Foto: Olivier Matthys / AP / Profimedia
O știre de la Bruxelles aproape că s-a pierdut printre anunțurile privind noile sisteme de armament pentru Kiev
NATO vrea să elaboreze un plan pe zece ani pentru a integra complet armata ucraineană și industria de apărare a țării în arhitectura militară occidentală. Decizia ar produce un cutremur geopolitic. Primele detalii ale planului urmează să fie clarificate în cadrul unei reuniuni care va avea loc săptămâna viitoare.
Miercuri, la Bruxelles, s-a reunit pentru a șasea oară așa-numitul Grup de contact pentru Ucraina, condus de SUA și format din 50 de țări care sprijină militar Kievul. Miniștrii apărării din cadrul NATO s-au întâlnit, de asemenea, în cadrul unei reuniuni.
În consecință, forțele armate ucrainene urmează să fie adaptate la standardele NATO. Un reprezentant al NATO a declarat miercuri, în marja reuniunii, că acest lucru ar implica în special trecerea la echipamente occidentale, compatibile cu NATO, dar și doctrina militară și subiecte precum tactica și antrenamentul. Decizia ar duce la integrarea de facto a Ucrainei în arhitectura de securitate occidentală.
Până în prezent, Ucraina a folosit în principal echipamente dezvoltate în perioada fostei Uniuni Sovietice. Acest lucru îngreunează sarcina Occidentului de a asigura aprovizionarea cu arme și muniții pentru apărarea împotriva Rusiei. În plus, întreținerea și furnizarea de piese de schimb reprezintă o problemă.
Nu mai există lipsă de arme și muniții
În cazul în care ar fi realizat, planul NATO ar avea consecințe de anvergură. Teoretic, Ucraina ar avea acces la o mare parte din arsenalul de arme occidental. Producția industriei militare occidentale ar putea, de asemenea, să intre în țară. În acest scenariu, Kievul nu ar mai trebui să se teamă de lipsa armelor și munițiilor. Rusia nu ar mai fi un adversar copleșitor în ceea ce privește echipamentul militar, așa cum este în prezent.
Nu e de mirare că partea ucraineană a reacționat aproape euforic la acest anunț. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Resnikov, a mulțumit pe Twitter NATO și secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru sprijinul acordat. “Am parcurs un drum lung și acum ne-am alăturat de facto Alianței.”
Cuvintele curajoase ale lui Reznikov nu sunt de natură să mulțumească pe toată lumea din NATO. Apartenența la NATO este privită cu scepticism, în special în Europa de Vest. Țările din Europa de Est sunt în favoarea aderării Ucrainei. Pe de altă parte, pentru Rusia, temuta aderare a Ucrainei la NATO a fost unul dintre motivele declarate pentru război.
“Kievul este conștient că un astfel de pas (o admitere în NATO, n.r.) înseamnă o escaladare sigură spre un al treilea război mondial”, a declarat miercuri Alexander Venediktov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, într-un interviu acordat agenției de presă de stat Tass. Nu este clar dacă acesta a reacționat la summitul de la Bruxelles. Ceea ce este clar, însă, este poziția Moscovei.
Este aderarea la NATO a Ucrainei un proces facil?
Cât de sensibilă este această problemă a devenit clar la sfârșitul lunii septembrie, când Ucraina a depus cererea de aderare accelerată la NATO. Chiar și SUA au fost surprinse de această mișcare, care, în mod evident, nu a fost coordonată cu partenerii săi occidentali.
“Opinia noastră este că putem ajuta cel mai bine Ucraina prin asistență practică pe teren. Și că procesul de la Bruxelles ar trebui reluat la un alt moment”, a declarat atunci consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan. Sullivan spunea ceea ce este evident, deoarece solicitanții nu trebuie să aibă dispute de frontieră în curs de desfășurare. Dar mesajul va fi fost auzit la Kiev.
Acum, însă, Bruxelles pare să sugereze un fel de cale de mijloc. Revista americană “Politico” a interpretat evenimentele ca un fel de lumină de aderare la NATO: Ucraina se alătură alianței fără a deveni de fapt membru.
Este important de menționat că numai membrii sunt protejați de articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unuia dintre ei este un atac împotriva tuturor.
Provocare – sau și o oportunitate pentru diplomație?
Și încă un aspect crucial: NATO, ca organizație, nu are posibilitatea de a furniza ea însăși arme sau muniții; acest lucru trebuie să fie făcut întotdeauna de către statele individuale. Prin urmare, sprijinul trebuie să fie dorit din punct de vedere politic. Ucraina nu l-ar primi în mod automat, chiar dacă armata sa ar fi fost convertită la standardele occidentale.
Euforia și alegerea cuvintelor lui Reznikov sunt, prin urmare, surprinzătoare în acest context.
Harta zonelor ocupate de Rusia în Ucraina
Și totuși, declarația de intenție a NATO ar putea avea consecințe de anvergură. Pentru Ucraina, dar și pentru Occident și Rusia.
Pentru că este deja evident cât de eficiente sunt sistemele de armament occidental în Ucraina. 16 lansatoare de rachete Himars din SUA au fost suficiente pentru a întrerupe definitiv rutele de aprovizionare ale trupelor rusești din toate secțiunile frontului. Din nou și din nou, ies la iveală rapoarte în care soldații se plâng de aprovizionarea insuficientă cu muniție, echipament și hrană.
În primăvară, rachetele Javelin cu perforare de blindaj și alte arme similare au fost cele care au dus la pierderi grele în rândul trupelor rusești. Ucraina luptă folosind armament occidental.
Noua atractivitate a NATO
Așadar, chiar și sprijinul încă limitat al statelor occidentale a făcut o diferență decisivă în acest război. Tancurile, rachetele cu rază lungă de acțiune și avioanele de concepție occidentală nu au ajuns încă în Ucraina. Împreună cu sistemul german Iris T, un sistem de apărare antiaeriană occidental a ajuns pentru prima dată în Ucraina în această săptămână.
Se poate presupune că Rusia ar avea puține șanse împotriva unei armate ucrainene de nivel occidental într-un conflict militar convențional.
Dar poate că întâlnirea de la Bruxelles nu va ajuta doar Ucraina să fie mai bine echipată pentru viitoarele conflicte. Ucraina câștigă în mod semnificativ în ceea ce privește securitatea și potențialul de descurajare față de Rusia. Și ar putea chiar să renunțe la statutul de membru deplin al NATO.
Rusia, la rândul său, ar putea susține că Ucraina nu a devenit parte a NATO. Scopul declarat al Moscovei a fost de ani de zile să împiedice acest lucru.
Faptul că Putin a făcut NATO mai atractivă în general prin războiul său este demonstrat de dorința mai multor state de a se alătura alianței. După cum s-a aflat vineri, Irlanda vrea să își reconsidere neutralitatea militară. Țara este îngrijorată în special de posibilele atacuri asupra cablurilor de internet submarine.
Suedia și Finlanda au depus cereri de aderare la NATO în luna mai, ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și ar putea deveni membri cu drepturi depline înainte de sfârșitul anului. Pe lângă Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia au depus, de asemenea, cereri de aderare.
La reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO, Jens Stoltenberg a lăudat condamnarea de către Adunarea Generală a ONU a tentativei de anexare ilegală a patru regiuni din Ucraina de către Rusia.
“Acesta este un mesaj clar și puternic că Rusia este izolată. Lumea este alături de Ucraina”, a spus el. Stoltenberg a reiterat că NATO nu este parte în conflict. Dar aliații vor continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie.
Pentru a consolida și mai mult apărarea ucraineană, secretarul general a anunțat că NATO va furniza în curând Ucrainei sute de dispozitive de bruiaj pentru drone. Noile echipamente vor fi folosite împotriva dronelor rusești și iraniene
Abordând recentele amenințări nucleare ale Rusiei, secretarul general a precizat că retorica nucleară a președintelui Putin este periculoasă și iresponsabilă. Secretarul general al NATO a întărit că orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia ar avea “consecințe grave”. NATO va organiza săptămâna viitoare exercițiul său anual de rutină de pregătire nucleară, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că planificarea exercițiului a început cu multe luni în urmă.
Miniștrii au luat, de asemenea, decizii de a crește stocurile de muniții ale aliaților și de a accelera livrarea de capacități, după ce, timp de luni de zile, aliații au trimis arme în Ucraina
Acest lucru implică “furnizarea către industrie a cererii pe termen lung de care are nevoie pentru a stimula producția”. Aliații au convenit, de asemenea, să consolideze în continuare reziliența infrastructurii critice submarine și energetice. În urma sabotajului asupra conductelor Nord Stream, NATO și-a dublat prezența în Marea Baltică și în Marea Nordului, ajungând la 30 de nave, sprijinite de avioane de patrulare maritimă și de capacități submarine.
Articol publicat inițial pe project-e.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.