Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Plagiatul premierului general – lichidat cu foc împrăștiat

Cristian Tudor Popescu

De 30 și ceva de ani încoace, toate legile și deciziile fabricate pentru Justiția română au fost în favoarea infractorilor, încurajându-i să comită fărădelegi în continuare. Prin urmare, hotărârea CCR privind doctoratele și plagiatele se înscrie în buna tradiție a grijii pentru răufăcători, în special pentru cei cu funcții și grade, din statul nostru.

Tot ce s-a plagiat și are semnătura ministrului Educației, rămâne bun plagiat. Fiind folosit apoi de plagiator, doctoratul calp produce efecte juridice în societate – tocmai aceste efecte (funcții, bani) îl fac intangibil pentru CNADTCU și Comisiile de Etică ale Universităților, potrivit CCR.

E ca și cum un hoț fură o mașina și, dacă o înregistrează pe numele lui și se plimbă cu ea, proprietarul nu mai are dreptul să reclame furtul.

Plaga plagiatelor supurează de decenii. Nici nu cred că mai e posibil să fie chiuretată, chiar dacă ar exista un batalion de Emilii Șercan. Dar decizia asta hidoasă a Gardienilor Constituției, dați-mi voie să raționez că are o țintă precisă, nu e pentru gloata copiștilor. Partidul PSDNL fiind majoritar nu numai în Parlament, ci și în CCR, retează o funie cu tinichea atârnată de bocancul generalului Ciucă. Prim-ministrul s-a folosit de funcție și de guvernul său pentru a pune talpă verificării tezei de doctorat a d-sale, acuzată public de plagiat. E însă o soluție cu suspendare, care nu exclude riscul prăbușirii. Și atunci, Gardienii PSDNL rezolvă problema definitiv – o amnistie pentru toți plagiatorii, ca să scape un singur ins- ce-i drept, premier general.

Vi se pare o nebunie? O mârșăvie? Vi se pare strigător la cer? După ce ne-a fost aruncat în cap, tocmai din înaltul cerului albastru, pachetul legilor Securității, are mai mult sens să sapi o groapă în pământ și să strigi în ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult