Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Orașul și sălbaticii. Această parcare imensă, București

Copaci tăiați în București

Trăim în dictatura aleșilor locali aduși pe scaune cu votul a 20 la sută din numărul celor care au dreptul să meargă la urne. Se spune că democrația este cel mai bine exersată în viața cetății, pentru că deciziile care se iau te influențează direct, iar cel care hotărăște și pune în practică este foarte aproape de tine. Identificabil, ales direct, care-ți știe cel mai bine nevoile- faptul că nu ai un parc, îți lipsește un loc unde să-ți lași masina, nu există grădiniță sau creșă la care să-ți duci copilul sau că nu te simți în siguranță pe strada unde locuiești. 

În București, poate nu tăierea aborilor cu presupus pericol la adresa cetățenilor a fost marea problemă, cât mai curând modul mișelesc și total netransparent în care s-au făcut lucrările. Din păcate, actualul primar preia o instituție ai cărei șefi au făcut pe surzii în relația cu oamenii. Adriean Videanu schimba bordurile și de două ori pe an, chiar dacă urlau presa și locuitorii, Oprescu făcea lucrări fără nicio consultare publică. 

Ajunși în birouri, oamenii aceștia experimentează o stimă față de sine desuetă, se suie foarte repede singuri pe piedestal și decid, unilateral, ceea ce e bine pentru tine. Taie copacii, distrug verdele, desființează piste de bicicliști, ridică mall-uri în parcuri. Dacă ar merge cu adevărat printre oameni, ar afla că acestora le lipsesc tocmai oazele de verde și răcoare, locurile de parcare, pistele ca să te dai cu bicicleta, trotuarele pe care bunicii să-și plimbe nepoții în cărucioare și un transport public pe care să se poată baza, cu adevărat.

Gabriela Vrânceanu Firea este la început de mandat. Deși a pornit cu stângul- o dată când a declarat că va face mersul cu RATB gratuit, a doua când a spus răspicat că nu mai vrea să închidă centrul orașului și Kiseleff pentru evenimente, iar a treia oară când s-a apucat de tăiat copacii fără să dea socoteală- are încă vreme să le câștige încrederea chiar și celor care nu au votat-o.

Imaginați-vă cam ce impact ar fi avut ultima măsură din cele înșiruite mai sus, dacă ar fi fost făcută cu cap, informând populația și în modul cel mai transparent cu putință. Anunț în media și pe website-ul primăriei cum că urmează identificarea și tăierea arborilor periculoși, întocmirea unei hărți în care urma să aibă loc aceste lucrări și invitarea specialiștilor, dar și a organizațiilor neguvernamentale să asiste. Iar dacă toate acestea ar fi fost dublate de identificarea, în capitală, cu ajutorul cetățenilor, a locurilor unde pot fi sădiți copaci la schimb, îndepărtarea celor care sunt considerați un pericol ar fi fost un succes, iar oamenii ar fi participat activ la împădurirea orașului și nu pasiv, cu poze pe Facebook, la mutilarea sa. De lăudat spiritul civic al câtorva locuitori din sectorul 1, care au format grupul Încotroceni și țin evidența arborilor doborâți de drujbele ADP.

În aceste zile, politicienii vorbesc mult despre proiect de țară, când se referă la dezvoltare României în următorii ani. Din gura lor, proiect de țară și-a epuizat toate semnificațiile de muncă onestă, sună mai curând a proiect de furat țara în următorii ani. Cu toate astea, poate ar fi un moment potrivit să se vorbească despre un plan pentru București. 

Avem cea mai poluata capitală europeană, arătau datele Oficiul European de Statistică. La polul opus, pe primele locuri în ceea ce privește calitatea aerului se află Viena, Helsinki și Dublin. Asta aduce costuri extrem de mari mai ales sistemului public de sănătate. Suntem pe ultimele locuri în ce privește suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor. Un raport al Curții de Conturi făcut public în ianuarie 2016 arăta că autoritățile din București au mințit Uniunea Europeană și că fiecare cetățean dispune de doar 9,86 mp de spațiu verde față de 23,21 mp/locuitor, cât declara Primăria Capitalei în 2012.

Îți recomandăm

București este o parcare de mărimea unei capitale- era observația făcută cu un ochi limpede de un prieten venit din Noua Zeelandă să-și petreacă vacanța în România în 2015. 

Luați la pas străzile: autoturismele de orice fel, dar mai ales cele de teren sau chiar până și autoutilitarele zac peste tot. Pe marginea bulevardelor, pe aleile dintre blocuri, pe trotuare, pe trecerile de pietoni, la intrarea în scările de bloc, pe șinele de tramvai, în fața teraselor, pe locurile dedicate persoanelor cu dizabilități și marcate ca atare. Nevoia românilor de a avea un tip de confort dupa jumătate de secol de comunism nu e de condamnat. Dar jungla în care s-a transformat București, faptul că oamenii simt nevoia să-și etaleze tancurile și tractoarele bune de off-road trântindu-le pe trotuare este o chestiune care ține de educație. 

În „micul Paris“ sunt mai multe maşini pe mia de locuitori decât în marele Paris, scria Ziarul Financiar în decembrie 2015, observând că suntem între primele zece orașe din Europa în ce privește numărul de autoturisme la fiecare o mie de locuitori- 455. 

Dacă ar fi să ne luăm după aceste date statistice, un bucureștean din doi are mașină. Studiul nota, însă, că numărul acestora ar putea fi puțin mai mic pentru că unele sunt înregistrare de firmele de leasing cu sediul aici, dar sunt folosite de cumpărători în alte județe.  

Capitala României trăiește sub tirania șoferilor cu consecințe devastatoare asupra gradului de poluare atmosferică și fonică, asta în timp ce orașele civilizate ale Europei își planifică să scoată mașinile de pe străzi cu totul, până în 2030. Cu alte cuvinte, Helsinki, capitala Finlandei, se angajează că va oferi locuitorilor săi condiții atât de bune pentru deplasare cu mijloacele de transport și cu bicicletele, încât aceștia pur și simplu nu vor mai simți nevoia să dețină o mașină. În acest timp, la 2767 kilometri distanță, în București, primarul general este deranjat că în week-end se închide bulevardul Kiseleff pentru activități sportive și de cultură, declarație asupra căreia a revenit neconvingător. 

Tuturor celor care vor să vadă cum se administrează un oraș în Europa, le recomand campania realizată de Rareș Năstase și difuzată la ProTV

Suntem secole în spate în ce privește consultarea publică a locuitorilor unui oraș, zeci de ani în urmă în ce privește relația primar- cetățeni. 

În timp ce la ei, edilii se consideră angajați în funcție de management care dau socoteală pentru fiecare hotărâre luată, ai noștri se poartă ca vătafii, cum îi taie capul, pentru binele public. În sectorul 3, în ciuda protestelor a sute de oameni, primarul Robert Negoiță este acuzat că distruge spațiile verzi metru cu metru, toarnă beton la rădăcinile copacilor și rade aleile parcurilor, deși a fost somat să se oprească chiar de cei de la mediu.

Mai în glumă, mai în serios, prieteni care și-au pierdut prietenii în tragedia de #colectiv îmi scriau pe Facebook faptul că primarii care îi sfidează și le interzic dreptul de a avea aer curat și locuri în care să se dea cu bicicleta uită că au fost aduși în funcții de 20% din cetățenii cu drept de vot. Un altul făcea o previziune- turul doi al alegerilor locale din 2016, care nu a mai încăput în legislație și calendare din cauza partidelor mari, ar putea avea loc direct în stradă și că aceste tăieri de copaci, interziceri ale evenimentelor în zonele centrale- sunt doar picături care vor umple paharul. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Anouk check icon
    Locuiesc in Bucuresti de 25 ani si iubesc orasul asta. Il iubesc cu toate defectele pe care i le aduc oamenii.
    Am masina si imi place sa conduc. Dar nu mai vreau sa conduc in oras, nu mai vreau sa lupt sa-mi calmez nervii cand un sofer mai tupeist crede ca are dreptul sa circule dupa propriile reguli in ciuda celor care asteapta rabdatori in marea parcare care a devenit Bucurestiul.
    Vreau sa pot circula ca pieton, sa ma bucur de ce a mai ramas din minunatul oras care a fost odata si care ar mai putea fi daca pe cineva ar interesa asta.
    Vreau sa nu am nevoie de masina, vreau sa nu-mi fie frica sa ma plimb pe strazi din cauza cainilor vagabonzi, vreau sa ma simt libera sa traiesc in orasul pe care-l iubesc.
    Stiu ca e un disconfort pentru cei care trebuie sa inventeze trasee noi ca sa poata circula cu masina atunci cand sunt inchise diverse zone din oras pentru concerte, activitati sportive sau culturale. Dar ar fi mult mai simplu daca am avea un transport public cu conditii decente pe care sa ne putem baza, daca ar exista o idee generala despre cum vrem sa arate si sa functioneze orasul nostru (pentru oameni sau pentru masini?).
    Dupa 1989 nu a existat o idee de ansamblu despre ce vrem si cum vrem sa traim; nici la nivel local, nici la nivel national.
    Singurul plan a fost un fel de lege a junglei in care cei cu mai mult tupeu sa fure, sa minta, sa decida pentru ceilalti si astazi sa ne calce la propriu cu masinile mari de teren in mijlocul oraselor (pentru ca orasele noastre au ajuns sa arate ca pistele de off-road unde nu mai poti circula cu altceva).
    Iubesc orasul asta si iubesc sa ma plimb admirandu-l.
    • Like 0
  • Salut!
    Tare curios sunt dacă cei supărați pe edilii actuali au fost la vot? Eu nu cred că au realizat ce se va întâmplă, la fel ca și englezii cu Brexitul lor. Liberalii și-au bătut joc de Parcul Moghioroș și tot sectorul 6,PSD-ul de ce n-ar face-o în capitală sau în sectorul 3? Mi-e dor de ziua în care n-o să mai văd primării de sector, care nu sunt altceva decât lipitori pe spatele acestui oraș. Dar așa cum văd că în '90 votam pe Ion Rațiu președinte și a ieșit un comunist cu față umană, nu mă aștept prea curând să se schimbe ceva în bine în această țară.
    • Like 1
  • Mă tem că nu mai există Dumnezeu pe pământul României...mai ales în Bucureşti...intr-adevăr,somnul națiunii naşte Monştrii.
    • Like 1
  • Societatea în care trăim precum și nivelul la care ne aflăm nu relfectă altceva decât rezultatul ignorării realitatății, realitate față de care lumea preferă să-și amâne confrunatarea. Acum, în ce ar putea consta această realitate și cum ar putea oamenii să o perceapă? Păi,...
    1. Realitatea faptului că oricine dorește puterea o dorește numai pentru el și a faptului că acea persoană se va folosi de cât mai multe vorbe (nule) pentru a acoperii cât mai mult cu putință faptele care continuă să întârzie în a apărea pentru o perioadă cât mai îndelungată.
    2. Realitatea faptului că în continuare oamenii consideră că există, cel puțin în habitatul nostru balcanic, o potențială persoană care odată ajunsă pe poziția X se va comporta ca atare și își va dedica timpul în scopul și folosul comunității.
    3. Realitatea faptului că majoritatea platitorilor de taxe speră cu vârf și îndesat să se schimbe ceva (în bine) pe plaiurile mioritice românești, însă în momentul în care îi întrebi ce au facut ei pentru ca această schimbare să poată fi realizată vei remarca o grimasă mirobolantă.
    4.Realitate fapului că încă preferăm și că acceptăm minciuna în locul adevărului.
    5. Realitatea faptului că realitatea este una lipsită de vointă, spirit civic și mai mult decât orice, uniune.
    Soluții sunt, suficiente. Dar oare există interes pentru a le pune în practică cu scopul de a civiliza sălbaticii?
    • Like 0
  • Alex Livădarule, intră iute pe site și răspunde la acuzația lui Dragnea, sunt sau nu vechi pozele pe care îți întemeiezi articolul ? Aștept de dimineață o precizare a ta și văd că ciuciu !!! Ăăăă?
    • Like 0
  • Ionel check icon
    Excelent articolul. Cu un singur lucru nu sunt de acord. Cel legat de pozitia dvs fata de "evenimentele din zonele centrale". Consider ca masura propusa de primar este ok. Destinatia zonelor centrale trebuie clar stabilita , fara derogari,
    • Like 1
  • Cei de la asociatia Incotroceni -Oameni, Idei, Povesti sunt din sectorul 5. Multumim pentru menționare!
    • Like 1
  • check icon
    Să ne înțelegem: felul cum este gestionată, să spun așa, situația spațiilor verzi din București, că de acest oraș este vorba, face parte din felul haotic în care este administrată România și, concret, Bucureștiul. Aici este o luptă între două tabere de surzi, puși pe pumni în orice context și în orice situație. În lupta pt metri pătrați de verdeață pe cap de locuitor, am ajuns să punem ghivece cu flori de-a lungul liniilor de tramvai (vezi bd. Ressu-Pallady din sectorul 3), am ajuns să îngustăm bulevarde largi cu pastile verzi pe centru care, pe ansamblu, conduc la strangularea traficului, la aglomerarea lui, la poluare. Baba Novac, alt exemplu din sectorul 3, aici locuiesc, are o frumoasă pastilă verde și, inevitabil, imense cozi de mașini la orele de vîrf. Avantaj de spațiu verde pe cap de locuitor? Da, zero virgulă zero zero zero unu metri pătrați de căciulă. În schimb, poluare dublă. Pozele care însoțesc articolul arată niște copaci pe intersecție, deci tăierea lor pare logică. De ce însă nu s-au scos cu rădăcină cu tot? Așa cum arată poza, lucrare de mântuială. Nu mai spun de mii de copaci prea înalți care, la furtună, mai pică peste mașini. Altă fatalitate? Nu, altă prostie. Cred că 3/4 dintre copacii din București ar trebui „tunși” la cel puțin jumate din înălțime, eu așa am făcut în curtea de la țară, la sfaturile celor pricepuți și nu a fost deloc rău. Mai văd o poză cu un copac pe jumatea trotuarului, tot din teamă că, dacă ar fi fost tăiat, ar fi sărit la gîtul primărie o pletoră de oameni de bine, iubitori ai verdeții pe cap + căciula aferentă. Și, sigur, să nu uităm definiția orașului București: capitala europeană unde oamenii merg pe stradă, iar mașinile sunt parcate pe trotuar. Pretty, isn’t it? Democrație originală, administrație pe măsură. Un oraș gîtuit de nesimțire, de lipsă de autoritate, de incoerență... Lasciate ogni speranza voi ch’entrate qui. Avem însă, planificat, primăriță, așa e și la Roma, deci ne-am sincronizat cu occidentul.
    • Like 1
  • O sa urmeze și alte tăieri. Sunt zeci de arbori marcați în Parcul Tineretului. Într-adevăr, câțiva sunt uscați, dar majoritatea nu au nimic.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult