamentul democrației, slăbește încrederea cetățenilor în stat. Însă există ceva și mai grav decât atât, există situația în care această acuzație se confirmă prin probe și în mod repetat. Este mult mai grav pentru că atunci chiar putem spune că avem un stat corupt, fără autoritate, condus de grupuri ilegitime. Eu nu vreau să cred așa ceva, din acest motiv, până la proba contrarie, am să cred că sunt greșeli umane, încercări individuale de natură penală de a ajuta un partid sau altul, erori materiale, pentru că, dacă se demonstrează că toate lucrurile astea au legătură între ele și au fost făcute într-o singură direcție este mai mult decât grav, este catastrofal. Înseamnă că noi am trăit în toți anii ăștia exact în societatea aia în care nu contează cine votează, nu contează nici măcar cine numără, contează cine anunță câștigătorul. Înseamnă că am trăit într-o butaforie: noi credeam că fiecare vot contează, ne mobilizam individual să punem fiecare în urnă un amărât de vot, asta în timp ce niște oameni mutau din pix sute de voturi dintr-o parte în alta. Ăsta e atacul la fundamentul democrație și al statului de drept.
Am văzut că acuzați sunt cei care au descoperit neregulile și li se pune în spate că oamenii cu sacii cu voturi stau în soare din cauza lor, că leșină în săli fără aer condiționat și că vin Salvările să-i ia. Asta înseamnă că ar trebui, și de data asta, poate ca alte dați, să trecem cu vederea, să uităm, că trăim în țara lui „merge și-așa”. Dacă oamenii stau în stradă, în soare, așteptând cu orele este doar din vina celor care au greșit, voit sau nevoit, la numărarea voturilor, la centralizarea lor și au viciat rezultatul. Nu e vina cetățeanului care a votat corect și cinstit într-o secție de votare și nu-și mai regăsește votul pe procesele verbale. Am auzit pe cineva spunând că nu contează câteva sute de voturi, că oricum candidatul respectiv pierde și cu, și fără, sutele alea de voturi. Asta a fost opinia spusă public de un politician în legătură cu opțiunile exprimate de niște cetățeni, adică el crede că nu contează ce-au votat cetățenii și că voturile respective au ajuns să fie numărate în favoarea altui candidat, contează că el „a câștigat”.
În condițiile astea, oricâtă bunăvoința aș avea, nu pot să nu mă gândesc că, în România, s-au petrecut fraude la vot încă de la primele alegeri, atunci când au apărut și primii contestatari. Ce încredere să mai am eu în statul român în condițiile în care sute de voturi trec de la un candidat la altul fără probleme, iar dacă nimeni n-ar fi verificat lucrurile ar fi rămas așa? Mă uit la mai mulți politicieniși la trompetele lor care îndeamnă să lăsăm lucrurile așa, jignesc, fac glumițe, sunt amuzanți. Este reacția unei societăți bolnave, a unei societăți alienate. În mod normal, într-o situație de genul ăsta, toată clasa politică, toată societatea civilă ar fi trebuit să sară, să se revolte, să protesteze, să ia atitudine serioasă și fermă. Noi putem să fim orice pe lumea asta, mai puțin serioși. Nu înțelegem problemele grave, le considerăm glume, nu realizăm acțiunile nocive și toxice și consecințele lor, credem că sunt divertisment, râdem de orice în oricând fără nicio tresărire
Nu înțeleg de ce să fie o problemă să se renumere voturile dacă vrem adevărul… oricum situația deja a început să pută. Cine se grăbește? Să vedem și noi adevărul: dacă nu a fost fraudă este foarte bine, o să ne crească încrederea în statul ăsta, dacă a fost fraudă, măcar știm ce avem de reparat pentru viitor. Dar nu mai ține cu „merge și-așa”. Că de-aia am ajuns aici.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar indiferent ce a fost, dacă ulterior au fost constatate discordanțe, voturile trebuiau numărate din nou. Asta dacă avem pretenția că trăim într-un stat democratic.
Dovadă că nu se fură ca în codru, cel puțin în materie de votare, este că Nicușor Dan a câștigat la PMB, în ciuda PSDNL-ului și a mobsterului Piedone.
Nu se fură ca-n codru în materie de votare, doar se ajustează pe ici pe colo numărul de voturi ca să iasă cine trebuie...
