Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O aniversare tristă sau de ce-ar opri turiștii la Galați

Vaporaș pe Dunăre

Foto: Guliver Getty Images

Mâine va fi celebrată Ziua Dunării. O sărbătoare care an de an trece aproape neobservată, deși orașele situate la Dunăre s-au dezvoltat în urmă cu mai bine de un secol datorită poziționării la Dunăre. Să nu uităm de statutul de porto franco, de Comisia Europeană a Dunării, de existența unor consulate, agenții navale renumite în Galați, Brăila și Sulina. Orașele erau conectate naval cu vapoare care transportau foarte mulți pasageri, existau curse naționale și internaționale. Reprezenta și un mod de agrement: îmi amintesc că în copilărie (anii 70-80) foarte mulți în perioada estivală alegeau plimbările pe Dunăre cu „pasagerul” sau „racheta” de la Galați spre Brăila, Tulcea și chiar Sulina, pentru câteva zile. 

Totul s-a încheiat în 1999 când s-a desființat transportul de călători cu pasagerele, considerându-se ca sunt nerentabile. În același timp, oriunde în lume, chiar și în orașele localizate lângă lacuri, râuri, primăriile oferă acest mod de agrement, plimbarea cu vaporașul. Un exemplu îl poate reprezenta Timișoara care a introdus vaporașele construite la Galați (ce ironie...) în circuitul public local, la același preț modic.

La Brăila, după ce societatea civilă din Galați și Brăila a cerut autorităților reconectarea orașelor port vecine prin acest mod de transport, printr-o finanțare europeană, a fost construită o navă de capacitate mică (16 persoane), pentru a asigura croaziere pe Dunăre. Vaporașul a fost botezat „Chira Chiralina” și costurile ce decurg din mentenanță și salariile personalului vor fi acoperite de primărie. La Galați, deși de ani de zile societatea civilă, în speță Asociația Galați, orașul meu, susține și solicită administrației locale închirierea sau construirea unei nave pentru a revitaliza transportul de călători pe Dunăre pe perioada estivală, a atrage și turiști în acest sens, nu s-a întâmplat nimic, se pare că nu există niciun interes în acest sens. Turiștii, puțini câți sunt, în căutarea acestui divertisment, sunt nevoiți doar să traverseze Dunărea cu bacul spre Comuna I.C.Brătianu de pe malul tulcean. 

Pe de altă parte, navele de croazieră pe Dunăre ocolesc Galațiul, neexistând o strategie de atragere a acestora. În cel mai bun caz, dacă opresc, turiștii pleacă să viziteze un sat din Republica Moldova, fiindcă acolo li se oferă un program folcloric și o degustare de vinuri.

Este de neînțeles cum orașele de la Dunăre din România nu speculează poziționarea la acest fluviu, care în alte părți aduce turiști și foarte mulți bani, există o adevărată industrie în jurul acestui mod de agrement.

Activitatea comercială în porturi a scăzut vertiginos după 1990, deși teoretic ar fi trebuit să fie cea mai profitabilă, dacă ar fi existat interes și implicare din partea factorilor decizionali. Lipsesc strategiile și chiar dacă există, nu sunt aplicate, timpul trece și totul parcă a intrat într-o lungă uitare, iar tabloul cu Dunărea fără activitate navală a devenit obișnuit.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Galațiul și Brăila sunt orașe roșii conduse de foști comuniști sau de urmașii lor,ei au distrus transportul cu pasageri și au vândut prin interpuși majoritatea navelor de pasageri la fier vechi (fostul iaht regal Libertatea a fost vândut la preț de nimic unor șmecheri susținuți de primarul PSD ist a Galațiului,(acum e în Anglia ca vas de lux !!!)
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult