Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O imagine cât un brand de țară: prima dată au tăiat panglica, apoi au anunțat că se apucă de lucrare

inaugurare Primaria Livada

Foto: Glasul Aradului

România de la firul ierbii nu încetează niciodată să surprindă. Cel mai recent exemplu este comuna Livada din județul Arad, acolo unde autoritățile locale (reprezentate prin președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, și primarul comunei Livada, Iosif Bimbo) au sărbătorit cu pâine și sare și au tăiat panglica pentru începerea unor lucrări privind introducerea sistemului de canalizare în localitate. După cum reiese din poze, totul s-a făcut într-un decor de-a dreptul patentat ca „românesc”, cu cei doi oficiali purtând drapelul național pe piepturi.

Publicația Special Arad scrie că, deși inițial comuna Livada era înscrisă într-un master plan al Consiliului Județean prin care urma să se introducă canalizarea, făcută cu fonduri europene, primarul din Livada a decis să renunțe la participarea în acest proiect pentru a grăbi lucrurile, întrucât se estimează că proiectul Consiliului Județean va fi implementat peste circa 4-5 ani.

Foto: Glasul Aradului

Tot presa locală remarcă faptul că Primăria Livada, pentru a face canalizarea pe cont propriu, a împărțit proiectul în cinci tronsoane, iar tăierea panglicii a marcat începerea execuției a trei dintre acestea.

 Decizia Primăriei Livada de a face pe cont propriu canalizarea a însemnat și schimbarea traseului canalizării, care în loc să fie direcționată printr-un inel care să ocolească municipiul Arad și să ajungă direct în centrul de epurare a apei, urmează să se lipească într-un punct de canalizare existent în cartierul Grădiște și să străbată conductele orașului până la centrul de epurare, precizează și publicația Critic Arad.

 Aici au apărut și principalele îngrijorări, consilierii municipali temându-se să nu se suprasolicite astfel canalizarea orașului Arad. În cele din urmă consilierii au votat proiectul, după ce au fost asigurați de angajații Companiei de Apă că acest lucru nu se va întâmpla la debite normale, ci ar exista riscul doar la cantități mari de apă, care depășesc 50 de litri/mp.

 Întregul proiect ar urma să se ridice la aproximativ 6,6 milioane de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

sala de asteptare

Marin simte un junghi care nu trece de câteva săptămâni și merge la medicul de familie. Primește trimitere pentru o investigație imagistică decontată de CAS, dar prima programare disponibilă este peste cinci săptămâni. Așteaptă. După investigație, mai trec alte săptămâni până la următoarea consultație. Diagnosticul vine după aproape două luni - un interval în care singura constantă este incertitudinea. foto: Profimedia

Citește mai mult

CTP--

Un exemplu admirabil de logică matematică dat de președintele Dan în legătură cu alegerile anticipate: „Toate sondajele ne spun că vom fi cam tot acolo, fără posibilitatea de a forma o majoritate. Nu ar avea niciun fel de logică. Plus încă 3-4 luni de alegeri, în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Călătorim, dar rămânem prizonieri în normalul nostru. Degeaba vezi lumea, dacă o judeci mereu cu aceiași ochi

Nu știu exact când mi-am dat seama de asta. Probabil undeva între o masă luată într-un loc în care nimeni nu se grăbea, o stradă pe care oamenii păreau să meargă mai încet decât eram eu obișnuit și momentul în care am realizat că mă enervez, în tăcere, pentru că lucrurile nu se întâmplau „cum trebuie”. Doar că acel „cum trebuie” era, de fapt, „cum știu eu”.

Citește mai mult