Se fac diseară șase zile de când am început numărătoarea buletinelor de vot introduse în urnele patriei la alegerile comasate și încă nu avem rezultatele finale. Să-mi fie cu iertare, da‘ eu cred că dacă socoteam pe degete („degetalizat”, cum s-ar spune!) terminam mai repede. Digitalizarea făcută de Ghiță, care între timp își cheltuie liniștit în Serbia milioanele încasate, își arată acum roadele.
Încă nu știm exact (până la ultimul vot care, vorba vine, contează!) cum se împarte la milimetru cașcavalul puterii comasate și deja dregătorii discută despre candidaturile prezidențiale. Dilema lor este dacă rămân comasați sau încearcă să ne prostească încă o dată candidând separat. Fiecare pe mâna lui și toți pe pielea noastră, adică…
Ca să sondeze adâncimea bălții în care se îneacă românii de rând, au aruncat pe piața electorală trei nume: Ciucă, Ciolacu și Geoană. Toți băieți unul și unul, de ți-e mai mare dragul să-i tot alegi…
Deci, ca să nu se supere niciunul dintre ei, propun să facem cum am mai făcut și la guvern: îi facem președinți prin rotativă. De ce să nu meargă și la prezidențiabili dacă la premieri a funcționat de minune? Avem o stabilitate politică de neclintit? Avem! Avem pensii și salarii mărite? Din pix, da’ avem! Avem o „democrație originală” în care votul oricărui cetățean contează? Îi mai sărim pe unii la numărat, dar avem! Și-atunci la ce bun să mai facem alegeri (că-alea costă, nenică, și nu ne prea permitem cheltuiala, că nu mai rămân lovele pentru pensiile speciale) dacă o ducem atât de bine?
Îl punem președinte pe Ciolacu în zilele pare (ca să împerechem socialismul cu democrația) și pe Ciucă în zilele impare (aici e o problemă cu împerecheatul: de bâlbâit ce e, ăsta nu are pereche și tocmai de-aia e bun în zilele impare). Pe Geoană îl ținem rezervă; în caz de forță majoră (nu se știe niciodată ce-i trece lu‘ Putin prin cap!) îl băgăm la Cotroceni, că are pile la NATO…
Și uite-așa ne scăpăm de-o grijă. Stăm liniștiți la locurile noastre, fără să ne doară capul de atâta răspundere civică și de atâtea obligații cetățenești. Desființăm Parlamentul, refacem Marea Adunare Națională și ne luăm mănuși, ca să nu ne ardă palmele de atâta aplaudat. Căci de huiduit nu-i voie, că ăla e rasism…
Două exemple:
1) L-am ales pe Iohannis, în speranţa că un preşedinte aşa-zis liberal va ajuta Romania să de despartă de comunism; ce face Iohannis? Numeşte ca prim ministru pe Dăncilă, apoi pe Ciolacu; s-a şters la popou cu voturile noastre? S-a şters;
2) Ajutăm liberalii să caştige alegerile şi să întoarcă faţa Romaniei de la comunism; cine e prim ministru azi, în mandatul caştigat de liberali? Ciolacu; s-au şters liberalii la popou cu voturire noastre? S-au şters.
Miza: Împărţirea PRĂZII numită PNRR. Bani mulţi, de data asta le ajung tuturor comuniştilor, fie că sunt vopsiţi în roşu fie că sunt vopsiţi în galben.
Revin la afirmaţia de la început: numai un idiot/trepanat/acefal poate să creadă că votul lui contează......
Da cate stampile trebuie sa pun ?
Da, cum sa indoi foaia ?? Da ,,ce trebuie sa fac ??etc etc.. Asa lucram cu unii ca si cu nepotelul meu .
--Apoi a urmat procedura de la ora 1 noaptea , Fiecare partid si-a trimis reprezentatul sau . Cand a inceput numaratoarea ,se repezeau ca rechinii la prada !!! Apoi fiecare teanc de votrui a fost inca o data verificat ,de colegul si de Presedinta comisiei ,,NU intelg cum sa furi ? Practic ,dupa procedura nu se poate ,Doar acolo la Agentia centyrala ,sau nu mai inteleg unde ,?
Ba sa credeti! Pentru ca asta-i adevarul.
Suntem intr-o situatie de inapoiere, de inconstienta, de nestiinta, de nepasare de tip Ev Mediu. In situatia asta noua nu ni se mai potriveste nimic, nu putem inainta, nu putem iesi din aceasta cadere. E o cadere libera. Orice masuri am adopta s-ar izbi de analfabetismul, semianalfabetismul, analfabetismul functional al marii majoritati.
Sacii aceia cu buletinele de vot tarati peste tot: prin masini particulare, pe strazi, pe trepte de intrare, prin tot felul de incaperi, de birouri, dati din mana in mana, aruncati prin tot felul de colturi, nepaziti, nesigilati, netransportati de o autoritate ne-electorala (jandarmeria) care sa semneze si sa raspunda de incarcatura, pe care sa o predea sub Proces Verbal Biroului Electoral Central.
Acesti saci reprezinta imaginea democratiei romanesti.
Nu stiu ce masuri s-ar putea lua. Ce metode aplica? Coruptia si frauda sunt uriase.
Exista un gen de democratie numita „Democratia lichida” care poate ne-ar ajuta sa iesim din impas, dar cere atentie, responsabilitate si implicare. Si digitalizare. Si corectitudine, insa ar fi un gen de a guverna direct si punctual.
Ceva de genul propunerii lui Nicusor Dan din seara alegerilor. Cred ca e cel mai corect. Sa propuna o lista cu sa spunem 10 puncte, cele mai importante proiecte pentru Bucuresti, iar cetatenii sa voteze. Fiecare bucurestean sa voteze in ordinea importantei pe care o considera. In functie de voturi se va face un clasament al celor 10 probleme si in felul asta se va sti ce este prioritar pentru oemenii din acest oras, ce-si doresc si cum se vor aloca banii din buget. In ordinea votata. Daca s-ar putea face digital, ar fi fantastic.
Si tot asa, pentru toate problemele importante. In felul asta exista rapiditate, iar guvernantii stiu exact raspunsul la intrebarile fundamentale. Se pune intrebarea, se primeste raspunsul, dar in starea in care se afla Romania asa ceva este practic imposibil.
In era AI-ului, Romania taraste niste saci cu hartii pe ulitele prafuite.
Vorba aia: „De ce preferă românii să stea la coadă ca să își plătească taxele, în loc să le achite online? „Mai ies un pic din casă”.
...Deşi puteau plăti online, ori în benzinării sau chiar la CEC, mulţi spun că nu se pricep.
Femeie: "Eu nu folosesc tehnologia... Nu mă descurc cu ea pentru că nu-mi place, sinceră să fiu, evit.
Reporter: Şi nu aveţi copii, rude să vă ajute?
Femeie: Ba da, dar nu apelăm la aşa ceva. Mai ies şi un pic din casă. Ca pensionara e greu să stai numai în casă, în casă, în casă...” - https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/de-ce-prefera-romanii-sa-stea-la-coada-ca-sa-isi-plateasca-taxele-in-loc-sa-le-achite-online-zmai-ies-un-pic-din-casa.html
* desigur, softul să nu fie făcut de Ghiţă sau alţii asemenea lui.
Dacă plagiatorii și covrigarii doreau vot electronic, în câteva luni s-ar fi realizat, așa cum s-a realizat SPV sau ghiseul.ro pe care le folosesc de ani de zile pentru declararea și plata online a taxelor.
Așa că, vă rog, nu abandonați!
Da, mi-ar placea sa vorbim peste 8 ani. Si eu cred ca sacii nu vor disparea, nici stampila de lemn, tusiera, hartia de ziar a buletinelor de vot, felul in care se imbiba pe ambele fete cerneala. E chiar poetic, nu putem renunta la asa ceva.
Pun pariu ca multe rezultate sunt viciate, ca multe buletine de vot s-au pierdut, ca multi saci s-au ratacit. Nimeni nu ar recunoaste asa ceva pentru ca ar insemna sa se organizeze alte alegeri si asta ar fi, practic, imposibil.
Sa se declare alegerile nule. Asa ca multe au fost rezolvate din pix, sa iasa cheia, sa se inchida si pe orizontala si pe verticala si pe diagonala. Si de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga. Numai sa se inchida odata.
Doamne ajuta, ne vedem la toamna. Inca nu se stie data alegerilor ca cele doua partide prietene nu au reusit sa cada la intelegere. E asa de comic totul. Eu zic sa se traga la sorti: cap sau pajura?
E dilema aia ivita in anumite imprejurari: sa plangi sau sa razi? Uneori razi, chiar si in momente nepotrivite.