Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Pensia noastră - de la rușinea de a o primi la rușinea de a o pierde

Pensie

Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Într-un comentariu făcut la articolul meu „Iluzia care ne duce în prăpastie: statul dă banii!”, în care explicam faptul că orice promisiuni care antrenează cheltuieli bugetare suplimentare induc în mod inevitabil o povară fiscală mai mare pentru generațiile prezente și pentru cele care acum sunt încă la începutul vieții, o cititoare scria „În anii în care am muncit, mi s-a reținut din salariu pe motiv că e pentru pensia mea. Acum sunt pensionară, iar dvs mă faceți să mă simt prost fiindcă iau pensie. Ce părere aveți (...) să cer să mă întrețină copiii, care, la rândul lor, plătesc pentru pensia lor?”

E o percepție pe care încă o are multă lume și de aceea cred că ar fi util să explic ori de câte ori am ocazia modul în care funcționează sistemul pensiilor publice, astfel încât toată lumea să înțeleagă că pensiile de stat pe care le iau acum nu provin câtuși de puțin din banii reținuți pe parcursul vieții active. 

Pensiile publice sau pilonul 1, cum mai sunt denumite, sunt plătite exclusiv de către cei care sunt în câmpul muncii pe perioada vieții pensionarilor care le primesc. Consecința este că o parte din salariul brut al părinților noștri a plătit pensiile bunicilor noștri, iar pensiile părinților noștri sunt acum sau vor fi în viitor plătite de către noi.

Din păcate, nu există niciun cont individual administrat de stat în care să se strângă contribuțiile proprii lunare la bugetul de asigurări sociale pentru a ne fi returnate la pensie. Această tristă realitate are o serie de consecințe.

În primul rând, neexistând o relație matematică între sumele cu care noi am contribuit și pensia primită, diverse guverne s-au putut și se vor putea juca după bunul plac cu valoarea pensiilor, în funcție de interesele politice de moment, pierzând la un moment dat legătura cu sumă contribuțiilor la buget.

Astfel, în momentul de față există un număr de pensii cu mult mai mari decât ar justifica sumele cu care au contribuit beneficiarii pe parcursul vieții, așa numitele „pensii speciale, după cum există și marea majoritate a pensiilor care reprezintă o sumă semnificativ mai mică decât suma tuturor contribuțiilor plătite de-a lungul vieții. De ce cu mult mai mică?

Deoarece acest sistem a fost creat și a funcționat foarte bine câtă vreme țările ce l-au utilizat au avut o dinamică demografică pozitivă. Adică atâta vreme cât generațiile care au venit din urmă au fost permanent mai numeroase decât generațiile prezente, ceea ce a făcut și ca numărul contributorilor la sistemul public de pensii să fie mai mare decât cel al beneficiarilor.

Odată cu scăderea natalității, echilibrul demografic s-a stricat, numărul contributorilor ajungând la paritate sau chiar sub numărul pensionarilor. În România, această tendința a fost amplificată în ultimii douăzeci de ani de numărul mare de pensionări anticipate, utilizate ca mijloc de protecție socială în contextul restructurării sau închiderii firmelor de stat în anii 90, sau rezultate din abuzarea sistemului, cu complicitatea unor cadre medicale. 

Aceasta a făcut ca vârsta medie de pensionare reală în România să fie de fapt sub 60 de ani, în condițiile în care speranța de viață în România a cunoscut o creștere continuă. În paralel, efectul scăderii natalității a fost amplificat de emigrarea multor tineri, care, prin acest gest, au văduvit sistemul național de contribuțiile lor la asigurări sociale, în favoarea sistemelor publice din țările în care au emigrat. 

Vestea proastă este că presiunea asupra sistemului public nu va face decât să crească în perioada următoare, într-un ritm mai accelerat decât în restul Europei, datorită generației „decreteilor. Pensionarea lor va duce peste 12-15 ani la o explozie a numărului de beneficiari, ale căror pensii vor fi plătite de un număr de două ori mai mic de persoane active. 

Din acest motiv, pensiile publice nu numai că vor reprezenta probabil aproximativ 30-40% din veniturile la pensionare, dar vor fi și semnificativ mai mici decât totalitatea sumelor reținute de-a lungul vieții pentru plata asigurărilor sociale. Pentru evitarea unei scăderi catastrofale a nivelului de trai după pensionarea generațiilor viitoare, România a demarat acum 10 ani un proiect care nu a făcut decât să se inspire din experiența de succes a statelor dezvoltate europene, în care pensionarii nu se bazează doar pe sistemul public de pensii, ci și pe un sistem de pensii administrat privat. Astfel, contribuțiile la asigurări sociale ale tuturor celor care au fost înrolați începând cu 2007 în sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul 2, au fost alocate în două direcții spre sistemul public de pensii și către conturile lor individuale, administrate privat. Iar asta reprezintă deja principala diferență pe care o aduce Pilonul 2 în raport cu sistemul public, faptul că banii se strâng lună de lună într-un cont individual aflat pe numele posesorului.

Acest mod de administrare îi dă posibilitatea ca în orice moment să vadă câți bani s-au strâns în contul său și măsura în care angajatorul își respectă obligațiile de a-i plăti contribuțiile sociale. Existența unui cont individual alocat nominal mai aduce un beneficiu important în cazul în care titularul nu va ajunge să se mai bucure de pensie, urmașii săi vor putea beneficia de suma strânsă în acest cont. Pentru că sunt banii săi, munciți de el și depuși de el de-a lungul vieții.

Dincolo însă de consecințele dramatice pe care le va avea asupra viitorilor pensionari din Ungaria și Polonia confiscarea de către stat a deținerilor lor, impactul este devastator și asupra finanțării propriilor economii de către capitalul autohton. În lipsa unei astfel de acumulări de capital autohton, economiile țărilor respective vor fi dependente într-o mult mai mare măsură de finanțarea băncilor și de finanțarea externă. Mai puțină concurență va însemna de fapt costuri de finanțare mai mari

Este un sistem care va avea un rol esențial peste 12-15 ani la compensarea scăderii pensiilor publice și care, până în momentul de față, a strâns aproximativ 32 de miliarde de lei (capitalizarea de piață a două companii PETROM), toți banii fiind alocați nominal în conturi pentru fiecare dintre cei 6,8 milioane de participanți. Din păcate, au fost momente când interesele pe termen scurt de plată a pensiilor de azi au primat în față plății pensiilor de mâine, ceea ce a făcut ca creșterea graduală, stabilită prin lege, a contribuțiilor la sistemul privat să fie amânată. 

Astfel, în momentul de față doar 5,1% din salariul brut ajunge în contul individual, în loc de 6%, așa cum ar fi trebuit. La prima vedere diferența pare mică, dar de fapt vorbim de o contribuție mai scăzută cu o șesime. Din fericire însă, România a reușit până acum să stea departe de abordările catastrofale din Ungaria și Polonia, ale căror guverne au sfârșit prin a confisca total, respectiv parțial, banii depuși de fiecare participant în contul său, în scopul miop al acoperirii unor goluri temporare în bugetul statului. Cu alte cuvinte, bunăstarea după pensionare a celor activi, care țin acum bugetul în spate, a fost sacrificată, cu un cinism greu de justificat, pe altarul unor interese de moment. 

Țări din blocul răsăritean, pentru care naționalizarea ar fi trebuit să amintească de toate abuzurile perioadei comuniste, nu au avut nicio reținere să confiște banii acumulați în conturile individuale ale salariaților, acumulare făcută spre folosul lor sau al familiilor lor.

Bineînțeles că explicațiile au pus accent pe siguranța sistemului de stat, omițând să explice că sistemul de stat îți oferă doar certitudinea de a beneficia de o pensie, care va fi însă substanțial mai mică decât cea la care ți-ar dă dreptul sumă contribuțiilor tale de-a lungul vieții. Adică exact ceea ce legea interzice sistemului privat, care garantează tuturor participanților că vor avea la pensionare un fond brut egal cu cel puțin suma tuturor contribuțiilor nete minus comisioanele legale.

Dincolo însă de consecințele dramatice pe care le va avea asupra viitorilor pensionari din Ungaria și Polonia confiscarea de către stat a deținerilor lor, impactul este devastator și asupra finanțării propriilor economii de către capitalul autohton. În lipsa unei astfel de acumulări de capital autohton, economiile țărilor respective vor fi dependente într-o mult mai mare măsură de finanțarea băncilor și de finanțarea externă. Mai puțină concurență va însemna de fapt costuri de finanțare mai mari, precum și lipsa de investitori autohtoni de calibru pentru listările pe bursă. Este absolut de neînțeles cum guverne care se consideră promotoare ale naționalismului economic au luat decizia de a distruge unul dintre cele mai importante vehicule de acumulare a capitalului autohton, lăsându-se într-o mult mai mare măsură la mână investitorilor străini.

În aceste condiții, naționalizarea fondurilor de pensii private din Ungaria și Polonia a dus la pierderi certe în cel puțin două planuri, lăsarea și în viitor a pensionarilor la cheremul unui stat din ce în ce mai sărac și vaduvirea economiei naționale de importante fonduri de dezvoltare. Nu pot decât să doresc decidentilor români să stea departe de iluzia soluțiilor pe termen scurt, care produc daune ireparabile pe termen lung pentru cei care, prin impozitele pe care le plătesc, fac țara să meargă.

Românii care muncesc astăzi au tot dreptul să trăiască și ei decent la pensie. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    D-le R Craciun, ne puteti spune de unde aveti aceasta informatie cu natinalizare ?! A afirmat cineva din guvern acest lucru sau este "pe surse" ! Daca este un scenariu preventiv este ok. Nu cred ca se va intampla asa ceva la noi.Educatia financiara inca de pe bancile scolii primare este necesara pt a intelege cum functioneaza fondurile de pensii. A intelege la acel nivel iar apoi a dezvolta cultura de a investi in viitor. Ar fi bine sa va implicati in astfel de activitati. Si inca un lucru, cum bine spunea cineva, trebuie scasa legea pensiilor pe pilonul 2, pt a sti omul ce si cum.....
    • Like 0
    • @ Ionel
      Comentariul meu nu mentioneaza pericolul nationalizarii in Romania pentru ca nu am aceasta informatie. Deocamdata nu avem decat zvonuri. Eu nu am vrut decat sa incurajez decidentii romani sa pastreze un sistem care merge foarte bine si care nu face decat sa acumuleze intr-un mod transparent avutie pentru romani si pentru tara. Ar fi pacat sa distrugem asa ceva.
      • Like 0
    • @ Radu Craciun
      Ionel check icon
      Va multumesc pentru raspuns. Va impartasesc opinia.
      • Like 0
  • De acord cu cea mai mare parte al articolului.Problemele au inceput (dealtminteri in toate statele comuniste) odata cu nationalizarea asiguraruilor private sau coleective Au fost acaparae toate fondurile de pensii la care au cotizat cei care la sfarsitul timpului de activitate asteptau o pensie.Pensia a fot un product al contractului de asigurare intre doua parti cotizantul si asigurarea cu obligatiile asigurarii ca in proportiile prevazute in contract dupa expirarea termenului prevazut sa plateasca o anumita suma in rate lunare ,bilunare ,anuale etc. Asigurariile plateau aceste sume din masa de cotizatii plus castigurile facute prin investirea acestor sume.Dupa nationalizare statul si _a arogat dreptul de a incasa cotizatii si a plati apoi pensiile.Ajuns in patrimoniul statului averile nationalizate s-au contopit cu masa propritatiilor statului,statul platind pensia nu din masa cotizatiilor care s-a contopit cu intregul ci din acest intreg.Prin aceasta masura statul a devenit un platitor(asigurator) subiectiv. Plata pensiilor nu mai depindea intrutotul de marimea cotizatiei.Statul stabilea arbitrar criteriile pensiilor .Cum starea jalnica a proprietatii statului nu permitea mai mult pensia arbitrara independenta de cotizatie si multe ori de munca prestata a devenit chestiune de stat.Iaca acum statul sarac da pensii mici .Nu poate sa dea decat din veniturile pe care le produce .O economie ineficienta produce putin sau nimic.Statul ia atunci imprumuturi pentra a platii pensiile.Statul si a permis sa dea pensii si nu altceva la suporterii lui (adeseori fara ca acestia sa aiba o contributie suficienta Acestea sunt de fapt bani fara acoperirea prestatiei
    .Asa e si acum."Statul da " sau Statul nu da"si transferat la practica "Dragnea da sau Dragnea nu da "Asa judeca omul simplu.
    • Like 2
    • @ Hermann Farkas
      Si iaca, taman acum prea-alesii nostri se gandesc sa nationalizeze pensiile private (asa se propaga "pe surse" in seara asta de 1 Aprilie!!! Sa fie o pacaleala ori e chiar o pacalire?).

      Pentru naivii care au crezut in vrajelile institutiilor financiare care se ocupa cu inginerii pe termen foarte lung, asta inseamna ca pot alege de cine doresc sa fie inselati: de jmecherii care fac promisiuni desarte, ori de stat, cel care cotrobaie acum prin cuibare. Cine se misca repede ar mai putea recupera ceva din fondul cotizat; asta inainte ca binefacatorul de Teleorman sa inghete apele acu, inainte de Pasti.
      • Like 0
  • Ar fi prea mult de scris ca sa raspund scepticilor ingrijorati de falimente sau lipse de garantii. Ii rog doar frumos sa se documenteze mai bine. Fondurile de pensii nu dau faliment, iar garantiile (asa cum scriu si in text) sunt de fapt mai puternice decat ale sistemului de stat care practic nu stii ce iti va oferi la pensie. In final administratorii nu sunt platiti pentru ca sunt straini ci pentru ca tin evidenta a 7 milioane de fonduri in individuale, ponderea de fapt cea mai mare a cheltuielilor.
    • Like 1
    • @ Radu Craciun
      check icon
      Domnule Craciun, evidenta aia poate fi tinuta de catre un soft care, chiar daca va costa 7 milioane de euro si va fi operat de cineva care are un salariu de 10000 de euro pe luna, deci 120000 pe an, asta inseamna un cost de undeva 1 euro de caciula in primul an, dupa care raman de acoperit numau cheltuielile salariale si de bagat in priza a serverului. Adeca, in anul 2, 3, 4, etc. Eu am pierdut vreo 2000 de euro raportat la variantele pesimiste de crestere ale unitatii de fond, asa ca, scutiti-ma de povesti nemuritoare. Iar garantiile...Iertati-ma ca va intreb, vedeti cumva bugetul federal al SUA sa scoata din buzunar bani ca sa acopere eventualul faliment al AIG, si sa vireze banii in Romania pentru pensiile noastre, daca se mai intampla un an 2008? Ori, o vedeti pe d-na Merkel abia asteptand sa ajute din bugetul federal german pe Allianz ca sa acopere pensiile romanilor? Daca asta e opinia dvs sincera, va invit la o cafea. O dau eu, numai ca sa avem o discutie lunga pe tema asta.
      • Like 0
    • @
      AIG nu are nicio relevanta pentru discutia noastra. Administratorul poate sa dea la limita faliment si fondul sa fie bine mersi. In Romania sunt legiferate ca doua entitati diferite cu contabilitati diferite etc.. O discutie lamuritoare pare necesara motiv pentru care accept invitatia dvs. la o discutie. Cu conditia insa lipsei de vehementa.
      • Like 0
    • @ Radu Craciun
      Nu te baza pe garanțiile alea , în SUA au păpat fondurile de pensii ale polițiștilor în criza din 2007-2008 care au ieșit în strada intr-un stat modern și bine organizat. Nu a plătit nimeni pentru asta. Acum mă gândesc cu groaza cum va fi la noi.
      • Like 1
    • @
      Buna intrebare. O sa va rog mai intai sa imi spuneti ce intelegeti prin falimentul unui fond de pensii. Ca sa fim siguri ca vorbim despre acelasi lucru.
      • Like 0
    • @
      Despre riscul de faliment asa cum il definiti: Conform legii sistemul P2 contine o garantie implicita. Presupunand ca pietele financiare evolueaza catastrofal, conform legii, veti primi in momentul pensionarii cel putin suma contributiilor facute mai putin comsioanele legale. Ce garantie aveti? Administratorii sunt obligati sa consituie provizioane (rezerve) pe care sa le foloseasca in cazul unor astfel de situatii. In plus administratorii contribuie si la un fond de garantare a fondurilor de pensii, ceva similar fondului de garantare a depozitelor bancare.

      Dar de la lansare acum 10 ani pana acum, fondurile au avut un randament mediu de 7-8% pe an ceea ce raspunde si intrebarii legate de acoperirea inflatiei.

      Banii de pensie provin din contributiile lunare care sunt apoi inmultite prin investitii pe piata financiara.

      Fondurile de pensii sunt asemanatoare unor fonduri de investitii nu seamana cu modelul asigurarilor.

      Daca cineva moare inainte sa se pensioneze de suma stransa vor beneficia mostenitorii legali. Nu se pierde nimic.

      In jur de 60% din bani sunt investiti in titluri de stat purtatoare de dobanda. In jur de 20-24% in actiuni. Restul in obligatiuni corporative si cash. Nu e permisa investitia in imobiliare.

      Este extrem de greu de imaginat ca statul sa dea faliment in propria moneda. Pana la urma la limita poate tipari moneda cu pricina. Dar daca da faliment la datoria in lei cu siguranta nici pensiile publice nu se vor simti prea bine.

      Daca mai doriti detalii ma puteti contacta prin intermediul blog-ului meu www.raducraciun.ro la rubrica contact
      • Like 0
  • check icon
    Iau mai intai lamaie, ca-mi vine greata...Pe timpul vietii, eu, cetateanul Stan Papusa, care baga-n gusa, iti dau tie, stat, un leu, nu pentru Ateneu, ci pentru ca tu, acest leu, sa-l strangi , ori sa-l investesti - treaba ta - in fiecare luna cand eu ti-l platesc, in asa fel incat dupa 35X12=420 de luni, matale, stat, sa poti, din banii stransi, sa-mi creezi o renta viagera care sa-mi asigure un trai in conformitate cu valoarea leului pe care ti l-am dat atata amar de ani. E atat de simplu. Restul e poveste de adormit copii! Si de spalat creierele netede de tefelisti care cred ca fara ei se scufunda Pamantul si scade temperatura Soarelui, ori se injumatateste acceleratia gravitationala! Pensie privata? Haida-de! Am fost si eu printre fraierii care am investit intr-un astfel de fond, aproape 10 ani. Cand a trebuit sa imi cer fondul inapoi, asiguratorul privat, firma serioasa (Allianz) a descoperit subit ca a scazut valoarea unitatii de fond si ca nu poate sa-mi dea inapoi banii nici macar la o valoare care ar fi acoperit suma investita plus o minima dobanda bancara. Adica, pentru infierbantatii care cred in povestea pensiilor private, era mai bine daca tineam banii aia in banca. Ce sa va mai spun, ca, dupa mai mult de sapte ani in care cotizam la mult laudatul pilon 2, norme prin care sa stim si noi conditiile in care vom beneficia de acele pensii nu sunt, inca elaborate si publicate? Va stau la dispozitie cu notificarea primita de la asiguratorul privat, in care spune ca "se va stabili conform unor norme viitoare". Adica, onor statul roman captiv capitalului strain nu stie inca ce parte din banii astia se vor sifona in exteriorul tarii si asteapta sa vada de cat vor avea nevoie actionarii acestor fonduri private, APOI ne va milui cu normele!
    • Like 3
  • Este bine că a început să se discute despre această problemă. Timpul trece destul de repede şi noi ne mişcăm destul de greu. Nu am data statistice, aşa că acest comentariu are la bază doar percepţia mea asupra situaţiei.

    Nu ştiu dacă decreţeii vor pune o presiune uriaşă pe bugetul de pensii, dar cred că se va isca o mare problemă socială. La ce mă refer? Decreţeii aveau la Revoluţie 20-25 de ani; deci, sunt cei care nu prea au apucat să lucreze în nenorocitul ăla de comunism, însă au lucrat aproape toată viaţa în nenorocitul ăsta de capitalism sălbatic, care a adus munca la negru, la gri şi salariul minim pe economie pentru multe categorii profesionale ( constructori, agricultori, lucrători comerciali şi din panificaţie, lucrători confecţii textile, agenţi de pază sau muncitori necalificaţi etc). Toate aceste categorii de salariaţi (sute de mii sau milioane) se vor trezi că, după 35 de ani de muncă, au acumulat 0,5 puncte de pensie, aproximativ 450 lei în banii de astăzi... Vor fi ei o presiune pe bugetul de pensii? Nu cred. Însă vor fi o mare problemă socială. Gândiţi-vă că mulţi trăiesc la oraş.

    Au trecu 27 de ani de la Revoluţie şi în ţara asta se munceşte la greu pe salariul minim pe economie, la negru sau la gri. Este inadmisibil! Mai este timp să corectăm câte ceva, dar nu văd nicio preocupare.

    Am construit o ţară în care vor trăi decent doar unii (foarte puţini), în timp ce occidentalul a construit o ţară pentru toţi.
    • Like 0
  • Cum poti nationaliza bani privati? Adica eu am o pensie privata , un contract cu o firma, nu poate veni statul sa imi zica , ba banii astia sunt ai nostrii acum . Adica suna a comunism.
    • Like 0
    • @ Adrian Tomescu
      E doar o percepție, ce vei face cu pilonul 2 după 30 de ani de strangere a capitalului prin lege de către firme străine fără dobânda ( 30 de ani fără sa fie obligate sa răspundă în vre-un fel fata de nimeni pentru capitalul luat cu japca de la salariați ) și nici sa facă vre-o plata își vor declara falimentul sau brusc vor descoperii ca au făcut investiții proaste sau vor da pur și simplu vina pe piața în scădere ca în 2007-2008 pentru faptul ca nu-ți vor putea da mare lucru dîn suma investita timp de 30 de ani de tine la firma aia privata iar statul se va spală pe mâini ca ai un contract cu un privat ? De altfel astfel de scene au început din 90 .Personal am semnat un astfel de contract cu UNITA și după 10 ani de cotizații mi-au dat aceeași suna înapoi dar devalorizata masiv minus comisioanele lor ca mi-au gestionat banii.Hala de așa scheme.
      • Like 0
  • Nu mai e mult si minunatul pilon 2 va fi nationalizat la fel ca in Polonia si Ungaria pentru ca bataia de joc fata de cetateni sa fie definitivata. Asta e ceva evident, mai mult decat vadit. Nu tara trebuie sa continue, ci mita electorala. Lipsa continuitatii mitei si santajului electoral duce la pierderea puterii politice pentru ca majoritatea romanilor nu inteleg notiuni de economie minimale ca economisire, inflatie, productivitate, depreciere monetara, criza economica, decapitalizare et.c Ceea ce inteleg cei mai multi dintre compatriotii nostri e ca "statul da, face, drege", atat si nimic mai mult. Daca statul nu pompeaza firfirei in randurile pensionarimii si bugetarimii credule e dracul gol, pe cale de consecinta acestia voteaza cu stomacul gheortaind a Holodomor si cu televizorul-creier, iar aceste categorii fiind majoritare, decid intotdeauna soarta Romaniei. Oameni care nu stiu sa puna banul de-o parte, care nu inteleg valoarea banului agonisit, dar care chiraie la sfarsitul lunii pana sa vina pensia/salariul sunt uneltele perfecte. Asta e si motivul pentru care nu se practica educatie economica in scoli, statul santajisto-asistential vrea generatii de babuini prea ocupati sa inghesuie sarmale si mici in stomac ca sa vada adevarata natura a santajului in masa care se practica pe aceste meleaguri dintotdeauna, evident, cel care incearca sa schimbe paradigma de functionare a statului e subversiv, platit, manipulant, tradator de tara - nu s-a schimbat nimic de la momentul 89 "stati linistiti la locurile voastre", "va mai dau 100 de lei", manelistica pura, vom ajunge ca politicienii sa le lipeasca hartii fara acoperire in frunte cetatenilor si ei ii vor aplauda la scena deschisa.
    • Like 1
  • check icon
    Dacă analizăm simultan și situația din România și din Ungaria și din Polonia rapid și fără niște calcule mai clare, riscăm să nu pricepem nimic. Autorul critică deciziile din Ungaria și din Polonia, că așa e acuma „politically correct”, să critici guvernele celor două țări. Acest lucru nu ne ajută însă să pricepem mare lucru dacă nu analizăm motivele pt care au recurs la aceste măsuri. Și Stolojan a confiscat valuta românilor cînd a fost premier și a fost ba lăudat, ba criticat, a scăpat frumos și acuma dă sfaturi cum stă treaba cu lumea asta complicată.
    • Like 0
    • @
      Eu zic ca cele doua state au procedat corect pentru ca banii din reținerile pe statul de plata trebuie sa meargă tot la stat chiar dacă e pentru alta generație. Cum adică un privat străin sa primească bani din salariul meu prin lege fără nici o garanție ca voi avea vre-un câștig la bătrânețe și fără sa fie verificat ce face cu banii. Buna treabă așa, dacă folosea statul banii astia sa construiască vre-o fabrica sarea UE ca nu se poate ca e ajutor de stat. Dar sa palmeze banii astia niște străini privați timp de 30 de ani e ok. Cel puțin așa statul nu mai poate fi șantajat prin vot de pensionari cum se face acum și nici nu mai pot da vina pe socialism.
      • Like 0
  • Nu cred in acest scenariu atât de pesimist,gândiți-vă doar la câți oameni, după '89,au lucrat sau lucrează la negru. Eu cred, că dimpotrivă, presiunea pe sistemul de pensii nu va fi atât de mare pe cât se estimează, doar că probabil vor crește alocațiile direcționate spre asistații sociali, fiindcă vor fi oameni care cu siguranță vor avea nevoie.
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult