Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O prietenă mi-a împărtăşit îngrijorarea ei legată de comentariile duşmănoase din online despre evreii sosiţi recent pe aeroporturile din Moldova şi „risipiţi cine ştie unde” | Lecția despre toleranță ținută de un profesor pe străzile din Cluj

evrei - Monitorul de Suceava

Foto: Facebook / Monitorul de Suceava

La sfârşitul lunii septembrie estul şi sudul României se aflau sub cod roşu de intemperii, din cauza apropierii ciclonului Ashley. Cu vreo săptămână în urmă aceleaşi zone ale ţării fuseseră lovite de ciclonul Boris care a făcut ravagii, iar populaţia alertată cu întârziere suferise pagube majore. De data aceasta Ministerul Mediului şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă le-au transmis autorităţilor locale ordine ferme care au dus la evacuarea locuitorilor din zonele periclitate (cu tot disconfortul provocat de o asemenea acţiune). În final, temutul ciclon Ashley s-a „fâsâit” într-o ploaie torenţială.

A doua zi, 1 octombrie, emisiunea România în Direct, de la postul de radio Europa FM dezbătea utilitatea măsurilor luate de autorităţile locale[1]. Părerile ascultătorilor erau împărţite.

La un moment dat, unul dintre aceştia a afirmat că ciclonul Ashley a fost o alertă falsă, menită să distragă atenţia populaţiei. „De la ce?” – a întrebat moderatorul, iar ascultătorul a explicat cu multă convingere că în aceeaşi perioadă mii de evrei au aterizat la aeroporturile de la Iaşi şi Bacău şi apoi s-au risipit prin ţară.

Ascultătorul era încredinţat că sosirea evreilor ar fi fost trecută deliberat sub tăcere de posturile de radio şi de televiziune. „Cine poate şti de ce veniseră şi ce căutau într-un număr atât de mare în România?”. (Citez din memorie).

Pentru mine scopul sosirii lor era cât se poate de limpede. În perioada dinaintea Sărbătorilor de Toamnă evreii hasizi merg în pelerinaj la mormintele renumiţilor rabini de odinioară din Moldova şi Bucovina.

Din fericire şi moderatorul emisiunii, Cătălin Striblea – un jurnalist experimentat şi echilibrat – era informat şi a dat acelaşi răspuns: erau pelerini care mergeau în Ucraina, în localitatea Uman şi, din cauza stării de război, au aterizat în România[2]. Ascultătorul a mai argumentat puţin şi apoi s-a retras (nu foarte convins), iar eu mi-am spus: iată un om care crede în teoria conspiraţiei evreieşti mondiale şi bănuieşte de complicitate autorităţile româneşti care, chipurile, ar fi deturnat atenţia populaţiei de la aterizarea „miilor de evrei”.

Este încă un semn al creşterii antisemitismului din ultima vreme, fapt pe care l-am constatat şi eu prin sporirea numărului de comentarii ostile la emisiunile mele pe teme evreieşti postate pe YouTube[3].

După câteva zile, o prietenă îmi împărtăşea îngrijorarea ei legată de multitudinea comentariilor duşmănoase din mediul online care îi vizau atât pe „evreii ciudaţi” sosiţi în număr mare pe aeroporturile din Moldova şi „risipiţi cine ştie unde”, cât şi pe cei care poposiseră în satele maramureşene şi „făceau lucruri stranii pe la fântâni… Poate chiar le otrăveau, Doamne fereşte”!

Se vede cât e de simplu să hrăneşti ura împotriva evreilor în rândul persoanelor neinformate şi să sporeşti admiratorii formaţiunilor naţionalist-extremiste care pun toate necazurile ţării pe seama inamicului evreu [4]. E drept că atât situaţia politică internaţională actuală, cât şi pre-campania electorală internă favorizează coagularea şi manifestarea antisemitismului latent.

Îmi închipui că majoritatea oamenilor creduli, suspicioşi şi ostili faţă de evrei s-ar fi comportat altfel, dacă cineva le-ar fi explicat că e vorba de credincioşi care se duc să se roage la mormintele rabinilor înţelepţi decedaţi înainte de Holocaust, dormindu-şi somnul de veci în cimitirele părăsite din localităţile de unde evreii au fost deportaţi pe drumul fără întoarcere al lagărelor de exterminare.

Doar şi creştinii se roagă la morminte, nu-i aşa? Ortodocşii de Paşti, romano-catolicii şi protestanţii de Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor (Luminaţia de 1 noiembrie). Şi creştinii se duc în pelerinaje, cu zecile de mii: de Sfânta Paraschiva, la Iaşi; de Sfânta Maria Mare, la Nicula şi de Rusalii, la Şumuleu Ciuc.

Evreii sunt mult mai puţini decât miile şi zecile de mii de pelerini creştini pe care nimeni nu-i suspectează de vreo conspiraţie. Cu ce sunt mai ciudaţi evreii bărboşi îmbrăcaţi în caftane negre şi purtând pălării cu boruri largi decât călugării şi preoţii bărboşi purtând sutane lungi şi potcapuri?

Poate că nici obiceiul taşlih-ului, spălarea păcatelor în apă curgătoare sau în fântână înainte de marile sărbători, nu ar mai fi considerat periculos, pentru că şi la noi există ritualuri de curăţire înainte de sărbători.

Oare de ce sunt mult prea puţini cei care aleg calea cunoaşterii reciproce, decât cei care preiau pe nemestecate zvonurile duşmănoase şi se cantonează în ură? Probabil că e mult mai comod să scrii vorbe de ocară împotriva unui vrăjmaş comun căruia i se atribuie cauzele tuturor relelor, decât să-ţi pui întrebări asupra veridicităţii acuzaţiilor şi să te informezi.

De fapt, ar fi absurd să se pretindă de la fiecare om să cumpănească asupra poveştilor pe care le colportează. Acest rol ar trebui să le revină cadrelor didactice, jurnaliştilor şi influencerilor… de bună credinţă.

Nu e un rol uşor, uneori e chiar ingrat, dar cred că e singura modalitate de a împiedica reînvierea urii criminale, nu numai împotriva evreilor, ci a oricărei alte minorităţi etnice şi religioase.

În final voi relata despre o acţiune dătătoare de speranţă. Recent am avut prilejul să particip la o oră de istorie neconvenţională, pe care profesorul dr. Vladimir-Alexandru Bogosavlievici [5], le-a ţinut-o elevilor din clasa a XI-a de la Colegiul Naţional George Bariţiu din Cluj.

Elevii de la Colegiul Naţional George Bariţiu, pe urmele evreilor din Cluj

(Foto credit: Maria Cinar-Jiga)

Prof. Vladimir Bogosavlievici prezintă clădirile emblematice clujene realizate de antreprenori şi arhitecţi evrei. (Foto credit: Maria Cinar-Jiga)

Profesorul, un excelent cunoscător al istoriei Clujului, autor al mai multor cărţi cu acest subiect, şi-a plimbat elevii pe străzi, poposind în faţa edificiilor legate de evreii care, înainte de Holocaust, reprezentaseră o cincime din locuitorii oraşului.

Elevii au urmărit cu interes expunerea captivantă a profesorului care a prezentat evreimea ca parte integrantă a populaţiei oraşului, cu un rol determinant în crearea aspectului urban actual, în progresul economic şi cultural al Oraşului Comoară.

După ce au fost trecute în revistă câteva edificii emblematice ridicate de evrei şi mai multe clădiri unde au locuit personalităţi evreieşti, ne-am oprit în faţa unei case fără etaj de pe strada Brătianu. Povestea ei era doar una dintre cele câteva mii petrecute la începutul lunii mai 1944.

De aici fuseseră ridicaţi toţi locatarii: şapte familii, printre care şi cea a unuia dintre cei mai faimoşi creatori de pălării din Cluj, supranumit „regele pălărier”. Au fost deposedaţi de bunuri, locuinţele le-au fost sigilate şi ei (cu câte o boccea de persoană) au fost urcaţi în camion pentru a fi duşi în ghetoul de la Fabrica de cărămizi. Vecinii ieşiseră pe stradă şi priveau. Unii tăceau, alţii îi huiduiau. Peste mai puţin de o lună evreii de pe strada Brătianu au fost deportaţi la Auschwitz împreună cu cei 18.000 de coreligionari din Cluj, pentru singura vină de a fi fost evrei.

Tinerii priveau uimiţi, aproape neîncrezători, că aşa ceva s-a putut întâmpla în frumosul nostru Cluj multietnic şi multiconfesional.

Din păcate, se poate întâmpla şi în prezent, dar şansele sunt foarte mici atâta vreme cât există profesori de istorie erudiţi şi carismatici care le povestesc elevilor despre istoria vecinilor de alte etnii şi confesiuni, îi învaţă să nu califice şi să nu acuze colectiv, să înţeleagă şi să respecte valorile democraţiei şi, mai ales, să evite – cu orice preţ – derapajele care pot duce spre autoritarism, spre totalitarism.

Note:

[1] România în Direct: Unde a fost furtuna Ashley? Au procedat corect autoritățile?

[2] https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/mii-de-evrei-trec-prin-romania-in-pelerinaj-spre-2391709.html

[3] https://www.youtube.com/@GhitaAndrea

[4] Peste doar câteva zile, lidera acestei formaţiuni naţionalist-extremiste acuza evreii pentru că fusese eliminată din cursa pentru preşedinţia ţării, printr-o decizie a Curţii Constituţionale a României https://evz.ro/diana-sosoaca-ccr-a-respins-candidatura-reactia-europarlamentarei-sos.html

[5] https://www.proiectulmerito.ro/vladimir-alexandru-bogosavlievici/

Articol publicat anterior pe baabel,.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Constat, cu tristete, ca populimea romaneasca - care ne va stabili viitorul - este ingrozitor de numeroasa!"
    • Like 1
  • mg check icon
    ..și totuși.. Prea multă victimizare strică. Poate că o privire cinstită în oglindă, ar fi de ajutor, ca și recursul la istorie..

    Cum s-a ajuns de pildă de la Declarația de la Balfour(1917), cea care viza găsirea unui Cămin național al poporului evreu, la transformarea Palestinei într-un monopol al rabinilor..?
    Sau să vorbim de afluxul masiv de emigranți coloniști, care au modificat dramatic compoziția demografică în zonă.
    Pe timpul mandatului britanic s-a încercat impunerea unei limite pentru acest exod, dar atacurile teroriste (primele în zonă..) împotriva propriilor interese, i-au făcut pe insulari să cedeze presiunii sioniste.

    Așa că problema e nițeluș mai complexă, iar cine caută adevărul riscă să dea de el..

    • Like 1
  • Rucs Rucs check icon
    Problema a fost mizeria lăsată în urma, pe aeroportul din Bacău.
    Vezi aici doar o mica parte, în sălile de așteptare era și mai cumplit:
    https://youtu.be/YJLbUHWVRIU?si=p4jIWkUNovC1Azwk
    Nu știu dacă este antisemitism. Dacă erau italieni, sau sârbi sau orice ar fi fost, românii ar fi simțit gestul tot ca pe unul de lipsa de respect și l-ar fi taxat măcar cu critici online. Adică tot ce am văzut pe rețele legat de subiect nu a fost legat deloc de faptul ca sunt evrei, ci de faptul ca au lăsat o mizerie incredibila.
    • Like 7


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult