Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pe hârtie, e simplu: închizi tot câteva luni, școli, fabrici, economii. Dar în final, totul va avea un cost

covid - restrictii - (Foto: Brian Duffy / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: Brian Duffy / Alamy / Alamy / Profimedia

Un lucru pe care l-am întâlnit des în legătură cu această pandemie e lejeritatea cu care unii vorbesc de timpul în care oamenii rămân închiși, sau își opresc viața în loc până trece pandemia și apoi ne continuăm cu toții viețile, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

E o mare lipsă de înțelegere a naturii umane și a modului în care funcționează societatea, ca sistem complex. Pe hârtie, da, e simplu: închizi tot câteva luni, chiar un an, apoi reîncepi. Școli, fabrici, economii.

Doar că viața reală nu funcționează așa; timpul ăsta care se oprește nu mai poate fi recuperat vreodată. Efectele încep, la nivel individual și la nivelul societății, imediat. Ele nu sunt vizibile, dar se întâmplă. Foarte mulți oameni dezvoltă afecțiuni psihice, care nu apar dintr-o dată, ci se acumulează ca o rană cronica, fără ca persoana afectată să știe măcar că i se va întâmpla ceva rău în câteva luni; lunile de inactivitate au un efect matematic asupra organismului prin reducerea mișcării și abuzul de junk food. Lipsa interacțiunii umane sapă insidios la temelia psihicului, cu efecte devastatoare; orele lipsă de la scoală se transformă în ani, poate decenii pierdute pentru milioane de copii.

Această deteriorare se întâmplă invizibil, dar se întâmplă la toate nivelele, pe toate planurile; nu toți oamenii își pot reveni după așa ceva; pentru cei care rămân fără un job sau fără compania în care au investit tot, spirala asta a deteriorării poate fi imposibil de oprit.

Mulți vor fi ok; cei mai rezilienți dintre noi vor avea disciplina să folosească această criza ca o altă oportunitate; dar societatea nu se poate salva dacă o parte suficient de mare din ea este lăsată să se topească, încet, în acea dezmembrare morală.

Pandemia are deci și alte efecte, pe lângă cel direct și văzut de toată lumea, al tragediei pierderii de vieți omenești. Lupta împotriva acestei devastări este una morală, iar statele au avut dreptate să închidă economiile, să impună carantina, pentru că asta a salvat vieți, care altfel nu ar fi avut nicio șansă.

Dar în final, există mereu un cost. Pandemia câștigă, pentru că natura este, încă, mai puternică decât voința umană. În încercarea noastră de a rezolva o problema, rămânem expuși altor pericole care derivă din chiar aceasta încercare. Într-un studiu foarte recent despre mutațiile virusului, oamenii de știință au avansat ipoteza că aceste mutații au apărut ca urmare a încercării de a folosi unele tratamente ca plasma sau unele medicamente pentru a salva viața unor bolnavi care s-au vindecat greu, dând șansa virusului să sufere acele mutații.

Singura șansă reală pe care o avem este să eradicăm cât mai repede acest virus. Este un imperativ global.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • nu va avea, are
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult