Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pe hârtie, e simplu: închizi tot câteva luni, școli, fabrici, economii. Dar în final, totul va avea un cost

covid - restrictii - (Foto: Brian Duffy / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: Brian Duffy / Alamy / Alamy / Profimedia

Un lucru pe care l-am întâlnit des în legătură cu această pandemie e lejeritatea cu care unii vorbesc de timpul în care oamenii rămân închiși, sau își opresc viața în loc până trece pandemia și apoi ne continuăm cu toții viețile, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

E o mare lipsă de înțelegere a naturii umane și a modului în care funcționează societatea, ca sistem complex. Pe hârtie, da, e simplu: închizi tot câteva luni, chiar un an, apoi reîncepi. Școli, fabrici, economii.

Doar că viața reală nu funcționează așa; timpul ăsta care se oprește nu mai poate fi recuperat vreodată. Efectele încep, la nivel individual și la nivelul societății, imediat. Ele nu sunt vizibile, dar se întâmplă. Foarte mulți oameni dezvoltă afecțiuni psihice, care nu apar dintr-o dată, ci se acumulează ca o rană cronica, fără ca persoana afectată să știe măcar că i se va întâmpla ceva rău în câteva luni; lunile de inactivitate au un efect matematic asupra organismului prin reducerea mișcării și abuzul de junk food. Lipsa interacțiunii umane sapă insidios la temelia psihicului, cu efecte devastatoare; orele lipsă de la scoală se transformă în ani, poate decenii pierdute pentru milioane de copii.

Această deteriorare se întâmplă invizibil, dar se întâmplă la toate nivelele, pe toate planurile; nu toți oamenii își pot reveni după așa ceva; pentru cei care rămân fără un job sau fără compania în care au investit tot, spirala asta a deteriorării poate fi imposibil de oprit.

Mulți vor fi ok; cei mai rezilienți dintre noi vor avea disciplina să folosească această criza ca o altă oportunitate; dar societatea nu se poate salva dacă o parte suficient de mare din ea este lăsată să se topească, încet, în acea dezmembrare morală.

Pandemia are deci și alte efecte, pe lângă cel direct și văzut de toată lumea, al tragediei pierderii de vieți omenești. Lupta împotriva acestei devastări este una morală, iar statele au avut dreptate să închidă economiile, să impună carantina, pentru că asta a salvat vieți, care altfel nu ar fi avut nicio șansă.

Dar în final, există mereu un cost. Pandemia câștigă, pentru că natura este, încă, mai puternică decât voința umană. În încercarea noastră de a rezolva o problema, rămânem expuși altor pericole care derivă din chiar aceasta încercare. Într-un studiu foarte recent despre mutațiile virusului, oamenii de știință au avansat ipoteza că aceste mutații au apărut ca urmare a încercării de a folosi unele tratamente ca plasma sau unele medicamente pentru a salva viața unor bolnavi care s-au vindecat greu, dând șansa virusului să sufere acele mutații.

Singura șansă reală pe care o avem este să eradicăm cât mai repede acest virus. Este un imperativ global.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • nu va avea, are
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult