Foto: Dan Dunkley / ImageSource / Profimedia
Cea mai gravă criză din Uniunea Europeană este penuria de forța de muncă pentru ocupațiile din industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și servicii. Nu criza războiului – ne lipsește dotarea pentru că avem penurie de forța de muncă -, nu criza energetică - importam echipamente și energie pentru că avem deficit de forță de muncă -, nu criza lanțurilor de aprovizionare - am alungit lanțurile de aprovizionare pentru că avem deficit de forță de muncă -, ci lipsa a circa 20-30 de milioane de angajați calificați și specializați din punctele fierbinți ale PIB-ului comunitar.
Deficitul de resursă umană a facilitat o migrare disproporționată de personal calificat și specializat de la est către vest. Asistăm, dacă vreți, la un fenomen pervers de „furt de angajați” în corpore, cauzat de lipsa de convergență între regiunile bogate și cele sărace ale Uniunii Europene.
Nimeni nu a văzut lucrurile în acest fel, însă angajații formați pe bani publici din estul mai sărac al Europei sunt atrași pe salarii mai mari de statele mai bogate din vestul continentului. Nu se poate termina bine. Din cauza lipsei de forță de muncă, statele din est vor produce tot mai puțin, devenind tot mai sărace și dependente. Statele din vest vor trebui să dea salarii tot mai mari, asta însemnând prețuri mai mari și lipsă de competitivitate față de țările industrializate din afara comunității.
Deficitul de brațe de muncă în Uniunea Europeană devine periculos, țările membre sunt obligate să ia măsuri excepționale pe cont propriu, cum au făcut Ungaria și, mai recent, Grecia.
Ni se dau asigurări că digitalizarea, inteligența artificială și roboții vor lua locul muncii umane, dar se pare că orizontul este tot mai îndepărtat și că impactul va fi mai degrabă asupra profesiilor intelectuale, vor dispărea facultăți din această cauză și nu, de exemplu, școlile de profesii.
Ni se spune ca muncitorii asiatici vor prelua muncile fizice grele, dar până și pe aceștia se întrec să și-i fure țările Uniunii. Iar muncitorii asiatici oricum nu au calificarea și specializarea cerute de industrie și servicii.
Nu există o soluție la deficitul de forță de muncă, problemele se vor agrava și vor adânci decalajele dintre țările Uniunii Europene. Industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și serviciile vor fi extrem de afectate. Iar costurile vor continua să crească, reflectându-se în prețurile pe care toți trebuie să le plătim.
Iată o propunere pentru europarlamentarii români. Să inițieze un proiect de directivă care să cartografieze Top 100 Ocupații Critice din industrie și servicii pentru care nu există soluții tehnologice și pentru care să existe un acord de cooperare pentru formare între țările Uniunii Europene pentru a rezolva criza forței de muncă. Acordul să prevadă ca țările își vor dezvolta propria resursă umană calificată și specializată și nu vor continua să-și fure angajații din Top 100 Ocupații Critice.
În absența unor soluții logice și uniforme, penuria de brațe de muncă din industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și servicii va deveni tot mai gravă. Soluții de genul aducerii de milioane de asiatici, săptămânii mai lungi de muncă sau creșterii vârstei de pensionare nu vor face decât să genereze perturbări sociale și economice masive.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mi-ar fi plăcut să văd în acest articol nu condamnarea Vestului bogat care ne fură forța de muncă, ci soluții concrete care să-i facă pe români să-și dorească să rămână aici, în patrie, nu să li se pună bețe-n roate și taxe suplimentare, pentru că nu asta ar fi soluția.
De câteva săptămâni am încercat sa ma angajezi la o firma ,am depus cv online și am așteptat, am mai trimis de vreo 2 ori cam la fiecare 2 ani ,tot nimic.
Culmea miau spus ca după ce am vrut sa depun un cv și classic...adică tipărit...cum ma cheamă?
Am înțeles ca doar numele conteaza când vrei sa te angajezi,ma întorc în Olanda cel puțin acolo chiar au nevoie de mine ,chiar dacă fac 4 joburi(macaragiu,motostivuitorist, sofer profesionist, sudor).
Partea buna e ca o persoana din mediul de afaceri a reusit sa formuleze coerent una din problemele economiilor in Estul Europei. Fireste, problema e evidenta pentru mai toata lumea, dat data fiind calitatea joasa a oamenilor din mediul de afari romanesc, tot e bine ca s-a prins de asta. E un inceput.
Partea a treia: ce e de facut? Pai magnatii din Est ar trebui sa faca ce au facut la vremea lor Ford, Carnegie, J. Hopkins etc si sa investeasca benevol mult peste ce platesc taxe in educatie, sanatate, asigurari sociale (in general in lucruri ce dau siguranta si confort in societate) sa sprijine politicienii care promoveaza astfel de idei si sa ii faulteze pe ceilalti. E cam ca re-inventarea rotii (chestiile astea ar trebui stiute, ca in alte locuri s-au tot intamplat de 100 de ani) dar asta e situatia. Prima generatie de imbogatiti dupa 89 nu a prea avut habar ce responsabilitati are (de voie, de nevoie) in societate, poate ca generatiile noi de antrepenori si magnati vor avea o calitate mai buna si vor intelege ce au de facut.
Poate n-ar strica să ne întrebăm serios și onest ce punem pe primul loc, interesele noastre sau ale UE...
Cea populară poate fi ilustrată printr-un proverb: ,, La omul sărac, nici boii nu trag, dar la cel chiabur și dracu împinge de cur”(adică împinge căruța din spate). Pentru ca și boii românilor să tragă mai bine și dracul să împingă și el din spate, soluția populară ar fi ca statul român și poporul român să treacă în rândul chiaburilor. Cum s-ar putea aceasta? Dracu știe…
Explicația științifică se găsește acolo unde te-ai aștepta mai puțin, în teoria marxistă referitoare la Legea concordanței dintre baza economică a societății și suprastructura social-politică a societății. Adică, nu poți avea o societate funcțională cu o economie privat-capitalistă și un învățământ de tip socialist. În economia capitalistă, agenții economici își pregătesc forța de muncă pe cheltuială proprie, pe bază de contract, cu obligații reciproce, iar statul capitalist își pregătește forța de muncă necesară serviciilor publice pe propria-i cheltuială, pe bază de contract , cu obligații reciproce. Statul român școlarizează anual, pe bani publici, fără contract, fără nici o obligație, zeci de mii de specialiști și rămâne doar cu câteva mii dintre ei și nu totdeauna cei mai buni. Din ce motive se menține acest sistem? Din motive de populism politic.
Pe banii mei am intretinut gastile din ministere, toti incompetentii, idiotii cocotati la robinetul cu bunastare.
Din banii mei se fura, se face risipa.
Din banii mei si ai tai si ai lui si ai ei. Din banii nostri.
Propunerile astea sunt de genul: timp de 34 de ani Romania a fost furata la drumul mare, a fost condusa de tot felul de insi care nu aveau ce cauta pe acele functii, dar lucrurile se uita repede. O simpla privire in trecut, listele cu cei care au trecut prin guverne, pe la ministere, schimbarea ministrilor la fiecare 5-6 luni (daca se face o medie) la fiecare minister, timp de 34 de ani si intelegem unde suntem acum si de ce. Asa ca se propune sa se mai infiinteze o taxa: aia pe studii.
Calitatea celor care au compus Parlamentul de-a lungul acestor 34 de ani iarasi e un prilej clar de a vedea cine a legiferat, cine a votat, cine a condus legislativul. Daca ne uitam in comisii, cine alcatuiesc aceste comisii, calitatea lor, pregatirea acestor oameni, ca sa nu mai pomenesc de moralitate si bun-simt. La 90% dintre parlamentari toate astea lipsesc cu desavarsire. La fel la Judet, la fel in primarii, politie, justitie, procuratura, DNA, ANAF, alte Autoritati, Directii etc.
Toate institutiile statului mustesc de prostie, incompetenta, delasare, nepotism, lipsa de moralitate, de coloana vertebrala. Diplomatia romaneasca e la pamant. Incepand cu Ministerul de Externe unde se fura ca-n codru pana la nealocarea nici unui post cat de cat important la Uniunea Europeana, este doar un pas. Geoana a plagiat, mai nou. Secretarul General Adjunct al NATO (OTAN, ca sa inteleaga si finlandezul cel nou in alianta), a comis furt intelectual!!! Ce sa ne mai dea noua posturi? Ce sa facem noi acolo?
Vedem in jurul nostru in fiecare zi exemple clare si concrete pe care presa le prezinta.
Azi am vazut la Digi24 cum suntem primii in Europa la cazurile de tuberculoza, iar nu stiu ce aparatura sta de doi ani neatinsa. Astfel de stiri regasim in fiecare an. Si in 2013, 2015, 2023 si tot asa. Nu suntem tampiti?
Si in fiecare zi afli de toate tampeniile produse de statul roman: in transporturi, invatamant, sanatate, economie. Viata, in final. Viata noastra afectata de acesti corupti si incompetenti.
Doar, zilele astea se vorbeste intens de ordonantele cu e-uri (e-Factura, e-TVA), despre prostiile aruncate in piata si apoi ele ajung sa produca efecte dezastruoase. Despre intarzierile trenurilor dincolo de orice limita. Pleci azi din Bucuresti si poti sa ajungi la Baia Mare peste vreo doua zile. Sau reconstruirea unui podet in 19 ani (podul feroviar de la Gradistea). Sau cum au ajuns subiectele de Limba si Literatura Romana pe internet. Fireste, se ancheteaza. Nu mai e examen fara scandal si anchete.
Nimic nu mai garanteaza lipsa absurdului din viata noastra.
Suntem cei mai saraci din Europa (date prezentate ieri de Digi24). Unul din cinci romani traieste sub pragul saraciei. Suntem analfabeti si analfabeti functional in proportie cam de 60%. Copiii din Romania traiesc in conditii precare, intr-un procent urias.
Sunt date certe si concrete carora nu le putem face fata pentru ca nu noi legiferam, nu noi luam decizii zi de zi in ministere, administratii, primarii.
A cere bani celor care aleg sa traiasca intr-o alta tara mi se pare ca ne-am intoarce undeva prin anii 80 in care daca reuseai sa pleci plecai cu ce aveai pe tine, iar daca ruta de fuga era sa inoti prin Dunare atunci iti puneai actele si banii intr-o punga de plastic bine sigilata.
Scoala e platita prin taxele tuturor, inclusiv a celor care aleg voit sau nu, sa nu faca scoala deloc sau foarte putina, dar prin munca lor platesc taxe statului roman. Scoala e platita si de cei cu copii, scoala e platita si de cei fara copii. Toti platesc taxe acestui stat care acum, la 34 de ani de la violenta Revolutie romana, isi da seama ca se indreapta spre un zid si nu mai stie pe unde sa scoata camasa.
Propunerile de genul asta nu vin, inca, oficial, de la guvern, dar sunt rostogolite in piata de catre ziaristi care au impresia ca vin cu ideea lor geniala, e o practica des intalnita la o guvernare de tipul celei romanesti.
Statul ar trebui sa-si asume si sa recunoasca cinstit ca totul in Romania este la pamant si ca mai bine pune taxa pe tot invatamantul. Incepand cu clasa a V-a, totul se plateste. Si stim o socoteala. E cel mai cinstit. Sa n-o mai scaldam in lupte de clasa cum ca cel din fabrica, de la strung il tine pe ala de vrea sa se faca geograf. Si apoi ce face geograful dupa ce devine geograf? Fuge din tara de-i sfaraie calcaiele. De ce? Pentru ca realizeaza ca nu are unde lucra, nu are cu ce, ca domeniul sau e la pamant si ca de fapt nimeni nu-l cauta. Si decat sa stea cu 4000 de lei ca profesor, mai bine se duce in Vest pe 2500 de Euro ca bibliotecar la facultatea de geografie dintr-un oras cu vedere la munte pe o parte si cu vedere la mare pe cealalta parte.
Bietul geograf nu stie ca deja se discuta a se pune un pret pe capul lui, dar probabil ca ar trimite in contul guvernului roman suma stabilita de acesta, pentru a-si cumpara dreptul de a locui, trai, si lucra oriunde pe planeta.
Cu banii astfel obtinuti, Guvernul Romaniei ar mai face niste angajari la stat a unor neica-nimeni, prin tot felul de Agentii, Directii si Anexe. Probabil ca ambasada din Australia cauta, deja, personal pentru espressorul de cafea.
Top 100 Ocupatii Critice propune legarea unui om de un loc, ceva inacceptabil. Oamenii nu sunt sclavii facultatii si mai apoi ai statului. Guvernele Romaniei trebuia sa se gandeasca demult la viitor. Tarile dezvoltate isi fac proiectii pe termene medii si lungi, foarte mult axate pe tendinte, psihologii individuale si de masa, influente interne si externe. Pe masa guvernelor stau tot felul de studii care raman valabile si pentru urmatoarele guverne, nu se schimba ceva peste noapte. Ca nu intotdeauna lucrurile merg bine, ca nu intotdeauna rezultatele guvernarilor sunt cele scontate si dorite si asteptate, ca in practica lucrurile nu sunt intotdeauna ca pe hartie, dar, in genere, oamenii aia stiu incotro merg si cam ce vor sa faca. De aia s-au dezvoltat. De aia geograful lor se urca pe catamaran si pleaca in largul costelor sa le studieze. La noi se angajeaza chelner.
Suntem pe un drum gresit inca din decembrie 1989.