Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O femeie afgană, ucisă din cauză că avea „îmbrăcăminte indecentă”. „Ce se întâmplă dacă cineva nu vrea să poarte burka?”. Răspunsul dat unui corespondent BBC de către un lider taliban local

femeie afgana - SAJJAD HUSSAIN / AFP / Profimedia

Foto: Sajjad Hussain / AFP / Profimedia

Talibanii au preluat efectiv controlul asupra Afganistanului, notează BBC, care publică un videoclip realizat înaintea preluării puterii, în care este descrisă viața într-unul dintre teritorii, când gruparea abia începea să cucerească o serie de zone. 

Corespondentul BBC în Afganistan, Secunder Kermani, a stat de vorbă cu un lider local taliban, care i-a declarat că talibanii nu au introdus pentru femei purtarea obligatorie a burka - îmbrăcăminte ce acoperă complet fața. „Nu am forțat pe nimeni. Noi spunem femeilor să poarte burka. dar nu forțăm pe nimeni. Noi predicăm valorile islamice”, afirmă liderul local taliban în interviul BBC.

„Ce se întâmplă dacă cineva nu vrea să poarte burka?” insistă reporterul.

„Dacă nu poartă burka nu e nicio problemă. Ele pot să poarte hijab (îmbrăcăminte care nu acoperă complet fața - n.n.). Nu este obligatoriu să poarte burka, dacă poartă hijab”, a afirmat liderul taliban local.

Însă ulterior, arată BBC, au apărut informații că în orașul Balkh o femeie afgană ar fi fost ucisă pentru „îmbrăcămintea indecentă”, deși talibanii anunțaseră că nu vor forța femeile să poarte burka. Talibanii au negat că ar avea vreo legătură cu incidentul.

Reportajul continuă cu imagini cu eleve afgane și adaugă că școlile sunt deschise, dar potrivit unor informații în unele zone fetelor li se interzice să participe la cursuri. 

Alte surse susțin că un bărbat care asculta muzică non-islamică ar fi fost obligat de talibani să meargă fără încălțăminte, până când a leșinat.

Între practicile care ar putea să fie aplicate în Afganistan, odată cu preluarea puterii de către talibani, se numără tăierea mâinilor în cazul persoanelor vinovate de furt și execuția publică a celor acuzați de infracțiuni precum răpiri de copii, se mai arată în reportajul video prezentat de BBC. 

Întrebați despre pedepsele violente care au fost o emblemă a regimului anterior al talibanilor, din anii 1990, un purtător de cuvânt a spus că „acest lucru va rămâne la latitudinea credincioșilor și curților de justiție. Ei vor decide pedepsele”, conform The Independent, citat de Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult