Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Orașul în care, de 13 ani, nu s-a mai înregistrat niciun deces din accidente rutiere. Interviu cu primarul Miguel Anxo Fernández Lores: „important este să punem oamenii mai presus de orice altceva”

Imagine a orașului spaniol Pontevedra înainte și după reforma din 1999. Foto: Concello de Pontevedra (Consiliul Local din Pontevedra)

Foto: Concello de Pontevedra (Consiliul Local din Pontevedra)

În fiecare an, mii de oameni sunt uciși în accidente rutiere în orașele din Europa. Însă niciunul dintre aceste decese nu are loc în orașul din nord-vestul Spaniei, Pontevedra. Aici, autoritățile locale au gândit un oraș mai mult pentru cei aproximativ 85.000 de locuitori decât pentru mașini, iar soluția a fost interzicerea accesului mașinilor în cea mai mare parte a orașului. Se întâmpla în anul 1999, conform Politico Europe. Într-un scurt interviu pentru Republica, primarul orașului, Miguel Anxo Fernández Lores, a declarat că Pontevedra era înainte de reforma rutieră un „oraș foarte bolnav din cauza traficului excesiv care nu permitea oamenilor să se plimbe pe stradă”. 

Nu era un oraș atractiv, era stagnant”, spune primarul, care e în funcție din același an cu reforma privind accesul mașinilor în cea mai mare parte a orașului.

Foto: Concello de Pontevedra (Consiliul Local din Pontevedra)

Un oraș pentru oameni 

Am devenit primar în 1999 și, de atunci, am avut ca unic obiectiv îmbunătățirea calității vieții oamenilor care locuiesc aici. Cum? Prin luarea unei serii de decizii politice care să o favorizeze. Restricțiile de trafic sunt doar una dintre ele, pentru că este vorba de o serie de aspecte conectate și inseparabile, cum ar fi revitalizarea culturală, creșterea siguranței pietonilor, limitarea vitezei, crearea de zone de recreere… Procesul nu s-a încheiat. Continuăm să lucrăm în fiecare zi pentru ca oamenii să fie fericiți și să se simtă mai bine în acest oraș”, a povestit primarul Miguel Anxo Fernández Lores. 

Primarul Miguel Anxo Fernández Lores. Foto: TheMayor.eu

Întrebat cum au primit locuitorii orașului transformările sale, acesta mai spune că majoritatea au colaborat, adică au fost o parte intrinsecă a transformării. „Dacă cetățenii nu și-ar fi dorit această transformare, ar fi fost imposibil de realizat. În 1999 am spus în programul nostru electoral că vom pietonaliza centrul istoric și la două luni după ce am devenit primar am făcut-o. Oamenii știau că o altă față a orașului Pontevedra era posibilă. Bineînțeles că există și oameni care s-au opus și care se opun și astăzi. Unii de teama schimbării, alții din pură ideologie politică”, ține să mai precizeze primarul Miguel Anxo Fernández Lores pentru Republica.

Foto: Concello de Pontevedra (Consiliul Local din Pontevedra)

Primarul crede că important „este să punem oamenii mai presus de orice altceva”.

Orice cetățean ar trebui să poată face orice activitate pe stradă în siguranță, să se plimbe, să meargă la orice serviciu, să meargă la școală, să meargă la un concert, să bea un pahar, să se îndrăgostească… fără să fie afectat de trafic”, spune primarul Lores.

Întrebat și despre care sunt ingredientele în administrarea unui oraș pentru ca acesta să fie un oraș al oamenilor, nu al mașinilor, primarul spaniol din Pontevedra a răspuns: „curajul de a lua deciziile politice care sunt necesare pentru ca orașul să meargă înainte și de a avea un cetățean care dorește să reimagineze locul în care trăiește, știind că inconvenientele inițiale vor fi depășite de beneficiile finale, fără nicio îndoială”.

Foto: Concello de Pontevedra (Consiliul Local din Pontevedra)

Ultimul deces în Pontevedra cauzat de un accident rutier a avut loc în 2011, când un bărbat de 81 de ani a fost călcat de o dubă de livrări. 

Nu numai că nu am avut niciun deces legat de traficul rutier de mai bine de zece ani, dar poluarea aerului a fost redusă cu 67%, iar calitatea generală a vieții în oraș s-a îmbunătățit dramatic”, mai spunea Lores într-un interviu pentru Politico Europe din iulie 2022.

El a ținut să mai precizeze că aproximativ 15.000 de persoane s-au mutat în oraș de când acesta a devenit extrem de neprietenos cu mașinile. 

În timpul pandemiei, orașe precum Londra, Paris și Bruxelles au construit noi rețele de piste pentru biciclete și au creat mai mult spațiu pentru pietoni. Cu toate acestea, remarcă jurnaliștii de la Politico, în majoritatea acestor locuri, mașinile sunt adânc înrădăcinate în viața orașului și, în multe cazuri, inclusiv în Bruxelles, părți uriașe ale orașului au fost special concepute având în vedere mașina.

Foto: Concello de Pontevedra (Consiliul Local din Pontevedra)

Anularea acestui tip de planificare urbană este o provocare, dar Fernández Lores insistă că nu trebuie să fie o propunere care să ducă la pierderea alegerilor. „Adoptarea acestui tip de măsuri necesită inițial curaj politic. Iar teama de a pierde alegerile nu ar trebui să condiționeze acțiunile pe care le întreprind politicienii responsabili și se pare că proiectarea orașului pentru oameni poate fi, de fapt, destul de bună la nivel electoral”, crede primarul din Pontevedra.

Schimbările pe care le-a introdus Miguel Anxo Fernández Lores au transformat Pontevedra. Centrul istoric al orașului, cu o suprafață de 30.000 de metri pătrați, a fost pietonalizat, iar toate locurile de parcare pe stradă au fost eliminate. Traficul de tranzit a fost redirecționat pentru a evita complet centrul, iar navetiștii care intrau în oraș au fost direcționați către parcările situate la periferie.

O hartă a orașului Pontevedra în stil metrou arată timpii tipici de mers pe jos. Foto: The Guardian.com

Un exemplu care schimbă percepții

În interviul pentru Politico Europe, primarul Lores și-a amintit că a fost nevoie de timp pentru a-i convinge pe localnici să se implice în transformarea orașului. „Este normal să ne temem de schimbări, mai ales în primii doi ani ai unui proiect, când transformarea este încă în desfășurare și oamenii nu pot vedea pe deplin beneficiile finale”, spunea acesta.

Conform primarului, comunitatea locală de afaceri din Pontevedra, în special, a fost divizată cu privire la reforme, unii temându-se că blocarea accesului pentru mașini în centrul orașului ar descuraja clienții să facă cumpărături în oraș.

„Unii oameni au înțeles imediat: Un librar mi-a spus că a susținut pietonalizarea pentru că în toți anii de activitate nu a avut niciodată o mașină care să intre în magazinul său pentru a cumpăra o carte. Dar pentru a realiza o schimbare mai profundă trebuie să vorbești cu toată lumea, să le asculți îngrijorările și să te străduiești să le explici aspectele pozitive”, a spus primarul. Așa că edilul din Pontevedra apelat la un exemplu cunoscut de toată lumea din oraș: Amancio Ortega, proprietarul lanțului de îmbrăcăminte Zara și o figură apreciată în regiune. 

Foto: Concello de Pontevedra (Consiliul Local din Pontevedra)

„Am subliniat faptul că magazinele Zara se găsesc de obicei pe străzile comerciale pietonale, nu pe șoselele de centură cu patru benzi. Cred că mulți dintre cei care se opuneau și-au reconsiderat poziția când i-am întrebat dacă au crezut că știu mai multe despre afaceri decât Amancio Ortega”, a ținut să povestească primarul Miguel Anxo Fernández Lores.

Opoziția inițială a dispărut odată ce magazinele locale au văzut că afacerile au crescut odată cu pietonalizarea. Concret, primarul povestește că în loc să meargă cu mașina la mall-urile de la periferie, oamenii fac cumpărături în centrul orașului.

Orașul văzut de sus. Foto: galiciatips.com

„Orașul este mall-ul nostru”, spune primarul. Fernández Lores insistă asupra faptului că nu este împotriva mașinilor, dar că autovehiculele aparțin în mare parte zonelor din afara orașelor. În schimb, el pledează pentru politici urbane care favorizează o viață mai locală, în care deplasările pot fi făcute pe jos sau cu bicicleta.

„Orașul nu ar trebui să fie văzut ca un drum, ci ca un spațiu de coexistență”, e de părere primarul Lores.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Autorul ii da cu interzicerea autoturismelor personale ca surdu-n clopot. Amenintari peste amenintari: va vom interzice sa circulati, va vom interzice sa aveti apa calda, va vom interzice. Urmarea e votul pentru partidele antisistem. Oare smintii astia sunt platiti de rusi sa distruga uniunea europeana, ori sunt prosti de unii singuri?
    • Like 1


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult