Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu vă luați (încă) de Uber

UBER - taxi

(Foto: Guliver/Getty Images)

Întrebați orice bucureștean matur ce își aduce aminte din primii ani '90. Va spune la întâmplare: chioșcurile amărâte rebrenduite „boutique”, consignația - un loc unde puteai să scapi de vechituri sau de adidașii prea mari veniți la pachet de la rudele din Germania, țigările la bucată, pâinea turcească (sosită înaintea shaormei cu de toate). Lista, subiectivă evident, poate continua. Mie primii ani '90 îmi mai aduc aminte de ceva. Ţin minte siglele improvizate, uneori din carton scris cu pixul, puse pe bordul mașinilor, aşa, ca să fie văzute doar din faţă: PARTI TAXI. Fără staţie, fără aplicații smart şi fără GPS, şoferii întreprinzători au făcut bani frumoși. La fel ca valutiștii, chioșcarii şi practic toţi cei care au fugit mai repede din întreprinderile de stat.

Pe taximetriștii privați i-a ajutat lipsa concurenței, lipsa fiscalizării şi valul de bani revărsat după Revoluție (de dinainte de inflația care a ras toată largheţea guvernelor de atunci). Aşa au apărut rapid şi primii îmbogățiți. Ţin minte un coleg de liceu, Mihalache, al cărui tată devenise un „nume" în industrie – atunci am văzut şi eu ce înseamnă bogăție, la modul concret.

Așadar, succesul TAXI PARTI a avut baze fundamentale, vorba brokerilor. Într-o perioadă în care mașinile erau rare – particulare sau de transport în comun - puteai ajunge dintr-o parte în alta a Capitalei la un cost rezonabil. Maşinile erau mai noi şi mai curate decât cele de la Glucoza, şoferii - şi ei mai „normali” decât cei de pe vremea lui Ceaușescu.  

Fast forward la anul 2017. Între timp afacerea taximetriei a devenit o chestie politico-economică. Periodic apar scandaluri despre licențe acordate pe criterii de partid, de evaziune fiscală, de (ne)siguranţă în trafic. Să nu vorbim de fraude – am văzut pe pielea mea cum aceeași cursă a costat la dus 25 de lei, iar la întors 39 de lei, pentru același tarif şi același număr de kilometri – șoferul folosise o „maimuţă" - un dispozitiv care falsifică datele contorului. Pus de mine în fața evidenței, a ridicat din umăr și a plecat mai departe, în căutarea următorului client păcălit.

Piața este acum dominată de câțiva jucători mari care fac legea. Chiar dacă suni la call center şi pornești 2, 3 aplicații de taxi pe smarphone, este foarte posibil să nu vină nimeni să te ia într-o zi cu ploaie de la serviciu până acasă cu 1,39 lei pe kilometru. Sigur, taxiuri sunt, dar tariful se negociază ca la piață: te apleci, el dă geamul jos. Îi zici că vrei să ajungi în Colentina. El spune fie că ne înțelegem (periculos) fie îţi dă o cifră - take it or leave it. Se poate şi altfel?

Da. câteodată, e drept, destul de rar, tehnologia reîmparte cărțile. Oligopolul celor puțini şi puternici este zdruncinat, iar consumatorul câştigă. Pentru că astfel de situaţii sunt rare, ar fi bine să nu pierdem acest tren, al intrării Uber în România.

La fel ca PARTI TAXI acum mai bine un sfert de secol, Uber schimbă regulile. Aduce mai multe mașini pe piață, îţi permite să plătești cu cardul (nu mai laşi nimic şoferului – 2,3, 5 lei se adună pentru utilizatorii frecvenţi de taxi. În plus nu mai ai emoții că nu ai cash la tine) găsești mașină, e drept la un tarif mai mare şi când plouă sau e sufocat orașul. Nu mai trebuie să discuți la nesfârșit cu doamna operatoare de la compania de taxi, iar frauda este eliminată pentru că aplicaţia îţi spune din prima la ce preţ să te aştepţi şi îţi calculează transparent tariful. Așadar, Uber şi alţii ca ei au tot dreptul să se bucure de succes. Dar succesul lor stârneşte îngijorare în rândul „băieţilor deştepţi" din taximetrie. După capcanele întinse de taximetrişti prin Cluj sau Bucureşti, care au comandat curse la Poliţie, unde îi aşteptau alţi colegi cu plângerea deja făcută pe motiv de transpport ilegal de persoane, există o senzaţie că politicul „va face dreptate" taximetriştilor. Condiţii sunt: doamna primar Firea pare mai apropiată de companiile de taxi decât de Uber, iar recentele declarații privind licențierea merg în această direcție.

Adevărul este că Uber goneşte cu toată viteza la mare înălţime şi pe o frânghie subţire: şoferii săi nu sunt în trecere, aşa cum susţine compania, atunci când îi iau pe clienţi din faţa biroului din Pipera. Ei vin la comandă, ca fel ca un taxi, dar fără să plătească vestita (corupta ar zice unii) licenţă care să îi permită să facă acest lucru.

Şi totuşi să închizi o autostadă tehnologică – Uber şi concurenţii săi care se bazează pe același concept de „sharing economy" care oferă multe alte servicii şi promit că vor schimba (în bine) modul cum ne deplasăm – nu face decât să menţină România în coada dezvoltării economice.

Avem un precedent din care ar fi bine să înveţe cei care ascut acum cuţitele pentru Uber. Este larg răspândită în mediul IT&C opinia că, fără reţele de cartier, România nu ar fi avut vitezele de internet care au atras atenţia lui Bernie Sanders în campania electorală din SUA. Iar aceste viteze rarisime pentru ţările în curs de dezvoltare au activat pe o piaţă gri - nimeni nu cerea un proiect pentru tragerea cablurilor între blocuri, nimeni nu întreba câţi bani faceau până la urmă cabliştii şi cât din bani se duceau la impozite. Şi totuşi, cabliştii mici au fost baza de creştere a marilor jucători, care nu au mai putut da cu linguriţa net scump, pentru că şi-ar fi pierdut instant clienţii cumpăraţi odată cu reţeaua de cartier.

Iar rezultatele se văd, după ani buni. Iată aici o dovadă. Uşor, uşor ne despărțim de lohn şi intrăm în era exportului de servicii cu valoare adăugată. Dar lupta dintre Uber şi vechea economie nu se dă doar pe malurile Dâmboviţei sau ale Someşului. Comisia Europeană avertizează statele membre să nu închidă businessuri de genul Uber sau Airbnb decât în cazuri extreme. Bruxelles-ul recunoaşte astfel că aceste firme sunt doar primele semne ale unei schimbări mai mari.

Lăsaţi așadar Uber acum în pace. Consumatorii de peste 10 ani vă vor fi recunoscători.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Excelent.
    • Like 0
  • Am cam ublat prin lume. Daca in India, in Argentina si, mai ales in Romania, nu apelam la serviciile UBER, eram prada sigura rachinilor de la firmele de taxi, de regula,, cu soferi necivilizati ,in masini de tot dezastrul, mai ales cele de la OTP Nu mai pun in discutie faptul ca eu nu am nici un "text" cu soferul. La sfarsitul calatoriei toate cheltuielile sunt rezolvate on-line, avand, in acelasi timp o calatorie agreabila, nu una COMUNISTA, ca cea practicata de firmele de taxi de azi, Daca nu gasesc un UBER, caut un BLAK CUB, in nici un caz un taxi autohton.
    • Like 0
  • Cred că este tipic românesc. Citeam texte mai vechi, de prin prima jumătate a secolului XX, despre evreii care i-au „distrus” pe comercianţii neaoşi. Dar cum i-au distrus? În timp ce băcanul român răspundea invariabil „N-am, vino săptămâna ailaltă”, evreul vedea care-i cererea şi se aproviziona din timp. Unde v-aţi fi dus după stafide? La „N-am” sau la „Poftiţi”? A propos, textele de tipul acesta mai circulă şi astăzi prin internet.

    La fel stau lucrurile şi cu UBER contra taxi. Şi problema este generală, nu numai în Bucureşti, de parcă toţi ar fi făcut cursuri la „Şcoala Naţională de Taximetrie”. De ce? Pentru că fiecare oraş are firma „de casă”, care deţine monopolul. De ce deţine monopolul? Probabil pentru că o parte din profituri se duc, la negru, spre primării. Singura excepţie de la regulă a fost la Timişoara (sau poate oi fi nimerit eu numai taximetrişti de treabă): curăţenie în maşină, decenţă şi n-au încercat să mă frigă la rest.

    Deci de ce este atâta supărare pe UBER? Pentru că, probabil, unor tovarăşi din primării li s-ar diminua veniturile. Pentru că taximetriştii trebuie să se dea jos din maşină şi să-ţi pună gamantanul în portbagaj. Pentru că taximetriştii ar trebui să te ducă şi atunci când destinaţia este la 2 km. Pentru că taximetriştii ar trebui să nu mai fie neamuri proaste. Dacă s-ar întâmpla toate astea, nici n-ar mai fi nevoie de intervenţia madamei Pandele. Dar lor le e mai bine aşa, pentru că doare dacă-şi schimbă obiceiurile. Vorba lui Topârceanu: „Ce-ai cu noi, mă? Pentru ce să dăm cu var?”
    • Like 3
  • Imi aduc aminte ca prin 2013 nu era Uber, si am avut o doamna trainer in companie care venise din Franta sa ne predea un curs. Cand a fost vremea sa plece, mi-am luat libertatea sa pregatesc eu formalitatile de transport pentru dansa, si am comandat un Black Cab. Din Pipera pana la aeroport a fost 100 de lei, dar a venit un domn la costum, la vreo 1.90m, intr-un Mercedes E-Klass negru, i-a incarcat bagajele si i-a deschis usa din spate . La superlativ. Hai sa zic, asta ar fi un serviciu premium, dar romanii inca traiesc in secolul 18, chiar daca sunt si pe la TV (vedeti Vocea Romaniei, cand a castigat Jane in semifinale, Bartos a repetat de vreo 3 ori ca este ceva neasteptat cum a votat publicul, ca nu stiu ce , adica mai pe fata, a fost foarte surprins ca a trecut mai departe o persoana de culoare care vorbeste romaneste mai bine decat "Dacii" nostri de prin tara, sau chiar ministrii ... ) Cam asta e nivelul majoritatii romanilor: doar ei sunt mandri si romani, ca ei nu e nimeni, mereu sa fie "peste" ceilalti prin combinatii si furaciuni, la orice nivel. Pana nu vor invata ca doar cu cinste , onoare si sinceritate se fac lucrurile, si ca in orice fel de comert, clientul tau e stapanul tau, nimic nu va merge in tara asta.
    • Like 3
  • check icon
    Păi unde-s înregistrate cele mai multe taxiuri, alea de Ilfov, care nici ele taxe la capitală, nu cumva în Voluntari?
    • Like 2
  • Oare de ce (aproape) tot ce ajunge in Romania din occident e fetisizat? Uber nu e nici pe departe o firma de ingeri. In SUA au destule probleme, de la "uber ceo scandal" la probleme cu unii soferi. In unele orase din SUA populatia a votat democratic sa nu le dea voie, vezi "Austin voters reject Uber, Lyft plan for self-regulation".

    Cat despre bacsis, in SUA, e voie (si chiar de dorit) sa lasi soferului de Uber ciubuc.

    Eu intreb: daca Uber functioneaza in Romania, vine cu soferi din afara? Nu tot noi suntem? Vorba lui Arghezi cand i s-a prezentat un combinat facut cu tehnologie germana: „Dar nemţi, nemţi aveţi?”

    Asta intra pe aceeasi tema cu cele doua extreme de imediat de dupa 1990: unii vroiau sa tina sistemul de dinainte cu monopol de stat, altii vroiau sa dea toata industria altora (de aiurea) pe $1. Si au reusit, s-a distrus tot. Ambele extreme sunt rele: atat sistemul de dinainte cat si fetisizarea occidentului.

    Concurenta e buna. Schimbarea mentalitatii in bine e de dorit.

    Inlocuirea unor metehne autohtone cu altele de import, nu e bine.
    • Like 0
    • @ Dan Prisacaru
      Eu bag mana în foc, n-ai folosit niciodată uber/taxify:))
      • Like 1
    • @ Dan Prisacaru
      "Concurenta e buna. Schimbarea mentalitatii in bine e de dorit.

      Inlocuirea unor metehne autohtone cu altele de import, nu e bine."

      Pai au trecut 30 de ani aproape, jumate de viata de om, si mentalitatea e mai rea ca inainte. Despre ce vorbim ?

      Ca un om care m-am plimbat pe afara si vreo 3 ani lucrez in afara, m-am obisnuit "prost" sa am servicii de calitate si sa nu ma fure nimeni. Cand vin in vizita acasa, folosesc exclusiv Uber, pentru ca vreau a "peace of mind" , doar sunt in concediu, si nu am chef sa ma cert cu toti pseudo taximetristii. De ce ? Simplu: cost predictibil, masini aproape noi si curate, diferite marci,daca vrei sa mergi cu Mercedes, platesti mai mult si aia e. Apa in masina, bomboane, soferi cu IQ peste 90 si niciodata nu iti refuza comanda prin aplicatie. Tocmai inlocuirea "unor metehne" de import cu cele autohotone e imperativa, cata vreme oamenii nu se civilizeaza si nu inteleg ca baietia, ciordeala si combinatiile nu sunt drumul pe care trebuie sa mergi pentru a avea o societate si o economie sanatoasa.
      • Like 0
    • @ Dan Prisacaru
      Cred că daca asteptam sa se rezolve problemele taximetriei, cel putin a celei din Bucuresti, in timp prin presiunea consumatorilor, vom astepta pre mult, asa cum asteptam sosea de centura dublata. Uber poate fi un disruptor pentru industria asta. Sigur, nimeni nu garanteaza succesul lor la noi- dar merita sa ii lasam mai mult timp sa vedem ce se intampla.
      • Like 1
  • Raul check icon
    Eram la Shopping City B. Grabit catre aeroport. Ma apropii de un taxi. Shoferul lasa geamul jos si imi striga...Domle' sa nu imi spui ca vrei sa te duc la Aeroport ca nu pot. Eu: Cat costa o cursa? El: 40 lei ca am si eu copii si astia ne-a marit taxele. Ma urc, ma duce si ma lasa in strada, la apox 200 m de Aeroport..."nu are voie acolo ca nu are permis". Eu rad, stiu ca in mintea lui el a dat lovitura cu mine. Ii arunc 30 lei si plec. El striga dupa mine "te bag in...." etc. Oare dna Pandele are ceva in comun cu shoferul asta? Minte ingusta, smecherie ieftina, castiguri marunte. Long live Uber sau orice alta alternativa la gretosul transport in regim taxi. Cred ca in timp, daca Uber se inchide sau nu, ar trebui sa decida clientii.
    • Like 4
  • check icon
    Așa este, dar la noi hoții cu hoții țin, apoi românul de rând este teribil de ușor manipulat de hoți, fiindcă în subsidiar și lui iar plăcea să „ciupească ceva„.Deci....
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult