Vicepremierul Oana Gheorghiu, la „În fața ta”, despre reforma companiilor de stat: „Sunt peste 1.500 de companii, cu pierderi de 14 miliarde de lei”. Ce se întâmplă cu TAROM, CFR și Metrorex

sursa foto: In fata ta / Digi 24

Invitată în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit despre reforma companiilor de stat, una dintre cele mai importante atribuții ale mandatului său.

„Avem 1.502 companii de stat, 230 sunt centrale, restul sunt în administrația locală, mai mici, iar la finalul anului 2024 aceste companii veneau cu pierderi cumulate din toți anii de 14 miliarde de lei. De la asta am pornit și asta știm. Această situație va fi actualizată la finalul anului 2025, deci practic vom avea o nouă situație după depunerea bilanțurilor din mai 2026.

În același timp, anul acesta s-a făcut o lege, s-a îmbunătățit OUG 109/2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. A fost actualizată conform ghidurilor OECD, pentru că suntem în proces de aderare la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și pot să vă spun că avem un instrument, o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă.

Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că îl tot auzim de cel puțin 25 de ani și nici nu știu dacă putem să găsim o altă sintagmă. Dar schimbarea asta, pe care o așteptăm în companiile de stat, se poate face. Nu inventăm roata, nu avem de ce să o inventăm, avem niște modele care au funcționat în alte țări - Polonia este un model în care aderarea la OECD a adus schimbare la nivelul companiilor de stat. Letonia, Estonia, Lituania - la fel. Țările care au aderat de mai multă vreme - la fel”, a spus Oana Gheorghiu.

Întrebată cât mai poate fi recuperat din cele 14 miliarde de lei datorii și către cine sunt aceste datorii, vicepremierul a răspuns: „Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat, dar nu am cifrele exacte în minte acum. 80% din pierderi sunt concentrate în companiile centrale, în companiile mari.

Ce facem din acest moment și ce am început deja să facem? Știu că oamenii nu mai au răbdare și s-au săturat să audă de planuri, dar nu poți să construiești o casă înainte să te apuci să faci un plan foarte bun și să torni o fundație foarte bună. Lucrurile nu se vor vedea decât după ce iese „construcția” din pământ, dar de 2 luni și jumătate ne uităm la această lege, o transpunem, începem să implementăm legislația - ultima modificare a fost în octombrie 2025, care a adus mai multă claritate.

Avem această instituție, care se numește AMEPIP și care este instituția care monitorizează și evaluează indicatorii de performanță ai întreprinderilor publice, este o instituție creată nu de dragul de a fi creată, ci pentru că corespunde ghidurilor OECD și corespunde cerințelor Comisiei Europene pe reformă.

AMEPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice) a fost înființată în urmă cu 2 ani, însă nu a fost funcțională la capacitate, întrucât a avut conduceri interimare, din diverse motive. Rolul meu nu este să mă uit ce s-a întâmplat în spate, pentru că nu aș mai avea timp să construiesc. Are o conducere selectată printr-un proces corect, asta este credința mea, la final de noiembrie. Oamenii au început la capacitate maximă în ianuarie și este o echipă cu care simt că facem treabă.

Președinta acestei instituții este Anișoara Ulcelușe, care a lucrat în ultimii 15 ani la Comisia Europeană, este un om cu o expertiză foarte bună și cu o experiență extraordinară și cu o competență la fel. Cei doi vicepreședinți sunt de asemenea implicați și am avut întâlniri”.

Consiliile de Administrație, „cheia” reformei companiilor de stat

Oana Gheorghiu a vorbit și despre „provocarea” și „cheia” reformei companiilor de stat. „După tot ce am studiat și m-am uitat ce s-a întâmplat în alte țări, Consiliile de Administrație sunt cheia. De calitatea Consiliilor de Administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară. E un lucru dovedit, nu îl spun eu, îl spun studiile, îl spun ghidurile OECD.

Care a fost problema României în companiile de stat? Exact asta și o știm cu toții. Consiliile de Administrație au fost, de cele mai multe ori, constituite din oameni numiți politic sau pe linie politică, erau oameni care mergeau și se angajau la minister și mai primeau și un loc în Consiliu, poate uneori ca să compenseze salariul mic din minister.

Din acest moment, conform legii, nu mai există această posibilitate, ea a fost eliminată cu totul. Și vă explic ce spune legea și cum se fac selecțiile, din acest moment. Numărul membrilor Consiliului de Administrație a fost redus și poate să fie între 3 și 5, în funcție de dimensiunea companiei. Cele mai multe companii vor avea maximum 3 membri în Consiliul de Administrație. Acest număr mic creează flexibilitate, creează posibilitatea de a asigura competența necesară, nu încarcă cheltuielile companiei.

Cum sunt selectați acești 3 membri? Unul singur poate să fie numit de minister, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să respecte criteriile de competență impuse pentru toți ceilalți membri. Ceilalți 2 membri sunt aleși printr-un proces de selecție organizat potrivit legii și supravegheat de AMEPIP, într-o comisie din care fac parte reprezentanți ai ministerului de resort, reprezentanți ai AMEPIP și un expert independent, e o comisie mixtă. Însă dincolo de comisie, sunt niște criterii foarte clare, iar oamenii trebuie să îndeplinească acele criterii de competență”, a explicat vicepremierul.

Rolul ministrului de resort, diminuat în companiile de stat

O altă schimbare a vizat clarificarea rolului ministerelor în relația cu întreprinderile publice, cu companiile din subordinea ministerului respectiv, a spus Oana Gheorghiu. „Ministrul nu mai are voie niciodată să dea un telefon și să ceară o achiziție, o numire, o atitudine, un fel de comunicare, ministrul nu are dreptul să se amestece în modul cum funcționează compania. Ministerul este reprezentantul statului în companie, este reprezentantul acționarului și are rol strict în Adunarea Generală a acționarilor, doar acolo se poate manifesta. Iar acesta își poate exercita rolul în câteva moduri, printre care definirea profilului Consiliilor de Administrație.

Cei 3 oameni, potrivit legii, trebuie să aibă niște profile foarte clare. E absolut necesar să fie un finanțist, pentru că trebuie să ia decizii care au impact financiar; este absolut necesar să fie o persoană care este calificată în domeniul în care activează compania; iar al treilea membru poate fi jurist, economist, în funcție de nevoile și interesele companiei respective.

La definirea acestor roluri, contribuie ministerul, și de asemenea la scrisoarea de așteptări. Ministerul trebuie să spună foarte clar ce își dorește de la acest Consiliu de Administrație, să îi stabilească indicatorii de performanță și, din acel moment până la următoarea Adunare Generală, nu mai are voie să se implice.

Practic, există o separare între rolul statului de reglementator și rolul statului de jucător. Până acum, au fost în aceeași echipă. E ca și cum aceeași persoană e și arbitru, și jucător. Nu se mai poate acest lucru”, a explicat vicepremierul.

Cum se vor asigura angajați competenți în locul numirilor politice

Întrebată ce sancțiuni sunt prevăzute pentru încălcarea acestei legi, vicepremierul a răspuns: „Există sancțiuni și sunt sancțiuni foarte mari. Chiar a fost la un moment dat o discuție în presă despre faptul că un ministru a fost amendat cu 15.000 lei, sancțiune personală. În lege, e un capitol întreg de sancțiuni. Am avut discuții cu AMEPIP, cu miniștrii de resort, cu reprezentanții ministerelor de resort, a participat și primul-ministru în acest Comitet.

Cred că este momentul în care învățăm cu toții, iar societatea are și ea rolul său, de a se uita ce se întâmplă în companiile de stat și de a sancționa, de a vorbi despre asta. Îi îndemn pe oameni să urmărească anunțurile, pentru că vor fi anunțuri publice. Acum, vor fi multe Consilii de Administrație care au avut interimate și pentru selecția cărora se vor lansa apeluri. Am discutat cu cei de la AMEPIP și i-am rugat să se gândească cum pot să pună pe site, într-un loc vizibil, toate anunțurile și toate Consiliile de Administrație care vor fi în selecție în perioada următoare, astfel încât oamenii competenți să se înscrie - este singurul mod în care putem să începem să construim și să spargem mitul acesta al numirilor politice.

Sunt foarte conștientă că lucrurile nu se vor schimba peste noapte, că nu putem să promitem miracole, că nu toate Consiliile de Administrație vor fi perfecte. Dar, dacă începem să creăm un mecanism care funcționează și care nu mai poate fi întors din drum atunci când se schimbă Guverne, miniștri, ministere, atunci vom reuși să ducem mai departe această schimbare în companiile de stat”.

Cine decide care dintre cele 1.500 de companii de stat se închid

Întrebată dacă numărul companiilor de stat va scădea, precum și cine va lua această decizie, Oana Gheorghiu a răspuns: „Trebuie să fim foarte conștienți că deciziile strategice, peste tot în lume, nu doar în România, sunt politice. Decizia nu îmi aparține și nici nu ar avea cum să ia un singur om această decizie. Premierul are un cuvânt important de spus, însă există o lege care reglementează calitatea de proprietar a statului român, este legea 48/2025.

Această lege ne dă direcția, stabilește ce companii sunt strategice și unde statul român trebuie absolut obligatoriu să rămână majoritar sau să fie acționar unic. Există companii în care statul român vrea să fie un jucător și există domenii în care statul român nu are ce să caute”.

Întrebată dacă există posibilitatea ca această decizie să fie luată de coaliție, pe baza intereselor de partid și nu a intereselor țării, vicepremierul a răspuns: „Eu nu am spus că aceste decizii se iau în coaliție, eu nu știu ce face coaliția. Conform procedurii, decizia se ia în Comitetul interministerial pentru reformă, din care fac parte premierul, vicepremierii, miniștrii de resort, Ministrul Fondurilor Europene și Ministrul Dezvoltării. Este un comitet care face o analiză din perspectivă strategică, bazată pe o strategie care vine din legislație. Nu vă contrazic, probabil se va discuta și în coaliție, însă eu vă spun care este procedura pe care am creat-o, mecanismul așa sună.

Săptămâna viitoare, AMEPIP va veni cu analiza pe primele 22 de companii, care este o analiză financiară și non-financiară, în funcție de ce au constatat pe cifre și în funcție de discuțiile pe care le au cu întreprinderile publice. Această analiză intră, apoi, într-o etapă de dialog între AMEPIP, comitet și întreprinderile în sine”.

Fiecare județ ar putea fi deservit de o singură companie de stat

Rugată să dea 2 exemple, o companie care funcționează și este organizată cum trebuie și o altă companie, cu miză mare, aflată în topul datornicilor și care trebuie reformată, vicepremierul a refuzat.

„Nu aș vrea să intru pe această direcție, pentru că aș face exact ceea ce cerem noi miniștrilor să nu mai facă. M-aș antepronunța înainte de o analiză. Cred că este momentul să înțelegem că nu mai putem lua decizii pe genunchi, că nu mai putem lua decizii pe instinct. Eu sunt economist, pot să citesc un bilanț, înțeleg niște cifre, dar nu mă pot pronunța în profunzime pe o companie. Aș vrea să facem acest lucru pentru prima oară în mod profesionist, cu competențe, cu oameni care știu să facă asta, cu oameni care vor veni cu rapoarte.

Pot să vă spun, la nivel general, că sunt foarte multe companii și că Polonia, de exemplu, când a pornit această reformă, a pornit de la vreo 600 de companii și a ajuns la sub 300. În următorii ani, România va trebuie să facă asta, să se uite la aceste companii. Multe sunt companii locale de apă, canal, curățenie. Trebuie să reducem aceste cheltuieli, să ne uităm regional, să facem poate o singură companie care deservește un județ - dar hotărâri de genul acesta trebuie luate după ce studiem fiecare caz în parte.

2026 va fi anul în care începem reforma companiilor de stat. Dacă vine cineva și vă spune că aceste companii pot să fie reformate într-un singur an, vă minte”, a spus Oana Gheorghiu.

Companiile din Energie și Transporturi, restructurate cu prioritate

Întrebată ce reforme în companiile de stat ar trebui să vedem până la finalul anului 2026, vicepremierul a răspuns: „Avem un jalon, la 31 martie, să închidem interimatele din Consiliile de Administrație și să declanșăm selecția pentru toate interimatele din Consiliile de Administrație, acesta este punctul central și foarte important. Unele sunt interimate de sute de zile, deși legea ne permite maximum 5 luni de interimat, care poate fi prelungit la 12 luni, în condiții extraordinare. Interimatul este cea mai vulnerabilă poziție, oamenii se pot schimba oricând, sunt cu securea deasupra capului.

Iar, în ceea ce privește companiile, până la 31 august trebuie să avem cel puțin 3 planuri de restructurare începute, la 3 companii importante din Energie și Transporturi - avem acest jalon în PNRR. La asta lucrăm cu prioritate în acest moment.

Iar ceea ce ne propunem până la finalul anului, pentru toate aceste 22 de companii din primul val, este să avem clar planul de restructurare și să începem să îl implementăm. Iar, în paralel, să începem analiza și pe următoarele companii”.

Soluția pentru TAROM ar putea fi găsirea unui partener extern

Întrebată dacă TAROM se numără printre aceste 22 de companii și ce ar trebui să se întâmple cu această companie, vicepremierul a răspuns: „Nu aș vrea să mă antepronunț pe această companie, însă ce pot să vă spun este că TAROM are un plan de restructurare în curs, aprobat de Comisia Europeană. Pornim de la premisa că această companie trebuie să existe, are un plan de restructurare care se închide la finalul anului 2026, cu un buget alocat pentru a achiziționa aeronave.

Cred că există o emoție la nivelul societății pentru această companie, într-o formă sau alta această companie trebuie să existe. Care este soluția pentru ea nu mă pot antepronunța, însă mi-aș dori să ieșim din paradigma că 'nu ne vindem țara' sau nu facem parteneriate public-private, pentru că vine cineva și ne ia ceva.

Interesul statului român este să aducă plusvaloare, bani pentru societate, nu să îi piardă. Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine. Iar, dacă nu a făcut-o bine, trebuie să luăm măsuri complet diferite de cele luate până acum, ca să schimbăm lucrurile.

Probabil că soluția pentru TAROM este găsirea unui partener extern, nu am această informație (n.r. dacă dorește cineva să cumpere TAROM). În aceste luni, am `desenat arhitectura` și susțin AMEPIP - cu cât această agenție va deveni mai puternică și mai independentă, cu atât șansele de a merge lucrurile mai bine cresc”.

CFR Marfă, CFR Călători, Metrorex - printre priorități

Întrebată care au fost criteriile de selecție pentru cele 22 de companii din primul val, vicepremierul a răspuns: „Am cerut ministerelor, pentru că ministerul este cel care gestionează domeniul și are strategia, să se uite în propria grădină și să propună companiile din primul val - oamenii din ministere au venit și au propus. Ținând cont de solicitarea Comisiei Europene ca acele 3 companii cu planuri de restructurare să fie din Energie și Transport, Ministerul Economiei și-a dorit să fie parte din pachet”.

Oana Gheorghiu a confirmat că, printre cele 22 de companii din primul val, se mai numără CFR Marfă, CFR Călători și Metrorex. „Lista este publică. Vrem să facem curățenie. Toate aceste companii, care sunt în lichidare de ani și ani și care consumă niște hârtie măcar, vrem să le închidem. Poate în lista de 1.500 de companii, multe sunt inactive”, a explicat vicepremierul.

Oana Gheorghiu a vorbit și despre „companiile cadavru”, inactive, care încă mai dețin anumite clădiri și alte active, care ar putea fi valorificate. „Unele dintre aceste companii au active importante, altele nu mai au nimic, au niște active total inutile. Statul român, în 2026, trebuie să își definească ambițiile, ce vrea să facă în următorii 10 ani pe fiecare domeniu de activitate. Ar trebui să ne uităm fie la concesiuni, fie la găsirea unor parteneri, fie la a vinde. Dar aceste decizii nu trebuie luate pe genunchi, pe baza unor instincte, ci pe baza unor analize de impact și financiare, de evaluare a acelor clădiri, să vedem cât valorează și cum le valorificăm”, a mai spus vicepremierul.

Întrebată, în finalul emisiunii, care a fost cea mai mare aberație pe care a descoperit-o în companiile de stat, vicepremierul a răspuns: „M-au șocat pierderile foarte mari, care depășeau 1,4 - 1,5 miliarde de lei la unele companii de stat”.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp