Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Nu poți trata o boală cu o rugăciune și nu poți vindeca un suflet cu o pastilă. Dar le poți lua împreună

Medicină - empatie

Foto: Getty Images

Pentru mine covid-19 înseamnă moarte. Înseamnă doua linii roșii, un apel la 112, o ambulanță în fața casei. Înseamnă o sirenă care sfârtecă liniștea nopții. Înseamnă 3 oameni în alb cu un rucsac roșu. Care sună la interfon. La interfonul meu. Înseamnă bipurile aparatelor, sunetul unei butelii de oxigen care se descarcă. Știți cum sună 8 L de oxigen pe minut? 15? 25? Nu prea contează. Ai nevoie de 2 plămâni ca să conteze. Funcționali. Sug aerul și-l scuipă în sânge. Asta e funcția lor. Știți ce mai înseamnă? Suferință, neputință, durere, frustrare, ură, regret, resemnare. În ordinea asta.

Covid-19 nu înseamnă 58 de mii de victime, ci 200 de mii? Adică familii care îndură travaliul emoțional pentru cei dragi lor. Ne plac cifrele. Când sunt mari, ne îngrijoram. Când sunt mici, ne bucurăm. Firesc, nu? Reacții simple din partea unor organisme complexe. Doar că putem să numărăm și altfel. Uitându-ne în ochii oamenilor pe lângă care trecem pe stradă. Pandemia, într-un fel sau altul, ne-a marcat pe toți.

Dar probabil că nu sunt probleme pe care să înveți să le rezolvi (cum să vindeci suflete). Urmezi un stagiu de 6 săptămâni, citești 2 cărți și audiezi 10 cursuri. Nu funcționează așa. Ca medic, înveți să vindeci alți oameni. Dar ca student, cum e cazul meu, privești și aștepți să-ți vina rândul. Ce se întâmpla însă când îți vine rândul mai repede decât te-ai fi așteptat, iar pacientul e o persoana draga?

Totuși, pandemia nu a însemnat același lucru pentru toată lumea. Așa că, probabil, nu-i putem condamna pe oamenii care nu înțeleg, nu văd, nu acționează ca noi. Poți judeca cu mintea ta, dar nu prin prisma emoțiilor altcuiva.

Noi mai exersam însă ceva la medicina. Empatia. Nu e o calitate sau un defect. Nu te naști cu ea. Se poate învăța. Nu trebuie nici măcar sa ai gust sau miros ca sa simți ceva.

Cert este că știința nu e o alternativă la credință, religie sau spiritualitate. Nici viceversa. Știința și credința coexista și conlucrează ca noi toți să fim sănătoși. Nu poți trata o boală cu o rugăciune și nu poți vindeca un suflet cu o pastilă. Dar le poți lua împreună. Dimineața, la prânz și seara, conform schemei de tratament.

Nu putem continua să credem că ceaiul de mușețel ne vindecă de ulcer sau că semințele de dovleac ne vindecă de cancer. Suntem în secolul 21. Asta se numește involuție. Dacă tratamentele astea ar fi funcționat în istorie, nu mai aveam nevoie de moleculele din ziua de azi. Se murea mult înainte, din tot felul de infecții bacteriene, virale. Până au început să apară antibioticele și vaccinurile. Ar trebui să fim recunoscători că le avem.

Sau să ne gândim altfel. Nu mai e nicio pandemie. Da, e adevărat. E 17 martie 2020. Sa încercam altfel de data asta! Poate păstram, totuși, vaccinul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro