Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

O urgență: noua hartă a României | Nu mai putem continua așa!

Palatul Victoria luminat

Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Să vorbim puțin despre o problemă importantă a României: faptul că aproape 900 de localități au sub 2.000 de locuitori, însă păstrează un aparat birocratic stufos cu salarii plătite de la buget.

Un număr de 651 de comune din România nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. De asemenea, bugetele a 412 comune din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de de platforma Curs de Guvernare, pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale. 

Datele astea arată că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități administrative. Mai pe scurt spus, aceste primării par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale pentru cei doi coloși politici: PSD și PNL.

Reorganizarea administrativ-teritorială a fost înghețată în stadiul de proiect de peste un deceniu de către liderii politici. Declarațiile de reformare administrativă din ultimii ani au fost contrare dinamicii din teritoriu, unde numărul comunelor și orașelor a crescut fără pauză după 1990, într-un ritm impus de nevoia partidelor de a-și forma structuri cât mai mici de mobilizare a electoratului.

Pentru cine nu știe, în primii 15 ani de după Revoluție, în România au fost înființate (prin divizare sau schimbarea statutului localității), 59 de municipii, 47 de orașe și aproximativ 225 comune, ceea ce a dus fărâmițarea și mai mare a UAT-urilor, cu impact financiar major.

Cele mai sărace comune se află în județele ce constituie de peste 30 de ani fieful unor lideri importanți din PSD și PNL. În toate aceste județe se obțin scoruri semnificative la alegeri, tocmai pentru că în comunele sărace și cu locuitori puțini primarii pot mobiliza mai ușor electoratul în favoarea partidului din care fac parte.

Tot platforma Curs de Guvernare scrie că există avantaje mari ale comasării unor UAT-uri. Printre acestea se numără faptul că:

◾ UAT-urile de dimensiuni mai mari și cu un număr de populație crescut beneficiază de un grad mai ridicat al capacității administrative de a furniza o gamă mai largă de servicii la un nivel calitativ ridicat, astfel încât, în urma comasării, nivelul local va putea furniza un set unitar de servicii publice care poate fi îmbogățit prin descentralizarea de noi competențe;

◾ se generează economii de scară care permit furnizarea de servicii mai puțin costisitoare și mai eficiente în noile unități administrativ-teritoriale;

◾ deoarece UAT-urile mari pot oferi mai multe servicii și la o calitate ridicată, este mai probabil că acest lucru îi va determina pe cetățeni să fie interesați în participarea la politica locală a UAT-ului, contribuind la promovarea democrației locale;

◾ se consolidează premisele reducerii disparităților dintre unitățile administrativ-teritoriale, astfel încât se va diminua presiunea pe orizontală pentru sistemele de echilibrare, care pot fi costisitoare pentru bugetul național și/sau problemă sensibilă din punct de vedere politic;

◾ UAT-urile mari pot fi mai eficiente în planificarea, promovarea și implementarea politicilor de dezvoltare.

În plus, analizele efectuate la nivelul Ministerului Dezvoltării, arată, suplimentar, următoarele avantaje ale comasării UAT-urilor sărace cu unele prospere sau care își asigură independența bugetară:

◾ se reduc cheltuielile cu funcționarea aparatului administrativ, prin reducerea numărului de consilieri locali, primari, secretari, administratori publici, funcționari din domeniul financiar-contabil și din alte structuri cu funcții suport;

◾ va scădea gradul de dependență față de bugetul de stat (după încheierea perioadei de acordare a facilităților bugetare și fiscale);

◾ va crește accesul la serviciile publice locale și se va îmbunătăți calitatea acestora;

◾ se poate crea un mediu propice pentru dezvoltarea mediului de afaceri, având în vedere extinderea serviciilor publice locale sau creșterea calității acestora;

◾ va fi necesară creșterea nivelului de modernizare a activităților la nivelul aparatului de specialitate al primarului, în vederea satisfacerii nevoilor locale.

În altă ordine de idei, procesul de reorganizare administrativ-teritorială a României nu poate fi realizat în viitorul apropiat, întrucât 2024 va fi un an cu patru rânduri de alegeri, în care mobilizarea numeroșilor primari este esențială pentru partide.

Și acum puțină istorie

Primele discuţii despre regionalizare au fost purtate în timpul guvernării PSD din perioada 2000-2004, când premierul de la acea vreme, Adrian Năstase, a menţionat posibilitatea împărţirii ţării pe regiuni de dezvoltare. Subiectul a fost închis după ce reprezentanţii UDMR au introdus în dezbatere conceptul împărţirii pe regiuni cu o identitate etnică bine definită.

Ulterior, în anul 2011, premierul Emil Boc a încercat o reorganizare administrativ-teritorială, prin comasarea judeţelor, dar din nou UDMR s-a opus. Traian Băsescu anunța atunci că județele ar trebui desființate și România să rămână doar cu 8 regiuni. Subiectul reorganizării teritoriale a provocat nemulțumiri inclusiv în PDL la acel moment, unde baronii nu erau de acord cu cele 8 regiuni propuse de Băsescu. Dar pentru reforma dorită de fostul președinte era nevoie de o majoritate de cel puțin două treimi pentru modificarea Constituției, iar în acea perioadă PDL abia mai reușea să reziste la guvernare.

De reorganizarea administrativ-teritorială a României s-a legat și Liviu Dragnea, pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării. Fostul lider PSD a insistat mulți ani cu un astfel de proiect, chiar dacă versiunea lui se referea mai mult la alipirea unor comune, nu la construirea de regiuni.

În timpul guvernării USL, cele două mai partide nu s-au înțeles cum să se facă reorganizarea, deoarece anumiți baroni ar fi pierdut puterea în teritoriu și ar fi transferat-o către rivalii lor. PNL și PSD nu au ajuns la un numitor comun despre noua reorganizare și proiectul nu a mai fost finalizat niciodată.

Pe internet apăruse inclusiv o hartă a reorganizării teritoriale cu 8 regiuni formate din actualele județe. Liviu Dragnea a respins acea hartă a reorganizării și a anunțat de mai multe ori că guvernul Ponta nu își asumă acea versiune. O altă versiune nu a mai fost supusă dezbaterii publice.

Liviu Dragnea a mai vorbit despre reorganizare teritorială și în campania electorală din 2016, când a promis că acest proiect se va realiza din 2017. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie categorică pentru PSD, însă dezbaterea privind reorganizarea teritorială nu a mai fost reluată.

Și Dacian Cioloș a vorbit despre reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Dar tentativa lui Cioloș de reorganizare a fost una lipsită de orice abilitate politică, pentru că fostul premier tehnocrat nu avea niciun partid care să-l susțină în acest demers. Cioloș preluase proiectul propus de fostul PDL, cu introducerea regiunilor, însă voia un număr mai mare de regiuni (între 15-18).

Concret, reorganizarea asta ar fi trebuit să se facă pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafață. Numai că planul lui Cioloș nici măcar nu a fost dezbătut de partide, deoarece nimeni nu s-a arătat interesat de un proiect din partea unui guvern tehnocrat. Mai mult, USR-iștii lui Cioloș nu au mai fost la fel de interesați de reorganizare teritorială atunci când au ajuns la guvernare, după alegerile din 2020.

Politicienii evită în prezent să vorbească despre reorganizarea teritorială pentru că nu doresc să-și tulbure bazinele electorale din anumite zone şi pe care le ţin mai bine sub control prin sumele de echilibrare oferite de la bugetul statului, anual, la fiecare rectificare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Comasarea, reorganizarea ar presupune o curatare a administratiei locale si ar fi nevoie si de o curatare a administratiei centrale. Asa ceva nu se va intampla in veci pentru ca ei nu-si doresc sa piarda privilegii, bani si altele.

    In 2009 a fost un referendum care spunea in mod clar ca oamenii isi doresc un numar mult mai mic de parlamentari. Ce s-a intamplat? S-a pus in aplicare vrerea poporului democratic exprimata? Nu. S-a folosit sintagma: referendum consultativ, asa ca 8 milioane au votat pentru parlament unicameral si 300 de parlamentari, degeaba. Bani cheltuiti aiurea.

    Legile sunt foarte placute pentru multe persoane din sectorul de stat, in special, pentru ca la particular e mai greu sa pui in aplicare astfel de legi:

    Bugetarii sunt 1.278.000 de persoane. Cu salarii bune, multe drepturi, sporuri si altele. Un sistem incarcat, supradimensionat, plin de incompetenti, pile, relatii. Mi-am amintit, plecand de la o intamplare, de legea 241/2023. Ce spune ea? Daca ai copil/copii cu varsta de pana la 11 ani, beneficiezi de 4 zile pe luna in care poti munci de acasa. Si de data asta salariatii de la stat vor beneficia de cele 4 zile libere. Pentru ca asta sunt: 4 zile libere. De inmultit cu 12 luni egal 48 de zile plus cele 21 de zile de concediu plus sarbatori legale plus weekend-uri ...

    De ce sa ne prefacem ca nu stim? Nimeni nu lucreaza de acasa. Cine va sta sa verifice daca se lucreaza sau nu? Dar eu pariez pe orice ca nimeni nu lucreaza. Apoi nu inteleg: aceste zile pot fi luate chiar daca celalalt parinte e casnic? Daca mama copilului sta acasa de ce tatal isi mai ia cele 4 zile? Apoi daca e copilul la gradinita spre exemplu, unde orarul e de la 7 dimineata la 6 seara de ce sa-ti mai iei cele 4 zile din moment ce copilul nu e acasa? Sau poate e in vacanta la bunici? Iti iei cele 4 zile oricum. Pentru ca nu e nimeni sa verifice (i-am mai plati si pe acestia) o lege proasta. Bugetarii vor beneficia din plin. La fel si cu zilele-punte. Cine mai recupereaza acea zi libera?

    Din 1.278.000 de angajati la stat, cred ca doar jumatate are ce face prin birouri, e competent si bine pregatit. In rest bate vantul, iar noi platim.

    Acesta e, la o prima privire, un mic exemplu: niste zile pentru copil, ce mare scofala, insa aceste zile devin importante la nivelul fiecarei luni, a fiecarui an. Atatea zile libere inseamna ca poti sa faci alte lucruri, sa-ti rezolvi probleme, sa pleci din oras, sa te odihnesti etc. Si totul platit de la stat. Plus ca ramai cu zilele de CO intacte. Pentru cei de la privat mereu se face apel la CO. Orice problema ai, iti iei zile din concediul de odihna. Am prieteni care isi lasa mereu o rezerva de zile, nu-si fac integral concediul, pentru ca in caz de... sa aiba de unde lua.
    Iata cum un lucru mic, naste un beneficiu mare.

    Sunt de acord ca sunt familii unde aceste 4 zile sunt necesare, dar legea nu face distinctie: toata lumea cu copii sub 11 ani poate beneficia de ele.
    Asa ca nu renunta nimeni la privilegii.

    • Like 0
  • Seamana cu tergiversarile diverse care au caracterizat administrarea de catre mafia postdecembrista a acestei tari. Tot ce nu este in interesul mafiei e lasat in plata Domnului !
    • Like 0
  • De regiuni am avut parte din 1950 până în 1968, iar alcătuirea lor a avut de-a face mai mult cu politica decât cu economia (amintiți-vă numai de jongleriile cu regiunea Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară). Comasări de localități au fost făcute și în 1968 și din 1968 până în 1990. Nu a fost nici o fericire. Și Decedatul, când a făcut comasările de localități, le-a făcut din rațiuni financiare. Pentru localitățile comasate nu a fost nici un avantaj, în special pentru cele mai depărtate de localitatea unde se afla sediul administrativ. Nu știu câte economii a făcut Ceaușescu prin comasare, dar imi amintesc că începând de atunci ne-am simțit ca și când am fi fost la capătul lumii (nici acum nu s-a schimbat situația, avem de făcut 12 km până la primărie, circa 8 km până la farmacie, vre-o 15 până la un magazin - altceva decât amărâtele birturi din sat), și asta la mai puțin de 40 km de București. Nu comasarea ne salvează bugetul ci revitalizarea economiei, corecta colectare a taxelor, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești privind confiscarea averilor delapidatorilor, hoților de tot felul.......
    • Like 1
    • @ Stroe Adriana
      12km până la primărie – chiar merge cineva atât de des la primărie încât să fie asta o problemă?
      Magazine și farmacii la 8-15 km – asta este o problemă dar care ține de domeniul privat, nu al administrației locale.
      Cu banii economisiți de UAT-urile care s-ar comasa, comunitățile locale ar avea un plus de fonduri din care s-ar putea face câte ceva: drumuri asfaltate, stații de epurare a apei, evacuarea resturilor menajere, creșe/grădinițe, reabilitarea școlilor, dispensare etc.
      Acum vă bucurați de o primărie “la botul calului”, la care mergeți o dată/de două ori pe an, dar care consumă (aproape) toate resursele administrației locale (în cazul în care vorbim de o localitate mică sau foarte mică).
      Cu ultima frază aveți întru totul dreptate.
      • Like 0
  • Ovidiu check icon
    MDB rupe tăcerea! Vai, ce noutate ne dezvăluie MDB! La fel ca CTP, MDB simte nevoia să ne spună câte ceva despre orice, nu contează expertiza, important e să mai bifezi un articol, un subiect, o temă, în care să ne expună cam ce crede despre una sau alta. Dacă e pasionat de geopolitică, radio și mediu, asta e! Scrie, Darius, scrie, suntem aici, te citim... !
    • Like 0
  • Reorganizare? Să o facă cine?
    Ca de altfel, orice reformă structurală, benefică pentru cetățeni dar nu și pentru politicieni sau speciali, nu este și nu va fi pe lista priorităților legislativului.
    Nenea Iancu, mai actual ca niciodată:
    „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
    • Like 3
    • @ Andrei Tarlea
      Cred că pentru politicienii noștri rămâne prima variantă a lui Cațavencu: ”să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica!” :-) :-)
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Evident!
      • Like 0
  • Daca problema regionalizarii se va rezolva intr-un mod logic se vor reduce cheltuielile bugetare foarte mult ,In prezent peste 80% din Primarii ,treiesc bine-mersi , cu banii de la buget , dar nu cu banii din taxelel locale !! Acest lucru a fost expus de catre d-l Tudor Barbu la TVR 3 la emisiunea Unim romanii ,
    --O emisiune f buna ,unde invita primarii din tara sa-si spuna parea lor ,.Desigur ca multi dintre ei NU vor fi de acord cu regionalizarea ,ca sa ramana fara functie si si salar de baron local ,,etc.
    PROBLEMA REGIONALIZARII TREBUIE REZOLVATA CAT MAI URGENT ,ptr ca bugetul nu mai permite scurgerea banilor la ,,canal ,,
    La Primaria din localitatea mea ,de ex. erau 7 angajati , dar acum sunt 19 am vazut pe condica de prezenta ,plus d,om primar cu salar de 120 mii ,plus ,plus ,,etc, Si sta toata ziua cu tigara in mana si cu cana de cafea ,afara pe banca la povesti cu , pesti cu satenii care vin cu probleme la primarie ,,Iar pe la ora 14 ,dispar incet incet cate unul si rmai ramane ori secretara ,ori cate o doamna de serviciu ,etc,,
    ---Unde este cutare ??
    --A plecat pe teren ,! Raspunsul valabil in toata tara ..
    • Like 0
  • E clar că este un lucru benefic reorganizarea administrativ-teritorială prin comasarea județelor în regiuni și a actualelor UAT-uri mici în unele mai mari. Toate aspectele enumerate în articol sunt corecte. Această reorganizare ar aduce numai avantaje, pe toate planurile, inclusiv cel financiar. Însă e greu de crezut că politicienii vor face reorganizarea din proprie inițiativă și de bună voie, fiindcă, așa cum s-a spus, dăunează intereselor lor electorale. Și se știe că politicienii noștri își urmăresc întâi de toate interesul lor propriu și abia apoi (eventual) interesul național.
    • Like 2
    • @ Dan Cojocaru
      Vai, nu. Ce se vor face multimea trantorilor ajunsi primari si neamurile si amantlacurile lor? Vor muri de foame? Vor trebui sa se intoarca la coada vacii, de unde le-au promovat psd in scopuri electorale? Vor trebui sa munceasca?!!! Oooo!, dar degeaba "au murit ei la revolutie"? Oricum, asemenea masura se ia nu se discuta cu toti parazitii neaveniti, invatati sa traiasca din bugetul tarii fara sa contribue cu nimic, doar sa consume si an de an sa umfle schema cu noi si noi trantori locali. Vedeti zi de zi la tv: "statul la stat", "romania te iubesc (sanchi)" cam cat de necesari sunt acesti primari cu consilile lor locale imbuibate, cat de cretini si obraznici, in mod special cei de la psd, administreaza locul ca pe feudele lor proprii in care nu ai voie sa filmezi/fotagrafiezi daca nu-ti da premarele analfabet voie, unde nimeni nu are voie sa cuvante fara acord de sus. Si toate astea pe domeniul public, pe banii de la buget Este cazul sa mearga hoarda asta de hoti numiti primari si consilieri locali inapoi la lopata la intors baliga. Ca de alt ceva nu-s buni. Doar de furat si asta prosteste.
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      RazvanP check icon
      Realist vorbind, “regionalizarea" în România doar va ADĂUGA un nou layer de birocrație deasupra celui județean, fără vreun beneficiu pentru "regionali", din contră. Cine a avut de-a face cu fondurile europene s-a "bucurat" deja de "avantajul" mersului "la capitală" pentru a depune o hârtie, că deh, nu s-a inventat mailul!
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult