O picătură de normalitate anunță o schimbare de la mic la mare. De curând, în jurul a 50 de școli în București, au apărut tăblițe cu următorul mesaj: „Oprește motorul!”

Foto: Profimedia Images

De curând, în jurul multor școli din București au apărut niște tăblițe cu un mesaj imperativ: „Oprește motorul!” Mesajul, conceput de asociația Părinți de Cireșari de la Piața Domenii, este destinat părinților care-și așteaptă copiii să iasă de la școală. În Parlament, se află la vot final o lege privind interzicerea staționării de lungă durată cu motorul pornit pe toate drumurile publice din orașe și municipii.

Va schimba această inițiativă ceva în aerul din București și marile orașe? Probabil că nimic semnificativ, în condițiile în care poluarea e la cote uriașe. Dar cu siguranță această picătură de normalitate va schimba ceva în „atmosfera” de delăsare civică în care ne complacem. Pentru că nu e singulară și pentru că noile generații, crescute în spirit ceva mai prietenos cu natura, vor să schimbe ceva. „Copiii sunt foarte receptivi la educația pentru mediu și greșesc mult mai puțin față de adulți”, ne spune Oana Neneciu, director executiv al Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

Cum să facem aerul din orașul nostru mai curat, cum să combatem poluarea fonică sau cum să gestionăm mai bine deșeurile sunt câteva din subiectele care ar trebuie să preocupe fiecare cetățean. De ce? Pentru că inacțiunea oamenilor și ignoranța autorităților ne îndepărtează tot mai mult de un viitor sustenabil. Pare un clișeu, dar ținând cont de tot mai vizibilele efecte negative ale schimbărilor climatice, nu ar mai trebui să ignorăm „implicarea în comunitate” doar pentru că ni se pare un clișeu. 

Oana Neneciu spune într-un interviu pentru habits by Republica.ro că deciziile la nivelul unui oraș, chiar dacă sunt politice, sunt luate cu susținerea populației. „Dacă nu suntem destul de informați și conștienți de problema poluării și cine o generează, sigur ca nu vom susține nici schimbările necesare”, declară reprezentanta organizației neguvernamentală de mediu, înființată cu scopul de face legi din principiile dezvoltării durabile.

Poluarea aerului este responsabilă pentru 7 milioane de morți anuale în rândul populației lumii, cei mai afectați fiind copiii și persoanele cu boli cronice, vulnerabile la poluare. Comisia Europeană arată că anual mor prematur 1200 de copii din cauza poluării în Uniunea Europeană. 

În cazul României, poluarea aerului este responsabilă pentru peste 29.000 de morți premature în fiecare an, arată cel mai recent raport publicat de Agenția Europeană a Mediului. Tot România înregistrează cel mai mare cost mediu social asociat poluării din Europa, cu 30% peste media europeană. 

Bucureștiul este orașul european cel mai afectat de costurile sociale cauzate de poluarea aerului, după Londra, respectiv 3.004 euro/an/ capita, arată studiul „Impactul poluării aerului asupra costurilor pentru sănătate”, publicat de Alianța Europeană de Sănătate Publică (EPHA), care cuantifică valoarea monetară a deceselor premature, a îngrijirilor medicale şi a zilelor de muncă pierdute.

În acest context, Oana Neneciu spune că avem de-a face cu un ucigaș tăcut, care acționează în toate marile aglomerări urbane din România. 

Cât de poluat este aerul pe care în respirăm? Este acesta un ucigaș lent și silențios? 

Da - este răspunsul scurt. Organizația Mondială a sănătății estimează că 8 milioane de oameni mor anual din cauza poluării. În România, raportul anual al Comisiei Europene arată că undeva pe la 30.000 de oameni mor anual prematur din cauze asociate poluării și alt raport al Comisiei Europene arată că Bucureștiul este pe primul loc dintre capitalele europene cu cel mai mare cost social asociat poluării- 3.000 euro/cap de locuitor. Bucureștiul este, după Atena, printre capitalele cele mai poluate ale Europei.

Problema este că toate aceste date nu au replică și în niște studii naționale, așa cum ar fi normal și deocamdată nu asociem incidența bolilor respiratorii sau cardiovasculare cu prezenta poluării.

Se întâmplă ca anumite instituții, cum este Institutul Marius Nasta, să facă singure aceste evaluări pe datele disponibile acolo și au niște rapoarte foarte interesante despre cum crește numărul internărilor în funcție de poluare și despre cum afectează poluarea apariția cazurilor de tuberculoză. Dar sunt singurele studii pe sănătate și efectele poluării asupra sănătății publice.

Noi, la Ecopolis, am reușit să mai facem niște evaluări și am calculat cu ajutorul unui soft al OMS cum afectează poluarea bolile cardiovasculare și mortalitatea infantilă.

Asta pentru că nu avem acces la seturi de date relevante pe sănătatea publică. Dar, conform tuturor evidențelor, avem de-a face cu un ucigaș tăcut, care acționează în toate marile aglomerări urbane din România: București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov, Craiova. Sunt toate în infringement la Comisie din cauza depășirilor înregistrate la poluanți atmosferici. Mai grav e că nu avem nici stații de măsurare suficiente și că sunt orașe poluate industrial, ca Deva sau Ploiești, de unde nu prea avem date în rețeaua națională de măsurare a calității aerului.

Ne poți vorbi puțin despre proiectul „Aer curat la școlile din București”? Poate el să fie replicat în mai multe orașe din țară? De unde a venit ideea și cum merge în acest moment?

Ideea a venit pe două fronturi: am fost într-o vizită de lucru la Paris, facilitată de Ambasada Franței, unde am discutat cu AirParif (asociația care monitorizează acolo calitatea aerului) și cu Primăria Paris despre cum fac ei să reducă poluarea. Pe lângă măsurile mari și foarte eficiente, cum sunt Zonele de Emisii Reduse și pietonalizarea unor artere principale din oraș, care sigur sunt super, dar la noi încă nu au fani printre politicieni, am observat că se iau foarte multe măsuri în jurul școlilor. Asta pentru că acolo sunt cetățenii cu cea mai mare vulnerabilitate în fața poluării: copiii.

În Paris se înverzesc curțile școlilor, se apără cu ziduri înalte copiii de poluare, au pietonalizat străzile de acces ale copiilor spre școală, staționarea mașinilor nu mai e permisă în jurul școlilor și tot așa. Concomitent, știam de inițiativa „Oprește Motorul”, începută de asociația Părinți de Cireșari de la Piața Domenii și am început să ne gândim serios împreună la o campanie extinsă pe București.

Am ajuns pană acum la 50 de școli cu panouri „Oprește Motorul” și ateliere despre poluare pentru copii. Sectorul 6 a adoptat ideea noastră și din ce știu au montat panouri la toate instituțiile de învățământ din sector.

Avem o lege care mai are de luat vot final în Camera Deputaților și devine normă: interzicerea staționării de lungă durată cu motorul pornit pe toate drumurile publice din orașe și municipii. Practic, am pornit și noi cu ceva mic, o măsură simplă, existentă deja în toate țările europene, cu amenzi și norme de implementare. Ne-a mirat cumva că am câștigat susținerea autorităților, de la primării de sector și politici locale, până la Guvern, care susține modificarea codului rutier în acest sens.

Sigur, e o picătură într-un ocean de măsuri anti-poluare care din păcate se lasă așteptate. Este un proiect replicabil, panoul poate fi preluat și pus la orice scoala sau orice clădire din țară. E nevoie ca oamenii să înțeleagă că pot contribui la o viață mai bună prin schimbarea propriului comportament.

Cum poate fiecare cetățean să participe la o îmbunătățire a calității aerului în mod real, dacă industria poluatoare continuă să polueze?

Problema e că de multe ori poluarea industrială e pe locul 5 sau 6 în topul surselor de poluare dintr-un oraș, așa cum e și în București. Aici principalii poluatori suntem noi, cetățenii, prin trafic, încălzirea rezidențială, șantiere de construcții, mizeria pe care o generam pe străzi. Deci e clar că și noi putem contribui semnificativ la schimbare, în primul rând prin susținerea unor politici restrictive, poate, privind traficul auto, prin informarea cu privire la sursele de încălzire și alegeri raționale și prin comportament responsabil pe străzi. Deciziile la nivelul unui oraș, chiar dacă sunt politice, sunt luate cu susținerea populației. Dacă nu suntem destul de informați și conștienți de problema poluării și cine o generează, sigur că nu vom susține nici schimbările necesare.

Cât de mult afectează arderile ilegale din zonele limitrofe ale orașelor poluarea din orașe?

Arderile afectează de multe ori calitatea aerului, avem anumite episoade de poluare intensă care sunt cauzate de o combinație de factori: poluarea de bază a orașului, condițiile meteo care nu favorizează dispersia poluanților și peste mai vin și arderile.

Contribuie în special la disconfort olfactiv pentru unele zone din oraș, iar arderile acestea de obicei sunt foarte toxice, pentru că oamenii ăia nu ard lemne sau vegetație, ci cabluri, deșeuri electronice, resturi provenite din dezmembrările de vehicule, materiale ce generează substanțe foarte toxice pentru organism.

Arderile sunt un fenomen ce trebuie oprit, dar să nu ne facem iluzii, nu de la arderile de deșeuri necontrolate vine poluarea în mod obișnuit, ci de la trafic auto și încălzire.

Cât de grea este relația de comunicare cu autoritățile? Este implicat Ministerul Mediului pentru a prezenta date reale despre gravitatea problemei poluării din București?

Ministerul nu mi se pare că face ce trebuie, nu informează în mod real populația. Din păcate, legea calității aerului, așa cum e ea acum, plasează la ministerul mediului atribuția de măsurare a calității aerului, prin rețeaua națională de monitorizare, care e administrată de Agenția Națională de Mediu.

E subdezvoltată această rețea, avem exemple în care ea nu a funcționat 6 luni în București pentru că n-au avut bani de filtre pentru pulberi în suspensie, sau momente când nicio stație care măsoară poluarea din trafic nu funcționează.

În mod normal, monitorizarea mediului ar trebui făcută independent de minister, cred eu, pe modelul altor state care lucrează cu asociații de experți care, în mod independent măsoară mult mai corect și eficient calitatea aerului. Comunicarea e uneori bună, alteori lipsește. Nu suntem mulțumiți de activitatea instituțiilor atunci când vine vorba de monitorizarea calității aerului. Acesta este și motivul apariției Airlive.ro

Avem episoade de poluare majoră, fără niciun avertisment către populație. Ce in­sti­tuții ar tre­bui să reacționeze și să ia pri­me­le măsuri?

Ministerul sau Guvernul ar trebui să avertizeze populația, prin Ro-Alert și Garda de Mediu, iar Poliția ar trebui să reacționeze și să găsească sursele ca să aplice legea.

Ce sfaturi ai pentru cetățenii care văd că o instituție, un cetățean sau o companie privată poluează? 

Cetățenii pot face sesizări către instituții precum primăriile și Garda de Mediu, chiar poliție și pompieri în cazuri precum arderile de deșeuri. E bine în general să stăm informații și să ne uităm la propriile comportamente.

Cum se protejează calitatea aerului în alte capitale europene?

Aici subiectul e foarte vast și am dat câteva exemple deja. În primul rând, în toate capitalele europene există un mecanism de reducere a traficului auto, fie că vorbim de zone de emisii reduse, de eliminare treptată a unor categorii de vehicule, de interzicerea tranzitului auto prin interioarele orașelor, de restricții punctuale în zone foarte afectate de poluare.

Bucureștiul e 0 la acest capitol. Apoi, vedem transport în comun din ce în ce mai performant și aici Bucureștiul a început să miște și el, transport alternativ, infrastructuri pentru mersul pe jos.

Pietonalizarea unor artere e o altă măsură importantă, ca exemplu e drumul expres auto pe Sena, în Paris, care de câțiva ani a devenit pietonal. De asemenea, unele bucăți de stradă pentru accesul copiilor în școli.

O măsură absolut necesară este extinderea spațiilor verzi în București. Aici suferim tare de lipsa acută de spațiu verde și încă unii se încăpățânează să construiască în parcuri. Conform legii ar trebui să avem 26 mp de spațiu verde/cap de locuitor și avem maxim 9.

Sunt oamenii mai interesați de sănăta­tea lor și de faptul că au nevoie de aer curat decât de con­fortul oferit de mașina personală?

Nu cred ca e cazul încă. Dar facem progrese și îmi dau seama după felul în care acoperă mass-media subiectul poluării, după participarea activă a oamenilor la diversele evenimente cu teme de mediu, după copiii cu care ne întâlnim la ateliere și care știu tot ce trebuie deja. Suntem pe drumul cel bun, dar mai avem nevoie de multă informare și conștientizare până să renunțăm la mașini personale în favoarea tramvaiului.

Dincolo de poluarea aerului, poluarea fonică e un alt subiect important care nu prea are audiență în spațiul public. Ce măsuri ar trebui luate, mai ales în orașe, pentru a fi redusă poluarea fonică?

Deocamdată nici nu se monitorizează poluarea fonică în mod constant. Ar trebui aplicarea legii, reducerea episoadelor deviante, când cartiere întregi suferă în weekenduri pentru 2-3 cluburi și muzică la maximum.

Trebuie calmat traficul prin reducerea vitezei pe arterele unde se depășesc limite de poluare fonică. Există deja niște hărți la nivelul primăriei București și ar trebui aplicate măsurile din planul de gestionare. Cu acest subiect suntem mai la început. dar merită urmărit ce fac autoritățile în direcția asta.

Ce soluții legislative crezi că ar trebui abordate pentru a poluarea aerului să fie diminuată?

Din fericire a trecut și cred ca deja e în vigoare noua directivă privind Calitatea aerului, care va fi transpusă și la noi în doi ani. Aceasta prevede valori limită mai scăzute la poluanți, reorganizarea sistemelor de monitorizare, sisteme legale pentru cetățenii care sunt afectați de poluare și altele. Cumva urmărim cu interes această transpunere în legislația națională.

Cum putem schimba mentalități la firul ierbii în ceea ce privește sustenabilitatea? E nevoie ca cetățeanul să învețe încă din școală că e obligat să-și protejeze mediul în care trăiește? 

Da, orele de educație pentru mediu ar trebui să ne învețe încă din primul an de școală despre importanța relației omului cu mediul în care trăiește, despre cum să privim exploatarea resurselor și despre ce înseamnă un trai în armonie cu factorii de mediu.

Copiii sunt foarte receptivi și greșesc mult mai puțin față de adulți. Ei nu ar arunca gunoaie pe jos, știu să recicleze și sunt atenți la asta, lipesc stickere cu „Oprește Motorul” pe mașinile părinților și le atrag atenția de câte ori e nevoie.

Calitatea aerului în București

Potrivit celui mai recent raport privind calitatea aerului în București, în 2023 Primăria Municipiului București a instalat împreună cu Ecopolis 44 de senzori de monitorizare a calității aerului la școli și spitale din București.

Alte câteva concluzii:

a) Nu avem însă încă un Plan Integrat pentru Calitatea Aerului, așa că măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului nu au deocamdată o formă concretă, adunate într-un document asumat de către administrație.

b) La nivel de stat nu avem o strategie pentru protejarea sănătății cetățenilor, nu avem studii despre efectele poluării asupra sănătății și nici intenții de a le face.

c) Vârfurile de poluare sunt înregistrate în timpul sărbătorilor de iarnă. 24 și 31 decembrie sunt cele mai poluate zile din an.

d) În 24 decembrie 2023, datele arată că periferia orașului este cea mai expusă, cu media zilnică ce depășește chiar și cu 400% valoare maximă admisă conform legii, pentru PM 2,5.

e) Serile sunt cele mai expuse surselor de poluare cu PM2,5. În luna decembrie nu există niciun interval orar în care să nu fim expuși poluării.

f) 13/14 spitale monitorizate au media anuală mai mare decât valoarea maximă admisă pentru PM 2,5. 

g) Datele arată că poluarea cu PM2,5 crește semnificativ în lunile de iarnă.

Poluanții din aer sunt:

Dioxidul de sulf - Este eliminat în urma erupțiilor vulcanice și ca urmare a unor procese industriale. Arderea unor combustibili eliberează dioxid de sulf. Prezența dioxidului de sulf în atmosferă participă la apariția ploilor acide ceea ce subliniază efectul pe care îl are asupra întregului mediu.

Oxizii de azot - Apar în urma proceselor de combustie, în special la temperaturi înalte. Apare și în urma unor fenomene climatice naturale. Se poate identifica sub forma unor gaze toxice de culoare roșiatică sau maronie.

Monoxidul de carbon -  Este un produs de combustie care apare prin arderea de motoare, un gaz neiritant, imposibil de detectat cu simțurile umane, dar cu efect extrem de toxic. Sursa principală o reprezintă traficul de automobile și este printre cei mai agresivi pentru plămâni și arborele traheobronșic.

Compușii organici volatili - Reprezintă poluanți ai mediului exterior. Metanul contribuie la fenomenul de încălzire globală și al efectului de seră. Compuși aromatici, ca: benzen, toluen, xylen sunt incriminați ca fiind substanțe cu potențial carcinogen, fiind asociați cu unele forme de leucemie.

Particulele în suspensie PM-urile - Sunt acele particule fine solide sau lichide ce se află suspendate în atmosferă și care au capacitatea de a penetra căile aeriene. Cu cât dimensiunea acestora este mai mică, cu atât capacitatea de a pătrunde mai profund în căile pulmonare este mai mare. Multe din aceste particule pot fi încărcate cu alte substanțe chimice. În acest mod, particulele reprezintă un vehicul pentru alte substanțe toxice, cum ar fi pesticide sau metale grele.

Particulele organice și anorganice și produșii biologici - Se găsesc în aerul inspirat: Ele sunt printre cele mai frecvente și des întâlnite particule care pot determina reacții inflamatorii locale la nivelul organismului și pot determina apariția diverselor boli pulmonare, boli ale căilor aeriene superioare (sinuzite, rinosinuzite), declanșarea alergiilor la pacienții cu predispoziții alergice, declanșarea bolilor coronariene sau a infarctului miocardic acut.

Sfaturi pentru cetățeni:

Transportul, încălzirea locuințelor și managementul deșeurilor sunt activitățile cele mai poluatoare la nivel de oraș și, chiar dacă infrastructura pe care o avem la dispoziție este departe de a fi ideală, ne putem aduce și noi aportul și să facem un pas către schimbare. Potrivit raportului „Oprește Motorul” realizat de Ecopolis, autovehiculele personale sunt responsabile pentru 60,7% din totalul de emisii de CO2 provenite din transportul rutier European, iar în momentul de față, în Europa, fiecare mașină personală transportă în medie 1,7 persoane. Adică cele mai multe mașini din uniune circulă cu un singur pasager!

Transport - 

• Reduceți numărul de călătorii pe care le faceți cu mașina și evitați orele de vârf.
• Faceți un program de car-sharing cu prietenii, colegii de la serviciu sau alți părinți de la școala copiilor și efectuați drumuri cu mașina cu toate locurile ocupate. 
• .Folosiți transportul public și alte mijloace alternative, precum biciclete sau trotinete. Mersul pe jos este în continuare cel mai ieftin și ecologic!
• Asigurați-vă că mașina pe care o aveți funcționează la cei mai buni parametri și filtrele sunt schimbate periodic.
• Nu staționați nici măcar pentru un minut cu motorul pornit și asigurați-vă că anvelopele sunt umflate corespunzător.

Deșeuri - 

• Separați deșeurile din locuință și du-le la cea mai apropiată infrastructură de colectare selectivă a deșeurilor din zona. Chiar dacă acestea sunt ridicate împreună, procentul de contaminare este scăzut, dacă deșeurile colectate sunt curate.
• Evitați arderea frunzelor, a gunoiului și a altor materiale.
• Compostați frunzele și deșeurile din curte.

Energie - 

• Mențineți o temperatură constantă în locuințe de 20 de grade.
• Izolați termic locuința și economisiți energia electrică, inclusiv prin scoaterea din priză a aparaturii atunci când nu este folosită.
• Reduceți sau eliminați utilizarea șemineului și a sobei pe lemne.
• Industria alimentară și ambalajele aferente produc cele mai multe deșeuri, iar în București, doar 9% dintre deșeurile municipale acestea ajung și să fie reciclate, restul ajungând în gropile de gunoi.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp