Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Omul care îi ajută pe studenți să devină antreprenori: „Dacă vine cineva la mine și îmi zice: „Vreau să fac ceva”, îi spun: „Fă și încearcă să vezi ce valoare aduce oamenilor”

Andrei Pitis

De cinci ani, Andrei Pitiș, fondatorul Vector Watch, încearcă să îi ajute pe tinerii pasionați de tehnologie să își dezvolte spiritul întreprinzător prin intermediul unui program de preaccelerare, Innovation Labs. 

Fondat alături de profesorul Răzvan Rughiniș, programul le oferă studenților posibilitatea să își prezinte o idee inovatoare din domeniul tehnologiei, sprijin și mentorat pentru a o pune în aplicare, dar și șansa de a întâlni potențiali investitori. Prin intermediul lui, dar nu numai, Andrei Pitiș a cunoscut mulți oameni aflați înainte de începuturi, care își adunau curajul să sară peste linia dintre idee și inițiativă. 

„Asta le spunem tot timpul celorlalți: Faceți! Dacă vine cineva la mine și îmi zice: Vreau să fac ceva, îi spun: Fă! Păi nu știu exact cum. Nu contează, fă cum crezi tu acum! Păi dacă nu e bine? Sigur nu e bine! Și dacă mai stai un an și te gândești, sigur nu va fi bine nici atunci. Fă și încearcă să vezi ce valoare aduce oamenilor”, spune fondatorul Vector Watch, companie care a fost recent cumpărată de Fitbit. 

A fondat Innovation Labs în momentul în care și-a dat seama că, deși foarte mulți studenți români sunt foarte bine pregătiți din punct de vedere tehnic, le lipsesc totuși acele abilități care să genereze coeziune în jurul unei idei, care să îi ajute să o vândă mai departe și care să le permită mai apoi să gestioneze o afacere. 

„Singura cale să predăm este să nu predăm, îi lăsăm să experimenteze”

„În primul an, ne-am gândit că dacă o să chemăm niște oameni inspiraționali care să le vorbească o să fie sufiecient. Apoi ne-am dat seama că singura cale a să predăm este să nu predăm, ci să îi lăsăm să experimenteze”, crede Andrei Pitiș. În opinia lui, unul dintre minusurile școlii este că pune accent pe o rezolvare de probleme de tip algoritmic. 

„Majoritate școlilor spun: Ăsta este setul de probleme pe care trebuie să le rezolvi, așa se rezolvă și după aceea verifică dacă știi să le rezolvi. Apoi treci la niște probleme mai grele. Nimeni nu te învață cum să pui probleme, asta mi s-a părut cel mai greu lucru din lume. Asta este ceva ce am experimentat eu însumi. Mergeam la olimpiade de matematică, iar cineva mi-a spus: Dacă ești cu adevărat bun, fă o problemă pentru Gazeta Matematică. Și am stat cu foaia în față și m-am întrebat: Cum se face o problemă matematică?”, povestește acesta. 

Felul în care te raportezi la probleme îți poate limita sau deschide imaginația. Un antreprenor trebuie să se gândească la problemele pe care le au ceilalți și la felul în care ar putea el să le rezolve. Astfel, își deschide lui însuși un univers și un drum.

„Oamenii care participă în programul ăsta trebuie să realizeze că, dacă vrei să realizezi un produs, o aplicație, un device, trebuie ca acel device să creeze valoare pentru altcineva, nu pentru ei. Și trebuie să vorbească cu acel cineva să vadă ce valoare aduce”, crede Andrei Pitiș.

Vorbind cu oamenii a descoperit care este lucrul pe care potențialii clienți în valorizează cel mai tare la smartwatch-ul Vector. „Am lansat în 10-15 oameni un smartwatch de la zero, căruia i-am făcut și sistemul de operare. Noi ne mândream cu mai multe lucruri. Faptul că arată foarte bine, arată ca un ceas, și era smartwatch cu ercranul tot timpul pornit. Faptul că era din oțel inoxidabil. Faptul că funcționa și cu Android și cu iOs și cu Windows Phone. Asta pentru noi a fost foarte dificil de făcut, dar fiecare om cu care vorbeam avea sau iOS sau Android sau Windows Phone. Faptul că puneai notificările pe ceas. Pentru mine, cel mai important motiv pentru care am făcut ceasul a fost să nu cumperi doar un ceas, ci să cumperi timp. Fiindcă notificările vin pe ceas și te uiți rapid la ele, nu mai ești nevoit să scoți telefonul și să fii apoi atras să te uiți și la altceva. În loc să pierzi cinci minute, pierzi cinci secunde. Asta e o valoare pe care unii văd imediat, alții nu. Pentru alții era important faptul că aveam un feature care îți arăta fața ceasului când ai întâlnirile, adică erau marcate orele respective cu niște linii”, spune Andrei Pitiș.

„Paternitatea unei idei nu poate fi acordată decât celui care pune cea mai multă pasiune pentru a o implementa”

Însă în discuțiile despre ceas, era un lucru care le atrăgea mereu atenția celorlalți. Faptul că avea o durată a bateriei de 30 de zile. Acest lucru a ajuns să influențeze, în final, strategia de vânzări.

Dar pentru a ajunge să vadă care este valoarea pe care ceilalți o văd în ceas a fost nevoie de nenumărate discuții. Discuții pe care, la începutul unui start up mulți se tem să le poarte cu ceilalți, de teamă ca să nu le fure ideile. Pierd astfel, în opinia lui Andrei Pitiș, șansa de a vedea dacă ideile lor sunt validate sau dacă este cu adevărat momentul potrivit pentru ele. „Din reacțiile celorlalți, ai șansa să îți rafinezi ideea, poți să vezi dacă este atât de bună cum ți se pare ție. Sau poate să fie o idee foarte bună, dar să nu fie timpul ei”, explică acesta.

De multe ori, există discuții interminabile legate de paternitatea unei idei. Andrei Pitiș crede că lucrurile sunt ceva mai simple. „E foarte greu să acorzi paternitatea unei idei. Dacă noi discutăm și ție îți vine o idee complet bazată pe discuția noastră peste vreo două luni, ai putea la modul cel mai cinstit să uiți complet că ai avut discuția cu mine. Așa funcționează creierul, ne protejează pe noi de ceilalți. Paternitatea unei idei nu poate fi acordată decât celui care pune cea mai multă pasiune pentru a o implementa. Ideea lui este. Dacă tu ești un tip care are foarte multe idei, dar nu faci nimic să le implementezi, înseamnă doar că ești un tip creativ. Dar cel care face lucrurile să se miște e cineva pentru care ideea aia e totul și începe să vorbească doar despre ea cu o mulțime de oameni și face totul pentru a o pune în practică. ”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • În articol există o mare eroare,se confundă meseriașul,muncitor,tehnician,inginer,etc. cu antrepenorul care conduce o afacere administrativ și tehnic.
    Este foarte important să produci ceva care să aibă loc pe piață,să aibă un bun raport preț/calitate și care să aducă și profit,dar pînă(de) la acest punct trebuie să existe pregătire în zona administrativă,începînd cu redactarea documentelor de înregistrare a unui PFA sau SC,pe de o parte se economisesc cîteva sute de euro(care de obicei nu pot fi decontați),pe de altă parte se evită erori mai mult sau mai puțin voite.
    Cunoașterea legislației fiscale,este la fel de importantă,a te lăsa pe mîna unei firme specializate este o soluție,dar nu întotdeauna este soluția bună,să ne amintim anul 2012 cînd majoritatea PFA care plăteau 16% impozit,de ani mulți,au aflat cu stupoare că aveau de plătit retroactiv pe 5 ani contribuții la sănatate și pensii+majorări,penalizări,și parte dintre aceștia erau inclusiv contabili,avocați și nu din zona ingineriei,IT,artelor,presei.
    Nu am fost dintre cei care au pățit-o în 2012,aveam un PFA din 2004,dar m-am documentat în timp,așa am scăpat,eram cu toate pe 0.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult