Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

O profesoară din Cluj, insultată pe Facebook și WhatsApp de doi elevi de clasa a VII-a, va primi daune morale de 30.000 de lei de la părinții celor doi copii

scoala - neclar

Foto: redsnapper / Alamy / Alamy / Profimedia

Recent, Tribunalul Cluj a confirmat o soluție a Judecătoriei Cluj-Napoca prin care părinții a doi elevi cu vârsta sub 14 ani au fost obligați să plătească unei profesoare suma de 30.000 lei pentru batjocorirea ei pe grupul de WhatsApp al clasei și pe Facebook (Dosar 26335/211/2019). VeDem Just traduce această decizie pe înțelesul tuturor și susține orice demers pentru apărarea persoanelor agresate în mediul școlar.

FAPTELE: Profesoara BM de la Școala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” din Cluj-Napoca era diriginte la elevii din clasa a VII-a. În martie 2019, unii elevi de-ai săi îi relatează faptele comise de către doi colegi:

– în ultima zi din vacanța mare din anul 2018, Raul – în vârstă de 12 ani – a modificat o poză a profesoarei pe care a asociat-o cu un animal și a postat-o pe grupul de WhatsApp al clasei, apoi în decembrie 2018 a postat tot acolo o altă poză denigratoare, pe care a setat-o apoi ca imagine de grup;

– în martie 2019, Cosmin – în vârstă de 13 ani – a creat un cont de Facebook pe numele profesoarei, folosind cele două poze primite de la Raul: una a pus-o ca poză de profil, cealaltă ca imagine de copertă a contului. El a dat mesaje colegilor pentru a da accept la cont, spunând că este creat de el.

SOLICITĂRI: Profesoara a cerut 50.000 lei despăgubiri pentru rușinea îndurată și publicarea hotărârii într-un cotidian central. A justificat suma pretinsă prin aceea că insulta adusă numelui și imaginii sale a fost popularizată printre elevii din acea clasă, dar și din alte clase, care au aderat la contul fals de FB. În felul acesta i s-a afectat viața sa privată, demnitatea, dreptul la imagine și autoritatea sa profesională.

PÂRÂȚII: Pentru că elevii aveau la data faptelor vârsta sub 14 ani, au fost chemați la proces părinții lor. Părinții lui Raul au arătat că acesta a făcut o glumă, o prostie copilărească, modificând o fotografie la care a atașat porecla profesoarei așa cum o cunoaște toată lumea, că a postat pe WhatsApp în afara orelor de curs, că aceasta este o formă a libertății de exprimare, că profesoara nu este membră pe acel grup, care este privat, că a fost nevoit în cele din urmă să se mute la altă școală. Părinții lui Cosmin au arătat că el nu are cont de WhatsApp, că el a recunoscut că a deschis contul de FB pe numele profesoarei, dar că l-a șters după o zi.

DOVEZI:

– Profesoara a depus la dosar capturi de ecran cu postările considerate insultătoare;

– Un profesor a relatat despre rușinea îndurată de profesoară, care a devenit abătută, retrasă și distantă. Un alt profesor a relatat că a aflat cele întâmplate de la alți profesori și de la un elev mai mic, de a VI-a, care a primit pozele de la unul din cei doi autori și că, la rândul său, ca profesor, s-a simțit ofensat de cele întâmplate la școală;

Alți doi martori au spus că Raul este un elev excepțional, că a postat pe un grup privat, că a vrut să facă o glumă și că s-a mutat de la școală, fiind etichetat de cei din jur cu privire la acest incident.

HOTĂRÂREA: Pe data de 31 mai 2021, Judecătoria Cluj-Napoca a decis să oblige părinții celor doi elevi minori să plătească profesoarei, împreună, suma de 30.000 lei și să publice hotărârea într-un ziar, pe cheltuiala lor. Unul dintre elevi și profesoara au fost nemulțumiți de soluție, pe care au contestat-o cu apel. Pe data de 8 noiembrie 2023, Tribunalul a menținut în întregime sentința Judecătoriei. Motivarea hotărârii poate fi citită aici sau aici.

CODUL CIVIL:

drepturi: Orice persoană fizică are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației sale (art. 72) și la ocrotirea demnității sale (art. 252). De asemenea, are dreptul la propria imagine (art. 73) și este considerată o atingere aduse vieții private utilizarea, cu rea-credință, a numelui și imaginii sale (art. 74 lit. h).

obligații: Fiecare trebuie să respecte regulile de conduită și să nu încalce drepturile altora (art. 1349 alin. 1). Cel care produce altuia, chiar și cu cea mai mică vină, o pagubă trebuie să o repare (art. 1357). Pentru pagubele create de minori, chiar dacă ei au acționat fără discernământ, reparația se face de către părinți (art. 1372), întrucât aceștia au – în primul rând – obligația de educare a copiilor lor minori (art. 351).

repararea daunelor: Reparația se face pentru orice fel de prejudiciu (art. 1381 alin. 1), inclusiv nepatrimonial (art. 1531 alin. 3). Cel vătămat poate cere instanței obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii judecătorești (art. 253 alin. 3 lit. a).

ARGUMENTELE INSTANȚEI:

– Demnitatea exprimă onoarea, prestigiul, considerația, cinstea, stima, buna credință, probitatea, corectitudinea, onestitatea, respectul, imaginea, prețuirea de care se bucura o persoană, atât din partea sa însăși, cât și din partea celorlalți;

– Prejudiciile nepatrimoniale sunt cele care sunt cauzate prin atingerile aduse personalității afective sau sociale ale unei persoane, cum ar fi moartea unei rude apropiate, atingerile aduse vieții private sau intime, atentatele la onoarea, demnitatea și cinstea victimei, iar repararea acestui tip de prejudiciu poate fi făcută atât în natură, cât și prin echivalent bănesc, în acest din urmă caz suma reprezentând o compensație pecuniară pentru suferința creată;

– Afectarea profesorului: Faptele celor doi elevi au adus atingere dreptului reclamantei la demnitate, cauzându-i prin aceasta un prejudiciu nepatrimonial, deoarece martorii audiați în cauză au dovedit faptul că reclamanta a fost foarte afectată ca urmare a celor întâmplate, atât pe plan psihic, cât și din perspectiva imaginii sale. Deși raportul dintre dascăl și fiecare elev este unul singular, el afectează în mod indirect și raportul dintre dascăl și ceilalți elevi din clasa și școală, putând duce la scăderea autorității morale și didactice a profesorului, atât în plan obiectiv, cât și în plan subiectiv, prin consecințele negative pe care le are, în mod firesc, asupra psihicului oricărei ființe umane, o acțiune de batjocorire, cu atât mai mult atunci când aceasta este făcută în public.

– Părinții educă: Părinții sunt cei care au, în primul rând, îndatorirea de creștere și educare a copiilor lor minori. Ei sunt primii care „scriu” pe sufletele copiilor, modelându-le caracterul și conștiința. Ulterior, la această misiune se alătură și dascălii, cărora nimeni alții decât părinții le încredințează copiii în acest sens, dar este evident că revine tot părinților sarcina de a învață copiii că au obligația de a manifesta respect față de dascăli, atât ca profesori, cât și ca ființe umane, după cum părinților le revine și obligația de a supraveghea copiii.

– „Prostie copilărească”: În speță exista o carență evidentă, atât în îndeplinirea obligației de supraveghere, cât și în atitudinea părinților de a-și învăța copiii că datorează respect cadrelor didactice, deoarece din orice unghi și cu oricâtă îngăduință ar fi privită, activitatea de batjocorire a unui cadru didactic nu poate fi niciun moment considerată doar o „copilărie/o prostie copilărească”;

– Ștergerea contului: Cosmin a șters contul de Facebook creat pe numele reclamantei a doua zi după ce l-a înființat, dar acest lucru este lipsit de relevanță sub aspectul săvârșirii faptei, care a fost instantanee: prin simpla postare a fotografiilor asociate cu numele reclamantei, acestea au fost puse la dispoziția unui număr nelimitat de utilizatori ai platformei.

– Modalități de reparare: Modalitatea optimă de reparare a prejudiciului cauzat reclamantei constă atât din plata unor despăgubiri, cât și din prezentarea publică de scuze. De aceea, părinții vor achita profesoarei suma de 30.000 lei, cu titlu de despăgubiri și sunt obligați la publicarea, pe cheltuiala proprie, a prezentei hotărâri într-un cotidian local de largă audiență. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit, atât cu luarea în considerare a gravitații valorilor sociale lezate, cât și a naturii prejudiciului cauzat profesoarei, precum și a faptului că pentru repararea acestui prejudiciu s-a dispus și măsura publicării hotărârii. Dacă părinții nu vor plăti suma, vor fi executați silit: se vor popri conturile lor din bănci pentru a se retrage banii necesari profesoarei, iar dacă nu există conturi, li se vor scoate la vânzare bunurile din casă.

Articol publicat inițial pe VedemJust.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu intreb. Unde a fost ,,JUDECATA" logica judecatorilor? Elevul a gresit URAT, nu grav, dar e minor. De ce sa fie pedepsit, in orice forma, parintele? Pedeapsa .de orice fel, trebuie data ELEVULUI! Cand profesorii jignesc elevii (sunt si cazuri din astea) platesc ceva parintilor, ca ei parintii dau de mancare copiilor.
    1
    • Like 0
    • @ Stefan Grozav
      Pentru ca educatia unui copil incepe de acasa si este RESPONSABILITATEA PARINTILOR! Cand un profesor ajunge sa isi piarda rabdarea si sa se enerveze in asemenea hal incat sa ajunga sa jigneasca un copil... inseamna ca lucrul ala a plecat de la ceva... cand tot repeti unei persoane sa inceteze cu un anumit comportament, si vezi ca vorbesti degeaba.. tu zici, tu auzi e normal sa iti pierzi cumpatul... si rabdarea lor are o limita cand vine vorba de nesimtire. Daca parintii si-ar educa odraslele acasa.. nu s-ar mai ajunge la asemenea chestii. Dar parintii sunt mai preocupati de facebook, instagram si tik tok, decat de a-si educa, copiii. Foarte bine ca i-a pus pe parinti sa plateasca. Poate data viitoare sunt mai atenti la ce face copilul, nu la telefoane.
      • Like 0
  • mhm check icon
    Mi se pare ciudata formula asta: Demnitatea exprimă onoarea, prestigiul, considerația, cinstea, stima, buna credință, probitatea, corectitudinea, onestitatea, respectul, imaginea, prețuirea de care se bucura o persoană, atât din partea sa însăși, cât și din partea celorlalți;

    Cumva leagă demnitatea de un moment anume (de care se bucura, adică acum.) Poate era mai bine "de care are dreptul sa se bucure, trebuie sa se bucure".

    E problematic si acel "atît din partea sa insasi" alte doctrine vad demnitatea ca pe un atribut intrinsec omului, chiar daca el e sau nu in stare sa i manifeste - daca de exemplu insulti o persoana fara adapost si in stare de stupoare bahica ii incalci demnitatea.

    • Like 1
    • @ mhm
      Faptul ca o persoana este fara adapost nu inseamna ca nu are demnitate. Multe persoane raman fara adapos tocmai din cauza unor indivizi precum respectivii parinti. Daca este in stare de "stupoare bahica" trebuie vazut cum a ajuns astfel. Poate din disperare cauzata tot de astfel de "parinti".
      • Like 0
  • Mihai check icon
    Mi se pare deplasat pedepsirea celui care a postat o creatie proprie pe un grup privat. Prin acest precedent orice politician poate sa dea in judecata jumatate din tara pentru caricaturile care il au ca subiect si circula in diverse grupuri. Cazul cu FB e intradevar de discutat pentru ca acolo totul era public.
    • Like 0
    • @ Mihai
      mhm check icon
      Profesoara nu e politician. Nu e persoana publica. Si CtEDO ridica stacheta pentru politicieni, care trebuie sa se astepte si sa traiasca cu criticile din societate, chiar si atunci cind iau forme mai contondente.
      • Like 3
    • @ Mihai
      Nu este admisibil ca un copil razgaiat, sfidator, needucat, incult; faptul ca jongleaza cu computerul nu inseamna cultura si educatie, mai ales cand batjocoreste imaginea unui profesor. Trebuie, odata pentru totdeauna sa se termine cu nesimtirea crasa, nu numai a tinerei generatii ci si a parintilor acestora , niste parveniti ce nu au pregatirea pentru a-si supraveghea plodurile nefiind nici ei educati. Nu mai vorbim de cultura. E cazul ca justitia sa preia situatiile de acest tip si sa aplice legea. Vad ca exista legi cu privire la speta respectiva. Sa se termine cu climatul de ghetou si bordel prezent azi in scoli. Daca ai bani, djscutabil dobanditi nu este lumea ta. Nu stii sa traiesti in societate, nu vrei atunci trebuie fortati.
      • Like 7
    • @ Mihai
      Mulți politicieni ar plăti pe cineva să-i vorbească de bine sau de rău, numai să li se pomenească numele. Așa rămân în centrul atenției. Iar atenția generează opinii pro și contra. Mai bine decât nimic.
      Un cadru didactic nu își dorește aceeași notorietate ca un politician ci vrea doar climatul necesar desfășurării în bune condițiuni a actului educațional. Iar golăneii care jignesc cadrele didactice, trebuie puși la punct (cu tot cu părinții lor), ca în cazul profesoarei de la Cluj.
      • Like 2
  • Mare-i Gradina Domnlui !!! Ce fel de educatie minima ,au primit acesti copii ? Zero .! In aceasta Lumea stricata de ideile ultra-moderne , multi copii ,au comportament ciudat , ori se drogheaza ,ori fac alte prostii ,in loc sa-si foloseasca acel nivel minim de inteligenta in idei bune !
    ---Consider ca , hotrararea Tribunaluilui ca una foarte buna . care transmite un mesaj :
    ---ASA NU !!
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult