Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Omule, stai departe de omul prost…

barbat cu spatele - (Foto: Sergio Barrios / Panthermedia / Profimedia)

Foto: Sergio Barrios / Panthermedia / Profimedia

Omule, stai departe de omul prost… El nu știe, nici măcar nu bănuiește, dar prostia ce îi este destin, pentru că nu a mișcat un deget să fie altfel, îl va ține toată viața la stadiul de vierme, o nevertebrată condamnată la neputință, nefiind capabil nici să se ridice, nici să alerge, nici să vadă la mai mult de câțiva centimetri de jur împrejur…

Omule, stai departe de omul prost… El este atotcunoscător, nu-l dovedești nici cu sutele de cărți pe care le-ai citit, nici cu miile de ore de școală, nici cu zecile de examene, nici cu miile de emoții din toată devenirea ta… Îți este superior, orice ai spune, orice ai face. Nu insista!

Omule, stai departe de omul prost… El este sensibil. Pentru el, ce spui tu doare, ce spune el e balsam pentru suflet. Ce spui tu doare nu pentru că el înțelege sensul cuvintelor tale, ci pentru că presupune că este imposibil să îi fi vorbit frumos, să îi fi spus ceva de bine… Tot ce îi spui, oricât de simplu i te-ai adresa, pentru el este de neînțeles, ba chiar se transformă instantaneu în ceva jignitor. Sigur i-ai spus ceva urât. Ca el. El își raportează înțelegerea la gradul de prostie ce-i definește existența. El consideră că a înțeles totul și orice încercare a ta de a-l „întoarce din drum” devine argumentul suprem că are dreptate. Altfel, de ce insiști?

Omule, stai departe de omul prost… Dacă ți-e coleg, amic, vecin, singura cale este să te îndepărtezi elegant, fără explicații prea multe. Evită să vă mai găsiți în aceleași locuri, în aceleași ecuații sociale. Unde-i el, tu nu trebuie să fii. Stabilește-ți propria „linie roșie” peste care să nu se treacă sub niciun motiv. Toxicitatea omului prost face rău în toate formele.

Omule, stai departe de omul prost… Dacă ți-e rudă, ai cam încurcat-o! Din vierme aproape inofensiv, creatura devine șarpe cu clopoței în toată regula. De prostul-neam e bine să te ferești folosind mai mult decât ignoranța… Croiește-ți armură din oțel! Prostul-neam e gata oricând de sacrificiul suprem. De dragul adevărului prostesc. Dacă pentru coleg, amic, vecin… mai conta cât de cât ceva din tot ceea ce ești, pentru rudele tale te anunț că nu reprezinți nici cât o ceapă degerată. Neamurile proaste îți vor așterne în fața ochilor toate bubele pe care își imaginează că sigur le ai, doar ați traversat aceleași cărări, nu? Neamurile proaste trăiesc din niște amintiri pe care le distorsionează de la nivelul lor de târâtoare. Devii una cu pământul, asemenea mediului în care ele trăiesc. Neamurilor proaste le este greu să accepte diferențele dintre voi. Dar și contextul în care ați reușit să vă plasați diametral opus statutului lor. Voi aveți aripi, zburați, vedeți lumea, cercetați… Ele, tot la orizontală. Și, desigur, ești vinovat de statutul lor de târâtoare condamnate pe viață. Toate neajunsurile lor au drept cauză împlinirile tale. Tu nu ai fi cine ești dacă nu aveai noroc… Ah, norocul! Pe prost pare că norocul îl ocolește în permanență. O dată nu i-ar face prostului un bine. Dacă ai o familie, este pentru că ai avut noroc. Dacă ai o profesie, este pentru că ai avut noroc. Dacă ai casă, mașină… oho… numai norocul te-a ajutat, altfel… erai târâtoare. Zi-i prostului-neam că de când nu v-ați văzut… multă vreme a trecut și că între timp v-ați pricopsit cu tot ce el nu are. Zi-i că spre deosebire de el ai ales să fii peste tot, implicat, responsabil, voluntar, obosit, nedormit, plâns, mereu pe fugă, mereu între casă și profesie, cu teancurile de cărți devorate, cu mâncare la plic, cu timpul mereu mult prea scurt, cu insomnii, cu frustrări de tot felul… Zi-i lui asta. Cu cât îi spui mai mult, cu atât te lămurește el mai abitir: ești zero. Nu-i cânți în strună, nu i te cobori ca să-ți ia și ultima fărâmă de energie cu care oricum nu știe ce să facă…, nu îi spui că el e Dumnezeu pe pământ, nu îi dai apă la moară, nu i te confesezi ca mai apoi să-ți toarne înapoi toate gândurile tale sub formă de leșuri numai bune de a fi înghițite de șarpele cu clopoței. Căci, da, adesea prostul se hrănește cu ceea ce naște!

Omule, stai departe de omul prost… Despre el s-au scris mii de citate, mii de cărți, despre el au vorbit mari oameni ai acestei planete! Fii înțelept și evită prostul. Te dovedește cu experiența! (parcă am citit asta pe undeva).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da,de ceva timp trebuia să-mi dau seama că trebuie să fug de mine însumi.
    • Like 0
  • OM PROST agarici, alifie, băsag, Bulă, cap de bostan, cap sec, cherapleș, chiuhap, ciuflex, ciumecar, fățos, fraier coclit / cu cioc, gogoman, guguman, lache, măgar, nătântoc, nit, pamfletar, papleacă, păcălici, pinguin glazurat, plantă, prostolan, prostovan, șapcaliu, șlob, tândală, târtan, tontălău, vită.
    Sa ma incumet sa iau fiecare cuvant la discutie? Nu.
    D-aia prefer stiintele exacte.
    L-am invatat pe fiul meu ca nu exista prosti ci doar neinformati. La atat s-a limitat experienta mea. Pentru ca pentru mine, un prost inseamna un individ mai putin informat decat mine. Si mi-am facut treba. L-am informat. Si nu mai era prost. Ci egalul meu. Daca decalajul era mic, desigur. Daca era prea mare, plecam, nu inainte de a -l provoca la alte discutii. Ca sa il informez. D-aia copiii sunt prosti. Pentru ca nu sunt atenti in ore, si an dupa an, decalajul se adanceste si apar copiii prosti si sopiii destepti. Ei invata programa. La programa sunt prosti si destepti. In viata nu exista prosti si destepti ci manipulati si manipulatori. Aia prosti sunt destepti si aia manipulatori sunt destepti. Dar mai e o clasa. Aia de mijloc. Ca mine, ca tine. Care luptam sa ii informam pe prosti. Standardele prostiei se refera la un sistem de referinta. E greu, tare greu. D-
    aia prefer stiijntele exacte.
    • Like 0
  • Hm, hmm! Cam multă vehementa, demnă, poate, de o cauza mai buna... O fi “omul prost” plin de păcate, nu zic nu. Însă nu este nicidecum “o nevertebrata condamnata la neputința, condamnata la stadiul de vierme(!) pentru întreaga viața”. Și nici cu un “statut de târâtoare condamnata pe viața”. Acestea sunt doar niște metafore jignitoare pentru oricine, prost sau nu, care reflecta mai degrabă experiențele dureroase (probabil) ale autoarei. Omul - fie el și prost- este un om! Și nu ar trebui așezat între astfel de cuvinte...
    • Like 1
    • @ Adin Tabacu
      Ba.
      • Like 1
  • Prostia dublata de invidie , de vesnica nemultumire , de rautate ,prostia maligna e infierata in articol. Altfel toti avem o doza de prostie dar ne straduim sa o purtam cu seninatate si sa-i diminuam neajunsurile :}}
    • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    Gând la gând cu bucurie. Ultimul meu motto exact așa sună: " feriți-vă de idioți ".
    Toate bune și frumoase dar ce te faci când ei se unesc, se radicalizează și ajung și în parlament? Azi un 9%, mâine cine știe?
    De aia îmi permit o corectare: stai departe de omul prost cât se poate dar nu atunci când există riscul ca el să te conducă!

    Definiție: prostu-i prost când nu știe dar nu știe că nu știe și crede că nici n-are nevoie ( știe el tot și oricum mai bine) și se mândrește cu asta.
    • Like 1
  • As alege sa stau aproape de oamenii care au reusit, care muncesc si se zbat si din esec in esec pana le iese, de oamenii care au trecut prin multe si le-au impachetat si merg mai departe, de oamenii care au transformat bagajul genetic intr-o sanatate impecabila, de oamenii care desi nu sunt nascuti buni la limbi straine au reusit sa invete, de oamenii care nu sunt nascuti cu talente culinare si reusesc sa invete/faca lucruri faine, de oamenii ce acum 2 ani abia alergau 10 minute si vara asta fac un marathon, de oamenii disciplinati si dedicati si de de oamenii care la o problema ei vad solutii si nu vaicareli, caut ceva in sufletul oamenilor care isi gasesc o ora sa iasa cu mine la o plimbare sanatoasa seara, etc
    Seful meu budist (sau ce whatever religie o fi prin insulele de unde s-o nascut) are o zicere in buzunar de pe cand arunca cu pietre dupa serpi: "cand elevul e pregatit, apare si profesorul". Aveti grija ce profesor va luati - unu care a incercat si reusit si care va ajuta sa va creasca aripi si incredere. Poate profesorul meu e fix in nenea Zaharia ce a venit sa ne masoare si sa ne faca o oferta de noi geamuri termopan ce ne-a dat niste recomandari faine. Sau nenea de la piata ce vinde de 40 ani la taraba.
    • Like 3
  • Sigur, nu exista o demarcatie clara intre prost si destept, dupa mine ar fi mai bine sa impartim oamenii in buni si rai. Intelegand prin bun acel om care se straduieste sa stie cat mai mult si sa munceasca cat mai mult pentru a da tot ce poate el in viata si a implini preceptele cele mai nobile inventate de oameni adica dreptatea si adevarul, iar prin om rau sa intelegem pe cel care nu respecta dreptatea si adevarul, fie pentru ca nu s-a straduit sa invete ce sunt acestea, fie ca a ales calea necinstei in a-si croi drum in viata...Da, oamenii rai sau de soi rau trebuie evitati. Ei pot fi combatuti prin izolare.
    • Like 1
    • @ Adriana Negruti
      Sunt destul de mulți ... Unii chiar au și votat la europarlamentare, la prezidențiale 2019 și la parlamentarele din 2020 și ... au făcut exact cum se așteptau cei (instruiți) care au evitat cu orice preț să participe la dezbateri măcar în ultimele două săptămâni ! Păi dacă cel mai bun exemplu l-a oferit chiar cel cocoțat nemeritat pe cea mai înaltă treaptă politică ! Nu-i vorbă că nici persoana care i-a ajuns parteneră finalistă (în turul 2) nu prea merita un asemenea fotoliu ! Dar exemplul nedemocratic de a refuza participarea la o dezbatere finală dezvăluie doar un individ ahtiat după favoruri personale și pe care îl preocupă refuzul continuu de a face ceva util acestei țări și acestui popor ! Meritocrația este (pentru astfel de indivizi) o grea injurie și a făcut și face totul pentru a nu se aplica în România !
      • Like 1
  • Mda... trist si adevarat! De cele mai multe ori renunti, pleci de langa el... dar uneori te apuca furia de cata nedreptate poate fi, cand un prost isi revendica "desteptaciunea"... Si atunci, ce faci cu furia? O lasi sa curga sau o reprimi, iar? Cel mai mult ma enerveaza cand se supara pe tine pentru ca faci ce-ti face el, sau cand zice de altii, acuzator, ca fac si dreg, lucruri pe care fix el le face la fel, dar nu realizeaza asta...
    • Like 0
  • Pai da, dar ce te faci ca omul prost nu te lasa in pace? Da buzna peste tot, cu surle si fanfare, trambitandu-si prostia ca pe o viziune divina, crezandu-se inlocuitorul lui Dumnezeu pe pamant..... Prostii sunt de obicei si agresivi, asta e problema.... Tu te dai deoparte, te retragi, dar el vine dupa tine, agasant, lipsit de bun simt, de simtul masurii si fireste de cei 7 ani de acasa.... Avem astfel de specimene in pozitie publica,.... ce facem cu acesti oameni? In afara de solutia a la Tepes cu taierea limbii, lucru care ar da rezultate 100% imediat si pe termen lung.... dar nu avem voie, cica incalcam drepturile omului.... care om???
    • Like 3


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult