Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Plusuri și minusuri după o escapadă pe plaja de la Corbu

Cum suntem în cea mai aglomerată perioadă a sezonului estival, în weekend am ales să ne petrecem câteva ore pe plaja de la Corbu. După ce am trecut cu brio de traficul dintre Mamaia și Năvodari, am trecut pe lângă Rafinăria de la Năvodari. Primul sfat vine fix pentru această șosea – mare atenție că limita de viteză este de 70 km/h și dacă asfaltul proaspăt te îmbie să apesi mai tare pedala te accelerație, vezi că în zonă este punct fix pentru radarul Poliției Rutiere. Am ales să mergem spre plajă pe drumul de asfalt care duce spre unitatea militară de la Corbu. Nu uita că vei intra în Biorezervația Deltei Dunării și ai nevoie de permis pentru mașină, dar și pentru pasageri. Le poți achiziționa online de AICI sau de la tonomatul de la intrarea pe drumul betonat.


Ajuns pe coasta de la Corbu ești obligat să cobori pe un drum accidentat de pământ. Ai mari șanse să-ți lași pe drum baia de ulei dacă nu știi să ocolești șleaurile și pietrele.

Apoi până să ajungi la plajă ai o parcare improvizată. Este mult spus parcare deși costă 10 lei/zi. Fiecare parchează cum îl duce capul și nu există angajați care să mențină ordinea. Și dacă ce ți-am povestit până acum nu te-a descurajat, hai să-ți spun și ce am descoperit frumos în zonă. 

Floarea de hamsie, limonada perfectă cu soc și un loc pentru prieteni

Chiar lângă parcare vei descoperi Albastru la Mare. Un beach bar pe care l-am observat în pozele postate de prietenii mei de pe instagram. De când am păsit pe covoarele aruncate neglijent, dar calculat, pe nisip, am simțit că ajung pe o plajă din Portugalia. Relaxarea angajaților și a clienților, muzica parcă perfectă pentru o după amiază de duminică, curățenia și buna dispoziție te molipsesc. Barmanul cu o pălărie de cabaret tocmai ce preparase un cocktail cu o rețetă secretă ( piure de căpșuni, vodcă și apă minerală – tot el a spus-o) pe care a decis să-l împartă cu colegii, dar și cu clienții.

După câteva ore de plajă ( voi scrie un capitol despre această experiență) am decis să ne întoarcem tot la ei să mâncăm. Am ales o Floare de Hamsie, o porție de icre de crap și două limonade. Am plătit 104 lei.


Preparatele extrem de gustoase și aranjate simplu și frumos pe platourile de lemn. Deși nu este scris nicăieri că este self service, ar fi de preferat să duci tu platourile înapoi după ce ai terminat de mâncat. Cel puțin noi așa am făcut! Și nu doar noi! Un alt aspect important este toaleta – curată și dotată.

Nu ar fi rău dacă pe viitor cei de la beach bar se vor gândi și la o opțiune de cazare la cort pentru că merită petrecut un weekend prelungit la ei.

Liniștea spartă de boxele portabile din care răsună manelele

Plaja de la Corbu nu este amenajată – nu vei găsi șezlonguri. Fiecare se descurcă așa cum poate! Unii cu umbrele de plajă, alții cu corturi improvizate din cearșafuri. Lumea pestrită care sparge cumva tabloul pe care îl întâlneai cândva la Corbu. Am mers cam 500 de metri să trecem de zona aglomerată și când am crezut că vom găsi doar “zgomotul” făcut de valuri, mai mulți tineri și-au adus aminte că boxa lor portabilă poate umple toată plaja de manele.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult