Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea
Să vorbim puțin despre o problemă importantă a României: faptul că aproape 900 de localități au sub 2.000 de locuitori, însă păstrează un aparat birocratic stufos cu salarii plătite de la buget.
Un număr de 651 de comune din România nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. De asemenea, bugetele a 412 comune din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de de platforma Curs de Guvernare, pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale.
Datele astea arată că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități administrative. Mai pe scurt spus, aceste primării par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale pentru cei doi coloși politici: PSD și PNL.
Reorganizarea administrativ-teritorială a fost înghețată în stadiul de proiect de peste un deceniu de către liderii politici. Declarațiile de reformare administrativă din ultimii ani au fost contrare dinamicii din teritoriu, unde numărul comunelor și orașelor a crescut fără pauză după 1990, într-un ritm impus de nevoia partidelor de a-și forma structuri cât mai mici de mobilizare a electoratului.
Pentru cine nu știe, în primii 15 ani de după Revoluție, în România au fost înființate (prin divizare sau schimbarea statutului localității), 59 de municipii, 47 de orașe și aproximativ 225 comune, ceea ce a dus fărâmițarea și mai mare a UAT-urilor, cu impact financiar major.
Cele mai sărace comune se află în județele ce constituie de peste 30 de ani fieful unor lideri importanți din PSD și PNL. În toate aceste județe se obțin scoruri semnificative la alegeri, tocmai pentru că în comunele sărace și cu locuitori puțini primarii pot mobiliza mai ușor electoratul în favoarea partidului din care fac parte.
Tot platforma Curs de Guvernare scrie că există avantaje mari ale comasării unor UAT-uri. Printre acestea se numără faptul că:
◾ UAT-urile de dimensiuni mai mari și cu un număr de populație crescut beneficiază de un grad mai ridicat al capacității administrative de a furniza o gamă mai largă de servicii la un nivel calitativ ridicat, astfel încât, în urma comasării, nivelul local va putea furniza un set unitar de servicii publice care poate fi îmbogățit prin descentralizarea de noi competențe;
◾ se generează economii de scară care permit furnizarea de servicii mai puțin costisitoare și mai eficiente în noile unități administrativ-teritoriale;
◾ deoarece UAT-urile mari pot oferi mai multe servicii și la o calitate ridicată, este mai probabil că acest lucru îi va determina pe cetățeni să fie interesați în participarea la politica locală a UAT-ului, contribuind la promovarea democrației locale;
◾ se consolidează premisele reducerii disparităților dintre unitățile administrativ-teritoriale, astfel încât se va diminua presiunea pe orizontală pentru sistemele de echilibrare, care pot fi costisitoare pentru bugetul național și/sau problemă sensibilă din punct de vedere politic;
◾ UAT-urile mari pot fi mai eficiente în planificarea, promovarea și implementarea politicilor de dezvoltare.
În plus, analizele efectuate la nivelul Ministerului Dezvoltării, arată, suplimentar, următoarele avantaje ale comasării UAT-urilor sărace cu unele prospere sau care își asigură independența bugetară:
◾ se reduc cheltuielile cu funcționarea aparatului administrativ, prin reducerea numărului de consilieri locali, primari, secretari, administratori publici, funcționari din domeniul financiar-contabil și din alte structuri cu funcții suport;
◾ va scădea gradul de dependență față de bugetul de stat (după încheierea perioadei de acordare a facilităților bugetare și fiscale);
◾ va crește accesul la serviciile publice locale și se va îmbunătăți calitatea acestora;
◾ se poate crea un mediu propice pentru dezvoltarea mediului de afaceri, având în vedere extinderea serviciilor publice locale sau creșterea calității acestora;
◾ va fi necesară creșterea nivelului de modernizare a activităților la nivelul aparatului de specialitate al primarului, în vederea satisfacerii nevoilor locale.
În altă ordine de idei, procesul de reorganizare administrativ-teritorială a României nu poate fi realizat în viitorul apropiat, întrucât 2024 va fi un an cu patru rânduri de alegeri, în care mobilizarea numeroșilor primari este esențială pentru partide.
Și acum puțină istorie
Primele discuţii despre regionalizare au fost purtate în timpul guvernării PSD din perioada 2000-2004, când premierul de la acea vreme, Adrian Năstase, a menţionat posibilitatea împărţirii ţării pe regiuni de dezvoltare. Subiectul a fost închis după ce reprezentanţii UDMR au introdus în dezbatere conceptul împărţirii pe regiuni cu o identitate etnică bine definită.
Ulterior, în anul 2011, premierul Emil Boc a încercat o reorganizare administrativ-teritorială, prin comasarea judeţelor, dar din nou UDMR s-a opus. Traian Băsescu anunța atunci că județele ar trebui desființate și România să rămână doar cu 8 regiuni. Subiectul reorganizării teritoriale a provocat nemulțumiri inclusiv în PDL la acel moment, unde baronii nu erau de acord cu cele 8 regiuni propuse de Băsescu. Dar pentru reforma dorită de fostul președinte era nevoie de o majoritate de cel puțin două treimi pentru modificarea Constituției, iar în acea perioadă PDL abia mai reușea să reziste la guvernare.
De reorganizarea administrativ-teritorială a României s-a legat și Liviu Dragnea, pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării. Fostul lider PSD a insistat mulți ani cu un astfel de proiect, chiar dacă versiunea lui se referea mai mult la alipirea unor comune, nu la construirea de regiuni.
În timpul guvernării USL, cele două mai partide nu s-au înțeles cum să se facă reorganizarea, deoarece anumiți baroni ar fi pierdut puterea în teritoriu și ar fi transferat-o către rivalii lor. PNL și PSD nu au ajuns la un numitor comun despre noua reorganizare și proiectul nu a mai fost finalizat niciodată.
Pe internet apăruse inclusiv o hartă a reorganizării teritoriale cu 8 regiuni formate din actualele județe. Liviu Dragnea a respins acea hartă a reorganizării și a anunțat de mai multe ori că guvernul Ponta nu își asumă acea versiune. O altă versiune nu a mai fost supusă dezbaterii publice.
Liviu Dragnea a mai vorbit despre reorganizare teritorială și în campania electorală din 2016, când a promis că acest proiect se va realiza din 2017. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie categorică pentru PSD, însă dezbaterea privind reorganizarea teritorială nu a mai fost reluată.
Și Dacian Cioloș a vorbit despre reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Dar tentativa lui Cioloș de reorganizare a fost una lipsită de orice abilitate politică, pentru că fostul premier tehnocrat nu avea niciun partid care să-l susțină în acest demers. Cioloș preluase proiectul propus de fostul PDL, cu introducerea regiunilor, însă voia un număr mai mare de regiuni (între 15-18).
Concret, reorganizarea asta ar fi trebuit să se facă pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafață. Numai că planul lui Cioloș nici măcar nu a fost dezbătut de partide, deoarece nimeni nu s-a arătat interesat de un proiect din partea unui guvern tehnocrat. Mai mult, USR-iștii lui Cioloș nu au mai fost la fel de interesați de reorganizare teritorială atunci când au ajuns la guvernare, după alegerile din 2020.
Politicienii evită în prezent să vorbească despre reorganizarea teritorială pentru că nu doresc să-și tulbure bazinele electorale din anumite zone şi pe care le ţin mai bine sub control prin sumele de echilibrare oferite de la bugetul statului, anual, la fiecare rectificare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In 2009 a fost un referendum care spunea in mod clar ca oamenii isi doresc un numar mult mai mic de parlamentari. Ce s-a intamplat? S-a pus in aplicare vrerea poporului democratic exprimata? Nu. S-a folosit sintagma: referendum consultativ, asa ca 8 milioane au votat pentru parlament unicameral si 300 de parlamentari, degeaba. Bani cheltuiti aiurea.
Legile sunt foarte placute pentru multe persoane din sectorul de stat, in special, pentru ca la particular e mai greu sa pui in aplicare astfel de legi:
Bugetarii sunt 1.278.000 de persoane. Cu salarii bune, multe drepturi, sporuri si altele. Un sistem incarcat, supradimensionat, plin de incompetenti, pile, relatii. Mi-am amintit, plecand de la o intamplare, de legea 241/2023. Ce spune ea? Daca ai copil/copii cu varsta de pana la 11 ani, beneficiezi de 4 zile pe luna in care poti munci de acasa. Si de data asta salariatii de la stat vor beneficia de cele 4 zile libere. Pentru ca asta sunt: 4 zile libere. De inmultit cu 12 luni egal 48 de zile plus cele 21 de zile de concediu plus sarbatori legale plus weekend-uri ...
De ce sa ne prefacem ca nu stim? Nimeni nu lucreaza de acasa. Cine va sta sa verifice daca se lucreaza sau nu? Dar eu pariez pe orice ca nimeni nu lucreaza. Apoi nu inteleg: aceste zile pot fi luate chiar daca celalalt parinte e casnic? Daca mama copilului sta acasa de ce tatal isi mai ia cele 4 zile? Apoi daca e copilul la gradinita spre exemplu, unde orarul e de la 7 dimineata la 6 seara de ce sa-ti mai iei cele 4 zile din moment ce copilul nu e acasa? Sau poate e in vacanta la bunici? Iti iei cele 4 zile oricum. Pentru ca nu e nimeni sa verifice (i-am mai plati si pe acestia) o lege proasta. Bugetarii vor beneficia din plin. La fel si cu zilele-punte. Cine mai recupereaza acea zi libera?
Din 1.278.000 de angajati la stat, cred ca doar jumatate are ce face prin birouri, e competent si bine pregatit. In rest bate vantul, iar noi platim.
Acesta e, la o prima privire, un mic exemplu: niste zile pentru copil, ce mare scofala, insa aceste zile devin importante la nivelul fiecarei luni, a fiecarui an. Atatea zile libere inseamna ca poti sa faci alte lucruri, sa-ti rezolvi probleme, sa pleci din oras, sa te odihnesti etc. Si totul platit de la stat. Plus ca ramai cu zilele de CO intacte. Pentru cei de la privat mereu se face apel la CO. Orice problema ai, iti iei zile din concediul de odihna. Am prieteni care isi lasa mereu o rezerva de zile, nu-si fac integral concediul, pentru ca in caz de... sa aiba de unde lua.
Iata cum un lucru mic, naste un beneficiu mare.
Sunt de acord ca sunt familii unde aceste 4 zile sunt necesare, dar legea nu face distinctie: toata lumea cu copii sub 11 ani poate beneficia de ele.
Asa ca nu renunta nimeni la privilegii.
Magazine și farmacii la 8-15 km – asta este o problemă dar care ține de domeniul privat, nu al administrației locale.
Cu banii economisiți de UAT-urile care s-ar comasa, comunitățile locale ar avea un plus de fonduri din care s-ar putea face câte ceva: drumuri asfaltate, stații de epurare a apei, evacuarea resturilor menajere, creșe/grădinițe, reabilitarea școlilor, dispensare etc.
Acum vă bucurați de o primărie “la botul calului”, la care mergeți o dată/de două ori pe an, dar care consumă (aproape) toate resursele administrației locale (în cazul în care vorbim de o localitate mică sau foarte mică).
Cu ultima frază aveți întru totul dreptate.
Ca de altfel, orice reformă structurală, benefică pentru cetățeni dar nu și pentru politicieni sau speciali, nu este și nu va fi pe lista priorităților legislativului.
Nenea Iancu, mai actual ca niciodată:
„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
--O emisiune f buna ,unde invita primarii din tara sa-si spuna parea lor ,.Desigur ca multi dintre ei NU vor fi de acord cu regionalizarea ,ca sa ramana fara functie si si salar de baron local ,,etc.
PROBLEMA REGIONALIZARII TREBUIE REZOLVATA CAT MAI URGENT ,ptr ca bugetul nu mai permite scurgerea banilor la ,,canal ,,
La Primaria din localitatea mea ,de ex. erau 7 angajati , dar acum sunt 19 am vazut pe condica de prezenta ,plus d,om primar cu salar de 120 mii ,plus ,plus ,,etc, Si sta toata ziua cu tigara in mana si cu cana de cafea ,afara pe banca la povesti cu , pesti cu satenii care vin cu probleme la primarie ,,Iar pe la ora 14 ,dispar incet incet cate unul si rmai ramane ori secretara ,ori cate o doamna de serviciu ,etc,,
---Unde este cutare ??
--A plecat pe teren ,! Raspunsul valabil in toata tara ..