Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

PNRR, de la „Planul Marshall al României” la un eșec epic: ciuntit cu aproximativ 8 miliarde de euro și blocat pe ultima sută de metri

PNRR

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Într-un context total nefavorabil, în care România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână pentru a face față cheltuielilor curente ale statului, asistăm la un val de contre între politicieni pe subiectul reformelor din PNRR. Și toate acestea au loc doar cu câteva zile până la expirarea termenului (31 august 2026) până la care trebuie finalizate reformele asumate prin PNRR. Banii care trebuie să vină din PNRR, circa 4,5 miliarde euro, reprezentând granturi, au fost incluși în calculul bugetului de stat pe acest an, când ne-am propus un deficit de 6,2%, din care circa 3% reprezintă nivelul dobânzilor pentru împrumuturile contractate de stat.

Pentru obținerea banilor de la Uniunea Europeană mai trebuie aprobate opt legi foarte importante, unele dintre acestea fiind și foarte sensibile, cu risc de a deranja enclavele bugetare, pline de neamuri și de amante, inexpugnabile, ajunse la nivel de super „Sparta”. Sau, cum ar spune un comentator de fotbal, „au băgat autobuzul în poarta pentru a se baricada” - echipele să nu primească gol, iar bugetarii ca să nu „primească” reformele necesare. O astfel de lege este legea salarizării unitare, „uitată” ani la rând prin sertarele ministerului. Alte legi de mare sensibilitate sunt: „Integritatea în funcțiile publice”, „Codul urbanismului”, „Decarbonizarea”. Amânările repetate ale reformelor au avut un singur scop: să nu deranjeze oamenii aflați în constelația partidelor, pietrificați pe funcții, iar „free lunch-ul” să fie omniprezent. Nimeni nu a vrut să perturbe acea lume minunată de la stat, banul public fiind carburantul care a întreținut această stare. Multe reforme, prin antijocul făcut de politicieni, au rămas în stadiul de deziderat, imposibil de urnit, fiind sugrumate chiar din fașă. Companiile de stat, cu pierderi imense, transformate în feude, atârnă greu în echilibrul bugetar.

În momentul de față PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, deși valoarea inițială a fost de 28,5 miliarde lei, dar a fost redus ca urmare a renegocierilor și a eliminării de proiecte. Cu doar 40 de zile înainte de termenul limită al înfăptuirii reformelor, rata de absorbție era de 61% din alocarea totală. Cauza este neîndeplinirea jaloanelor asumate prin negocieri cu Uniunea Europeană.

Ceea ce trebuia să fie un program de modernizare a României s-a transformat într-un meci al contrelor și al șantajului politic, având ca obiect reformele. Un fapt este cert „casta bugetară” - termen preluat de la Javier Milei, președintele Argentinei - nu acceptă sub nicio formă reformele care-i pot strica vibe-ul.

Deși situația bugetară este tragică, având o sminteală de deficit, bugetul sau „Bunul Samaritean”, cum ar trebui să i se mai spună de către politicieni, este golit, iar aceștia încă se încăpățânează să nu dea drumul proiectelor de lege. La toate acestea se mai adaugă și faptul ca agențiile de rating ne dau târcoale, iar un „junk” ne-ar îmbrânci într-o situație greu de închipuit.

Dacă la aprobarea PNRR exista o stare de optimism în rândul populației, pe parcursul implementării aceasta s-a diminuat, în primul rând din cauza tergiversărilor politicienilor care nu voiau să-și asume jaloanele din program. Ani la rând aceștia au dat shut down reformelor de care depindea primirea banilor din PNRR, planând asupra lor teama de a fi trimiși în tribună de către alegători.

România a ratat „Planul Marshall” acum câteva decenii, din motive obiective, fratele de la Răsărit nu a permis întregului lagăr socialist să se înfrupte din banii capitaliștilor americani. Am avut o scuză atunci, datorită contextului istoric. In schimb, acum nu avem nicio scuză pentru întârzierea PNRR-ului. Doar dorința politicienilor de a se erija în patroni ai vistieriei statului și de a dirija șuvoaiele de bani (împrumutați la dobânzi cămătărești) către „ai lor”, face să treneze finalizarea programului. Tot politicienii au dirijat reformele care condiționau plățile din PNRR pe drumul penibilului, prin amânări repetate și lipsă de asumare.

Pentru menținerea fragilului echilibru bugetar este nevoie de accesarea ultimelor tranșe din PNRR. Indiferent de culoarea politică trebuie făcut scut pentru apărarea PNRR-ului. Și pentru toate acestea este nevoie de (re)descoperirea apetitului reformist 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    În PNRR au fost introduse tot felul de inepții care ne pun bețe în roate, exemplu fiind de carbonizarea care ne va dezindustrializa și atunci suma de sub un miliard de acolo va fi ridicolă pe lângă pagube. Urbanismul probabil va fi la fel și va frâna dezvoltare lăsându-ne pietoni ca animalele că așa e în Utopia Verde. Asta cu salarizare și companiile de stat trebuiau făcute oricum pentru că banii din PNRR sunt iarăși o nimica toată față de beneficiile pentru buget.
    • Like 0
    • @ Mihai
      Stimate domn, am o curiozitate, cam la ce fel de industrie românească vă referiți, pe care ar trebui s-o menținem sau dezvoltăm pe bază de combustibili fosili?
      • Like 0
  • Decarbonizare? Decarbonizarea ne-a adus acolo unde sintem. Na belea, nu este apa pe Dunăre.....
    • Like 0
    • @ Iancu Jianu
      Aș fi foarte recunoscător dacă binevoiți să explicați ce legătură este între politicile de decarbonizare și scăderea debitului Dunării
      • Like 1
  • Pai si acum tot Rusia submineaza folosirea banilor capitalistilor vestici, prin agentii lor zelosi din Romania. La zelul cu care asculta instructiunile Moscovei de subminare a colaborarii cu UE si NATO, proiectele PNRR sunt subminate atat prin incompetenta lor, dar si prin reaua vointa total paguboase, ambele, pentru viitorul acestei tari !
    • Like 2


Îți recomandăm

Livadaru Alex

În România, lupta între găști este pe viață și pe moarte și se încalcă linii roșii într-un ritm în care nu ne-am fi imaginat vreodată, lăsând mult loc abuzurilor și tot mai puțin libertății. Culmea, toate acestea se petrec în mandatul unui om despre care se credea că vine din rândurile societății civile, apărător al principiilor democratice.

Citește mai mult

Pepenii lui George Mihai de la Avantaj Distribution (Slobozia Nouă), fermă partener Lidl

Îi produc George Mihai și echipa lui de 25 de angajați și 100 de zilieri de la Avantaj Distribution SRL, iar pepenii ajung pe mesele românilor, dar și slovacilor și polonezilor, prin intermediul parteneriatului cu Lidl. „Din primul profit, am plecat în vacanță în Grecia”, își amintește antreprenorul de 47 de ani, pe care Republica l-a vizitat și anul trecut. Spune că nu îi place munca de birou și ar sta toată ziua în aer liber, alături de bogăția lui, dacă ar putea.

Citește mai mult

CCR - foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Trăim în țara în care cetățenii fără carnet de partid (în partidul care trebuie, nu în oricare) primesc noi impuneri, restricții și obligații, de tot felul, dar politicienii taie tot mai mult din obligațiile pe care le au, în numele apărării dreptului lor la viață privată, când în realitate asta se întâmplă pentru a demola transparența decizională, a banului public și a propriilor decizii și fapte. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult