Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Pădurarul german Peter Wohlleben, autorul „Vieții secrete a copacilor”: Noi, germanii, știm să facem mașini bune, nu știm să facem și păduri bune

Conform datelor Băncii Mondiale, 32,7% din suprafața Germaniei este împădurită. România nu este departe, cu 30,1% din suprafață acoperită de păduri. Diferența majoră provine din vârsta și calitatea pădurilor (virgine versus plantate), iar aici România conduce detașat.

Peter Wohlleben, vestitul pădurar german ale cărui cărți despre copaci s-au vândut în milioane de exemplare, spune că nemții au multe de învățat de la noi. “În România aveți o comoară: pădurile. În Germania, dar și în alte țări europene, e nevoie de români care să ne arate cum să facem eco-turism, cum să ne relaxăm în pădure.” (România – Germania = 1-0.) 


                                                              * * *

Peter Wohlleben locuiește în mediul rural. În timpul pandemiei, a constatat că cei care ieșeau la plimbare prin pădurea de lângă casa lui erau tot mai mulți. “Lumea crede că, odată ce crește numărul oamenilor care intră în pădure, ecosistemul va avea de suferit. Nu e deloc așa: ecosistemul este afectat de vânători.”

Optimismul său este molipsitor: “Știu că pădurea poate renaște din nimic. Pădurea poate reapărea aproape oriunde în Europa. Trebuie doar să o deranjăm cât mai puțin.”

Deranj... Mă gândesc la urșii care se plimbă prin localități, la oamenii atacați sau uciși de animalele aflate în căutarea hranei, la vânătorii care râvnesc la trofee cu tarif preferențial și la autoritățile care au mandatul de a proteja biodiversitatea. Mie îmi dă cu minus, în timp ce Wohlleben își menține optimismul: „Ceea ce m-a uimit este modul în care gestionați problema animalelor de pradă. Evident, sunt probleme, dar managementul este mult, mult mai bun ca în Germania. La fel și cu pădurile. În Germania, în cele mai multe cazuri, vorbim despre păduri plantate. Păsările, animalele se simt diferit în pădurile tinere (plantate de curând), la noi e plin de căpușe, pe când aici, cel puțin în pădurile pe care le-am văzut, este un echilibru bun între animalele de pradă și celelalte mamifere sau păsări sau gâze. Ori, în Germania, aceasta este cea mai mare problemă pe care o avem atunci când vorbim despre managementul pădurilor. Știm să facem mașini bune, nu știm să facem și păduri bune.” 

Anul 2020 a fost marcat la nivel mondial de restricții dure, însă plimbările au fost mereu permise în zonele neaglomerate. „Pădurea ne-a oferit și ajutor emoțional. Ne-a ajutat să trecem cu bine peste pandemie, ne-a demonstrat că ea este acolo pentru noi, deci ar trebui să fim și noi acolo pentru ea,” a spus Wohlleben.

Când îl auzi vorbind, te întrebi de ce lăcomia îi determină pe exploatatori să radă păduri întregi de dragul banilor. „În mod clar, pădurea nu trebuie exploatată intensiv. Am văzut păduri cumpărate și tăiate în 10 ani, după care compania se duce și plantează o altă pădure, pe care o taie peste alți 10 ani. În Germania cred că vom pierde în acest mod 15% din suprafața totală de pădure. Este incredibil,” spune el.

Putem face ceva pentru a proteja pădurea, l-am întrebat? Poate să fim mai atenți la produsele din lemn pe care le cumpărăm, la certificări? “O spun foarte direct: nu aveți încredere în niciun sistem de certificare. De exemplu, am văzut lemn certificat FSC. În Germania, am văzut lemn tăiat complet, despre care se crede că provine din păduri certificate FSC. Am avut chiar o discuție telefonică cu șeful FSC Germania, care mi-a spus următoarele: noi nu oferim eco-etichete (eco-seal) pentru lemn. Am fost uimit: cum adică? Noi certificăm sistemul de management al pădurii, mi-a spus el, dar nu eliberăm și o etichetă pentru lemn. Bine, dar oamenii exact asta cred că face FSC. Nu.

Și atunci ce ține de noi? Ce-am putea face pentru a adopta un comportament responsabil? „Prima decizie pe care o poți lua este aceea de a cumpăra mai puține produse din lemn. Cumpărând mai puțin lemn, îți reduci automat și amprenta de CO2. Dacă, totuși, cumperi în mod conștient un produs din lemn, atunci bucură-te de el. Cât mai mult timp posibil. Odată ce l-ai cumpărat, nu te gândi cât de repede îl vei înlocui. Nu e ca și cum îți schimbi mobila din doi în doi ani.”

Concluzia o trage tot Wohlleben: „Pădurea există pe pământ de milioane de ani. Oamenii au apărut de câteva sute de mii de ani. E greșit să credem că oamenii au plantat pădurea. Am început să studiem pădurea cam de 300 de ani și încă avem multe de învățat despre ea. Știm foarte bine cum să o exploatăm, nu știm la fel de bine cum să o îngrijim. Protejând pădurea avem grijă de noi, nu de copaci.”

                                                                         * * *

Întâlnirea cu Peter Wohlleben a avut loc în Pădurea Băneasa. A fost, de fapt, o plimbare de aproximativ 30 de minute. Experiența în sine a fost de pomină: în timp ce toți cei 15-20 de însoțitori s-au umplut de noroiul rămas în urma ploilor abundente din iunie și de blândele lăsate de țânțari, Wohlleben, echipat cum se cuvine (cu șapcă, pantaloni rezistenți la zgârieturi și ciupituri, dar și cu bocanci rezistenți la noroi) a ieșit victorios. Cu o mână în șold, se uita cu părere de rău la cei care se plesneau cu sârg pe unde apucau, semn că fie nu i-au citit cărțile despre cum să te echipezi pentru plimbarea prin pădure, fie ar fi bine să le citească din nou, cu mult mai multă atenție. (România – Germania = 1-1.)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Să fim serioși. Pădurile României stau mai bine nu fiindcă sunt gestionate mai bine, ci fiindcă au început să fie exploatate sistematic mai târziu. Nu e meritul silvicultorilor în nici un caz

    • Like 1
  • Nu cumperi produse din lemn, cumperi din metal sau plastic, mă repet, marea problemă este consumismul și înmulțirea globală.
    Bunicii foloseau aceeași mobilă o viață, o recondiționau, Nu o aruncau ca să cumpere alta.
    Valabil pentru orișice, de la telefon la pantof.
    Aruncăm hainele fiindcă s-o defectat un fermoar ori s-o rupt un nasture...
    • Like 0
  • Pentru mine, „Viața secretă a copacilor” este una dintre cărțile care mi-a deschis ochii către o lume cu totul nouă. Fiind ființe atât de vechi pe planetă, nu mi-am închipuit niciodată că nu ar avea sentimente, mai ales când vedeam cum unii oameni îi îmbrățișează. Or fi aceeași oameni care se bucură de bradul de Crăciun care le moare încet în casă pentru ca apoi să fie aruncat la gunoi sub pretextul că pentru asta a fost crescut? Or fi aceeași care murdăresc pădurile?
    • Like 2
    • @ Mihai Dascalu
      Oo saraca Baneasa.. Daca si aceea e reprezentativa pt Romania....
      In Rodnei lemnul exploatat ajunge in Germania. De ex...si mor pe capete cei ce l exploateaza... Oare de ce?
      • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult