Sari la continut

De patru ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește patru ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Of, viața mea, în noaptea de Revelion, când milenialii, hipsterii și corporatiștii dansează pe manele

Party manele

Foto: Guliver Getty Images

Oriunde ai face revelionul, chiar și singur acasă în pat cu sticla de vin în mână, nu poți scăpa de manele, indiferent dacă ți se par digerabile sau nu. Greu de presupus că nu se va găsi un vecin pus pe dat boxele la maximum pe manele. Norocul celor care stau la casă!

Îl faci cu prietenii, ghinion! Statisticile arată că cel puțin unul dintre ei este mare fan clandestin al manelelor și în seara de revelion le va fredona vers cu vers, deși înainte ți-a spus că ascultă ocazional doar ca să se amuze și că oricine ascultă așa ceva se decredibilizează în ochii lui.

În fine, faci revelionul cu Dan Negru, manelele se vor auzi inevitabil și acolo.

Nu mă încântă acest gen muzical, cum nu-i agreez pe ipocriții care se scuză că „nu le au cu manelele”, dar eliberează fiara lăuntrică din ei când aud Salam, Guță sau Adi Minune.

Cum au ajuns manelele să fie nelipsite la petrecerea de Revelion și de ce vor neapărat unii oameni să asculte așa ceva? Am încercat să îmi răspund la aceste întrebări existențiale chiar în noaptea de revelion când am suferit un „șoc cultural” și reflectam retras departe de ringul ce era plin ochi, iar manelele răsunau în boxe. Cineva m-a declarat suspect: „Tu de ce nu te distrezi ca toți ceilalți? Ești supărat? N-ai găsit și tu o fată frumoasă să dansezi cu ea?”

Am petrecut acest revelion la un local absolut normal din București, alături de grupul restrâns de prieteni și un grup mai extins de persoane cu o medie de vârstă cu 2-3 mai mic.

Dar ce m-a șocat așa de tare? Până la urmă, erau doar niște copii din generația „digital natives” care se simțeau foarte bine dansând pe manele. Ei bine, eu credeam până în acel moment, în aroganța mea, că a-ți expune imaginea publică pe acest gen de melodii este în mod invariabil ceva degradant și ți-ar putea cauza prejudicii de imagine în fața grupului social de care aparții. Realitatea mi-a contrazis această convingere cu o viteză fulgerătoare. Nu numai că adolescenții de 17-18 ani păreau că se simt foarte bine petrecând seara pe ritm de manele, dar o făceau cu o dezinvoltură totală, nici vorbă de cea mai mică urmă de reținere sau sfială.

Apoi mă uitam la fizionomia celor de pe ring și mă speriam de explozia mimicii feței lor când auzeau începutul următoarelor manele din playlist și mai ales, că următoarea melodie va fi, inevitabil, tot o manea. De ce le plac așa mult manelele și de ce ascultă câte 30-40 de manele la rând blocând orice tentativă de spargere a monopolului manelist de la butoanele laptopului?

În acest sens, am identificat câteva posibiile explicații ale înrădăcinării fenomenului manelist printre elementele constituante ale unei petreceri oarecare.

Prima dintre ele are legătură cu faptul că mulți oameni se identifică în subconșient cu semnificația mesajului versurilor. Majoritatea covârșitoare a manelelor abordează aceleași teme centrale: banii în cantități mari, valoarea, succesul personal, femeile și dușmanii. Deci, dacă îți place o manea, e normal să îți placă și restul, nimic de comentat aici, măcar există o minimă coerență a mesajului transmis de manele.

Dar manelele au totuși ceva anume distinct față de orice alt gen muzical, ceva ce inoculează oamenilor o stare de spirit efervescentă. Am observat un fel de formă de dialog al oamenilor care se invită unii pe ceilalți din priviri și buze să cânte împreună manele.

Manelele au și o specificitate aparte în sensul că sunt ușor de fredonat, împrumută din cultura muzicală orientală o linie melodică ce gâdilă destul de plăcut urechea muzicală, versurile sunt destul de ușor de reținut și cel mai important, au un refren exploziv. Niciodată nu veți auzi o manea vorbind despre valori spirituale sau virtuți ale conștiinței. Manelele vorbesc doar despre lucruri palpabile, mercantile și cantitative.

A doua posibilă explicație: ascultând manele ai impresia pentru câteva minute că trăiești într-o lume paralelă în care ai teancuri de bani pe care le ții cu o mână și le ventilezi cu cealaltă, că ești un magnet de femei (mereu la plural) și inerent, dușmani care te hăituiesc pentru că ai succes, bani și femei. O realitate socială minunată construită în jurul celor 3 poli. Evident, un refren de tipul „hai în vacanțe, pe la Saint-Tropez" generează în mintea fiecăruia o mică reverie a nisipului fin ce se desprinde din tălpi, a panoramei însorite și a umbrelei înfipte în nisip lângă baldachinul de unde admiri fete sumar îmbrăcate și băieți bronzați cu pătrățele.

Și ar mai fi ceva de adăugat. O manea poate da impresia ascultătorilor săi că fiecare dintre ei luat în parte este un membru marcant al unui cerc elitist, influent și opulent, iarăși o proiectare distorsionată a imaginii de sine, dar un cârlig bun pentru agățarea unui anumit tip de public consumator predispus psihologic la a se hrăni cu astfel de iluzii.

A treia posibilă explicație… E revelionul! Nu mai sta pe gânduri, ascultă ce ți se pune și distrează-te! Da, mulți nu își mai pun întrebarea de ce ascultă manele cu ocazia unei celebrări cum este trecerea dintre ani, ci fac asta pur și simplu din automatism social. Procedând așa pun o presiune psihologică asupra celor care sunt persoane mai degrabă retrase, să lase inhibițiile de-o parte și să se distreze, că vorba aia, doar o dată e revelionul și nu este fix atunci cel mai oportun moment pentru cugetări și reflexii ontologice despre manele.

În fine la finalul petrecerii pe la ora 5.30 dimineața când noi terminaserăm deja bateriile și ringul de dans devenise gol, chelnerii și stuff-ul localului au început să pună muzică la laptopul rămas gol și să se distreze și ei. Dar cum? Reluând aceleași manele care au fost puse de-a lungul serii și pe care nu au avut ocazia să le savureze din plin.

Concluzia. Manelele s-au insinuat în noua generație, printre mileniali și hipsteri, în birouri și teambuildinguri ciorporatiste. S-a depășit etapa în care a fi un fan al acestui gen muzical era motiv de ironie printre prietenii tăi. Astăzi unora dintre tineri pur și simplu nu li se pare nimic ciudat să te destrăbălezi pe maneaua preferată, ba chiar simt cel mai bine pulsul unei manele. Relevant de punctat ar fi că publicul consumator de manele este un grup trans-etnic, acest gen de muzică a trecut de multe granițele etniei rrome și a devenit un element multi-cultural răspândit.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O temă pe placul tineretului si nu numai. Felicitări autorului.

    Fiecare generație (eu sunt trecut de 50) își are preferințele muzicale conform clopotului lui Gauss, respectiv putini total afoni, putini elitiști, si marea masă distribuită la mijloc. Faptul că ascultam în neștire Led Zeppelin sau Jethro Tull nu m-a făcut să ignor faptul că majoritatea colegilor mei fredonau si dansau pe Boney M, Ra-ra-Rasputin...

    Atunci ma enervam si reacționam ca autorul. Deși dansam dansuri populare ajungând să reprezint România prin ambasadorii prieteniei, "disprețuiam" cam prea mult din folclor (e adevarat că eram intoxicați de folclorul dictat de comuniști, ce nu avea nimic de a face cu folclorul autentic, mai greu accesibil).

    Un prim semnal a fost prin anii 1980, când ajuns în Cehoslovacia, respectiv Praga, am descoperit cu stupoare ca cehii, studenți ca mine, nu insistau pe anglo-americani, si că dansau cu mare plăcere o muzică ușoară proprie, cehească. La noi era de neconceput să dansezi pe muzică cântată de Angela Similea, sau Corina Chirac, sau Margareta Pâslaru. Toată stima acum pentru aceste mari Doamne ale muzicii ușoare romanești.

    Deci nu eram nici noi, generația care a emigrat prima după revoluție, chiar asa cum trebuie. Prea mult occidentalism, doar pentru că ne era refuzat de comuniști (la un moment dat a trebuit să traduc în romanește melodiile pe care le puneam la discoteca studențească, îmi aduc aminte cum încercam să traduc Ghost Busters ...

    Hai la voi, cei care ne sunteți copii. Aveți o libertate totală în a asculta orice gen de muzică. Nici măcar nu se mai face evaziune, oricine poate asculta gratuit sau cumpăra orice melodie de la serviciile moderne de difuzare a muzicii.

    Statement: Tinerii ascultă manele. Nu numai tinerii. Toti vorbesc "elitist" de manele în contră ("Eu? Nu pot sa le sufăr..."). Dar counterele de pe Youtube nu mint. Miliarde de ascultări. Oare sunt romii (fără supărare țiganii) chiar asa de multi ca să asculte de atâtea ori melodiile? Nu. Românilor le plac manelele. Cei de pe vârful clopotului lui Gauss, cei mai multi.

    Se insistă în a se explica componenta "orientală," turcă, arabă, etc. Dar ce suntem noi de fapt, cei care am fost de la Mircea si pâna la Carol I, un ținut (două provincii) sub influenta Portii Otomane?

    Si nici chiar transilvănenii nu au fost chiar tot timpul mari fani ai Habsburgilor. Am copilărit pe coclaurile Pietrei Craiului, fără să am habar că pe la 1690 a avut loc o mare bătălie lângă Zarnesti, unde turcii, aliați cu transilvănenii, cu contingente din Moldova si Valahia, au administrat o severă înfrângere trupelor habsburgice...

    Deci, manelele sunt o expresie a ceea ce suntem. Majorității le plac, altfel nu s-ar mai cânta.

    Despre subiectele melodiilor. Iubirea este supra-folosita de către orice gen de muzica. Fuga după bani reprezinta quintesenta civilizației capitaliste. Dușmanii reprezintă partea de animale feroce ce suntem (bărbații, la fel cu toate mamiferele, unde masculii au ocupația predominantă de a se lupta cu ... dușmanii).

    Trebuie să ai clasa lui Sting să abordezi subiecte de genul: I'm an alien in New York, sau ... The Russians love their children too.

    In concluzie, să ne cunoaștem locul în societate (tânăr printre tinerii generației lui) si români într-o lume mai mare, acceptând ce este valoros din fiecare muzică, evitând să ne pierdem prea mult timp cu ce nu ne place. Viata merita trăită, revelioanele trebuiesc cumva sărbătorite...

    • Like 1
  • Delia MC Delia MC check icon
    Nu pot să nu apreciez delicatețea, umorul fin, ironia ușor mucalită a articolului.Cauzele sunt cele enumerate: 1.modelul. Mulți din cei de etnie rromă cântă așa cum respiră, ușor, pentru ei cea mai simplă ocupație cinstită e să cânte. In 10 minute pe Taraf se vede imediat modelul, în splendoarea lui: bani ușor castigati, femei, mașina tare, vilă mare. La drept vorbind, cine n-ar vrea asta?
    2. automatismul, imitația
    3.Imediat după revoluție le auzeam la toneta cu casete din piață. Apoi au fost peste tot. Nu atunci se lăsau tinerii de școală că "știu destul cât să număr bani"? Pentru mine maneaua are în plus o conotație negativă: e simbolul eșecului educației, a scăderii dramatice a nivelului de cultură. Crede cineva că în familiile acestor tineri se ascultă (altfel de) muzică? Imi pare de-a dreptul trist.
    • Like 2
  • Alien check icon
    Eu unul nu ma pot vedea "transpus" oricat as fi de beat intr-o fantezie in care gagicile roiesc in jurul meu pentru ca am bani, barca si decapotabila ... desi sunt un pitic mic si gras plangacios si cu p.ta mica.
    Cineva spunea mai jos ca si rapperii au gagici bani si masini, insa macar aia au muschi, nu burta, si testosteron, nu nevoie de sutien ca multi manelisti. Macar pluteste o unda de indoiala legata de motivul pentru care roiesc gagicile alea in jurul lor...
    Bai, e nasol, pana nici fanteziile nu mai sunt ce erau. Daca si in fantezii suntem tot impotenti (dar cu ceva bani) e de rau.
    • Like 2
  • Adrian S check icon
    Daca tu esti antisocial sau refuzi sa intelegi motivele evidente care aduc oamenii in aceasta stare..este de dorit sa eviti a scrie teze de manelizare a societatii.
    E simplu si pe scurt..lumea bea, fumeaza si isi face de cap de Revelion. O manea vine ca unsa arunci cand esti tare afumat. Cine doar tine sticla de vin in poala si nu ia cate un pahar din ea... are nevoie de niste doape de urechi. Le gasesti la orice farmacie...

    Apropos...eu am un pic mai multa experieta in Revelioane si nu as fi scris un astfel de articol. La varsta ta, ai face bine sa experimentezi viata si sa ii lasi pe altii sa observe si sa scrie cronici si indreptare.
    ..doar o sugestie...
    • Like 0
    • @ Adrian S
      Mane!ele actuale, "creația" unor indivizi total analfabeți, nu mai amintesc aici de educație și cultură că nu este cazul, ar fi o blasfemie, la adresa culturii, sunt ceva ce tine de abjecție, de porcărie, o vomă. Au fost promovate, cu agresivitate, de media pentru a se demonstra că nu suntem rasiști. Fals. In plus au adus promotorilor profituri bănești mari, atât tv-urilor cat și "realizatorilor" de emisiuni tv pe gustul vulgului. Tendința este de a se menține marea masă, indiferent de categoria socială din care face parte fiecare în imbecilitate pentru a fi manevrată după bunul plac al "conducătorilor" actuali. Este ceea ce se face in învățământ, azi, cu un (o) ministru care și-a dovedit, cu prisosință, incompetența și reaua intenție.
      • Like 6
    • @ Adrian S
      "O manea vine ca unsa..." doar pentru cei deja tiganizati, irecuperabili pentru o lume curata!
      • Like 3
  • manelele e misto ! Lasand gluma la o parte, cred ca indignarea publica contra acestui gen muzical reprezinta o tendinta corporatista de negare a radacinilor balcanice...tinerii de la petrecere s-au conectat instinctiv la ritmuri balcano-turco-tiganesti, Romanii au jucat de sute de ani pe muzica tiganeasca, nu trebuie sa ne indignam ca nu aratam europeni fini daca petrecem cu manele. In Occident, toata lumea topaie pe hip-hop si rap ....muzical privind , tiganii sunt negrii nostri, de ce suntem incantati de Fiftycent si oripilati de Salam? Versuri simple dar catchy, gagici sumar imbracate, masini de fitze si teancuri de bani, au si unii si altii...in minus pentru rap e o cultura mai violenta unde " dusmanii moare " la propriu...
    • Like 1
    • @ janderson
      Negrii din occident nu "produc" numai rap. Asta este similar manelelor țigănești actuale. Provine tot de la periferia societății. A nu se confunda muzica balcanica cu țigănia scârboasă exprimată de manele.
      • Like 3
    • @ janderson
      Delia MC Delia MC check icon
      Da, pe muzică țigănească adevărată. Și au băut pe muzică de pahar. Maneaua e, îmi pare rău, un subprodus. Știți ce greu se dansează pe muzica țigănească? Are pași rapizi și complicați. Pe manea se bălăngăne doar...lasciv sau nu.
      • Like 1
  • mike mike check icon
    Nu stiu de ce aveti impresia ca cei care lucreaza in corporatii, fie ele si de IT, au o vasta cultura muzicala si o educatie rafinata. Astia suntem si asta este realitatea. Doar nu va asteptati ca oamenii sa asculte si sa danseze valsuri vieneze sau blues-uri de Revelion, nu? Manelele reprezinta frustrarea noastra si extazul inoculat prin crearea unei lumi ireale, cu nisipi fin, cockteil-uri si gagici pe plaje.
    Si sa stiti ca ceva se intampla in mintea acestor oameni cand asculta manele. Este un fel de extaz dat de versuri si ritmul muzicii. Senzatia asta am avut-o la un concert pe stadion in anii '90, cand un mare megastar a venit sa concerteze. Efectiv, cred ca aceea este senzatia pe care ti-o da un drog. Extaz, sentimentul ca nimeni si nimic nu te poate atinge, sentimentul ca esti undeva deasupra lumii si ca orice este permis. In fine...situatiile difera radical intre un concert cu MJ si niste manele intr-un club...este diferenta mare!
    • Like 2
  • E tiganizarea Romaniei, distrugerea criteriilor de valoare si inlocuirea lor cu mizeria "democratica"!
    • Like 4
    • @ Adrian Vladut
      Prostia sufientă nu ţine de neam, ci de neam-traistă.
      Melanjul cu romii a început acum 7 secole, sunt la fel de "de-aici" ca oricare, fără romi nu am avea folclor, iar dacă vrei să scrii despre amestecul, asimilarea forţată, asta au făcut comuniştii, care i-au sedentarizat şi i-au obligat să se declare români verzi.
      Uită-te în jur să vezi câţi oameni de ispravă ce evindent, din punct de vedere fenotipic, le aparţin, avem şi ne mândrim cu ei, de la Răzvan-Vodă trecând prin căldărarul Pantoleon din mahalaua turcească din Bulgaria, de-i zicem Anton Pann, şi terminând cu pleiada de romi de valoare actuali, primul care-mi vine în minte este maestrul Drăghici, singurul de la noi de-o luat Grammy, ăla de-o cântat cu Joe Cocker, James Brown, greii greilor.
      Deci mai uşor cu rasismele şi anti-democraţia.
      Părerea mea.
      Apropo, o vorbă de la Damian, romul avea doar două variante, să facă muzică, ori să facă puşcărie.
      https://youtu.be/D-cYn3u8bsY
      • Like 0
  • Victor66 check icon
    De ce scrii ”rrom” in loc de ”rom”?
    • Like 1
    • @ Victor66
      Romul după câte știu este o băutură.
      Rrom este termenul cu care academia româna a înlocuit cuvântul țigan.
      Cuvântul "țigan" era vezi doamne peiorativ, deși țiganii se autodenumesc așa și-l folosesc între ei.
      Din păcate, ceea ce "academicienii" noștri n-au prevăzut, "rrom" a devenit "rom" și străinii l-au asimilat cu "romăn". Astfel România a devenit o țară de țigani.
      Această schimbare de termen a fost făcută de academicieni împreună cu altele (â în loc de î, sunt în loc de sînt,etc) imediat dupa revoluție, pentru că "academicienii" s-au simțit cu musca pe căciulă și au vrut să mai șteargă din rușinea de a primii cu entuziasm în rândurile lor pe savanta de renume mondial.
      • Like 1
    • @ Nicio Laie
      Victor66 check icon
      Nu academicienii au făcut acest lucru, ci activiștii pro-romi, începând cu Nicolae Gheorghe, care a oficializat termenul și terminând cu Ciprian Necula, băiatu' care declară că suntem vlahi și că am preluat termenul de la ei. Toți aceștia folosesc termenul de ”rom” pe care îl scriu fără ”rr” pentru că, să fim realiști, litera dublă e praf aruncat în ochi la tembeli, nu se pronunță.
      Iar termenul e ”romani” cu accent pus pe ultima silabă. Așa se cheamă un țigan, acum, o persoană ”romani”.
      ASta e, proștii nu merită să aibă istorie.
      • Like 3
  • Stand de Revelion in Romania si ascultand manele : de cum am constatat invazia manelelor la posturile de radio, mi-am luat talpasita ptr ca intuiam ca unei majoritati aparent normale ii va cadea masca si va ramane chipul had si sufletul urat!
    Cu ce viseaza manelistii mamaligari, Saint-Tropez, pai e departe! Ca la bulgari sau la croati, le sta in gat.!
    • Like 0
  • Trist...e greu sa crezi că o generatie cu valori de tipul celor descrise mai sus, va fi capabilă să genereze progresul social, atât de râvnit de națiunea noastră...sau oare acesta să fie?...
    • Like 1


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult