Silvia Floarea vine dintr-o familie de profesori, învățători și educatori.
A fost o elevă cuminte, căreia nu i-a trecut niciodată prin minte să pună sub semnul întrebării ceea ce se întâmpla la școală.
„Culmea e că nu am avut niciun pic de simț critic până la facultate, cumva îmi era și jenă să recunosc că nu îmi place școala. De generații cei din familia mea au lucrat în învățământ și știam dacă nu mă școlesc nu o să ajung prea bine. Deși nu-mi plăcea școala, nu recunoșteam asta nici măcar față de mine, pentru că nu aveam altă realitate, nu știam dacă se poate și cum se poate mai bine”, spune tânăra în vârstă de 26 de ani.
A intrat la facultatea de psihologie ca să se facă psihoterapeut și, în timp ce aștepta primul curs de psihoterapie, care a venit de abia în anul al treilea, a început să se uite la sistemul de învățământ dintr-o perspectivă critică. În timpul facultății a început să facă voluntariat la diverse organizații studențești.
„Fiind în organizații studențești mi-am deschis mult viziunea și, fiind în multe proiecte, am făcut multe proiecte practice prin care învățat multe lucruri, și mi-am dat seama că asta lipsește educației. Intrând și într-o organizație studențească care milita pentru drepturile și interesele studenților am intrat în contact și cu problemele legislative și administrative ale sistemului”, spune Silvia Floarea.
Când a ajuns la Universitatea Alternativă a descoperit un nou concept, acela de educație democratică. A început să viseze să își facă un liceu democratic, în care elevii să își deseneze propriul traseu de învățare și să ia propriile decizii în ceea ce privește comunitatea școlară. „Prima școală democratică a fost înfințată în 1921 în Anglia. Democrația vine din faptul că elevii sunt parte din comunitatea școlii și decid prin vot anumite aspecte care sunt legate în special de ei. Decid și votează tot felul de reguli, după care își dau seama că poate nu au făcut cele mai bune alegeri și propun altele. E un sistem prin care ei se maturizează și își asupă responsabilitatea asupra comunității”, explică Silvia Floarea.
După ce a luat parte la un incubator de afaceri din cadrul Universității Alternative și a primit o finanțare de 2.000 de euro, tânăra a decis să pună bazele unei comunități de învățare. Așa a apărut, în urmă cu trei ani, Learnity, unde elevii de liceu își pot dezvolta, după școală, abilitățile de învățare, calitățile de lider sau capacitățile organizatorice.
„Pe parcursul unui an, ei lucrează personalizat cu un consilier care îi ajută să își dezvolte un obiectiv de învățare. Pe baza acestuia, elevii își dezvoltă tot felul de strategii de învățare, învață să își facă un plan, să se țină de treabă, să găsească cele mai bune resurse, astel încât să deprindă capacitatea de a învăța absolut orice își doresc. Să nu mai existe lucruri imposibile, ci să își dea seama ce și cum să învețe ca să ajungă acolo. Evaluare vocațională este o altă parte din programul individual. Este un fel de orientare în carieră, elevii parcurg un test, iar pe baza lui primesc de la psihologi un feedback privind ariile de interes”, povestește tânăra. În plus, tinerii fac consiliere psihologică, pot participa la diferite evenimente și se pot înscrie la diferite cursuri, precum cele de psihologie, învățare rapidă, comunicare, arte ori fotografie.
„Tinerii învață cum să fie lideri, cum să își dezvolte o mentalitate de creștere în loc de una fixă, cum să își poată depăși limitele, cum să pună întrebări. Cel mai mult în școală și acasă le lipsește faptul că nu îi bagă nimeni în seamă, că părerile lor nu sunt atât de importante încât să conteze într-o discuție. Sunt frustrați că trebuie să învețe comentarii în loc să își spună părerea personală, că sunt tratați cu condescendență de profesori, că învață lucruri inutile, care nu îi interesează și nu îi ajută nici în viață, că nu au parte de proiecte, de lucruri aplicate, că e foarte multă teorie. În programele de consiliere sunt ghidați să își găsească singuri resursele, ei știu mai bine tot ce li se potrivește. Este un proces de autocunoaștere din perspectiva învățării”, crede fondatoarea Learnity, care spune că un an în program costă 750 de euro și că acesta va fi primul an în care proiectul său de antreprenoriat social ar putea ieși pe profit. „În primii doi ani, am fost pe zero. Ne-am concentrat pe a ne dezvolta”, spune tânăra.
Articolul face parte din cadrul campaniei Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.
Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.