Ce încredere poți avea în cineva de felul acesta? În cineva care, după ce a dansat o vară întreagă, cu tot partidul al cărui membru mai este, în cadrilul dement al unui congres faraonic, lăsând la o parte campania de vaccinare, nevoia de digitalizare a școlilor, urgența primenirii programelor de studiu și care acum se rățoiește la părinții copiilor pe care îi trimite cu bună știință în cel mai sinistru experiment de darwinism social? (Foto: Inquam Photos/ Sabin Cîrstoveanu)

Mă așteptam ca testarea să se prăbușească după isteria politică produsă de ordinul care introducea testarea între criteriile de carantină. Era greu însă să ne imaginăm că vom trăi ziua în care guvernul pare să fi devenit negaționist în raport cu populația. (Foto: Daniel Mihailescu/ AFP / Profimedia)

Două declarații care confirmă că România a adoptat (deliberat sau implicit) modelul suedez și brazilian începând cu valul 2 și pecetluiesc soarta României pentru cel puțin 1 an:

În cazul în care avem acasă un copil bolnav, este recomandat ca membrii familiei să poarte mască, iar obiectele pe care le folosește copilul, cât și suprafețele, trebuie dezinfectate frecvent. De asemenea, toate încăperile trebuie aerisite frecvent (foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu).

Medicul de familie nu face recoltare de probe și nu se deplasează acasă la pacientul diagnosticat cu COVID-19. Specialiștii oferă răspunsuri celor mai frecvente întrebări legate de testarea pentru depistarea virusului SARS-CoV-2.

Aproape unul din 10 dintre cei care s-au îmbolnăvit de COVID-19 în ţara noastră sunt copii şi adolescenţi, iar numărul este în creştere, atrageau atenţia medicii, la finalul anului 2020.

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Încet-încet, pandemia Covid-19 scoate la iveală imaginea poate uitată a sistemului sanitar românesc. Lipsa procedurilor, incompetența celor care sunt numiți politic de la centru, starea de epuizare a cadrelor medicale, bâlbele autorităților, cazurile punctuale ale pacienților care nu sunt testați sau nu sunt internați pentru tratament, deși sunt infectați. Când peste toate acestea se așază luptele politice dintre partide și liderii lor populiști, concluzia oricărui om cu instincte de conservare nu poate fi decât una: suntem pe cont propriu, de aceea respectarea măsurilor care ne feresc de îmbolnăvire ar trebui respectate în fiecare zi.

Dacă vrem să comparăm măsura în care diferite guverne au reușit ținerea sub control a epidemiei, atunci hai să nu ne raportăm doar la numărul de teste sau de pacienți, ci și la numărul de decese, fiindcă este probabil mai relevant (chiar dacă nici el nu e perfect, perfecțiunea nu există). (Sursa: ourworldindata.org)

Centrele de carantină instituite de autorități, care ar trebui să ajute la controlul răspândirii COVID-19 în rândul comunității, sunt un adevărat butoi cu pulbere.Mai mulți oameni se plâng, de la instituirea măsurilor de carantină, de condițiile pe care trebuie să le suporte în centrele unde sunt nevoiți să petreacă 14 zile.