Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Posibile explicații despre motivul plecării a cel puțin zece nave ale flotei ruse din portul Novorossiisk de la Marea Neagră

echipaj - nava militara rusa

Foto: Russian Defense Ministry Press Service / AP / Profimedia

Ziua cu numărul 325 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Câteva noi informații și câteva posibile explicații despre motivul plecării a cel puțin zece nave ale flotei ruse din portul Novorossiisk de la Marea Neagră:

- Sunetul a patru explozii s-a auzit în centrul Kievului sâmbătă dimineață. Pentru prima dată de când Rusia a început atacurile regulate cu rachete și drone asupra capitalei în această toamnă, sirenele raidului aerian au sunat după atac. Până acum, sirenele de raid aerian porneau cu 10 până la 90 de minute înainte de atac, dând locuitorilor timp să caute un adăpost.

- Sâmbătă dimineață, două rachete sol-aer rusesc S-300 au vizat și infrastructura energetică a orașului Harkov, potrivit primarului orașului Ihor Terekhov. Șefului regiunii Harkov, Oleh Synehubov, a anunțat că ar putea exista întreruperi de curent în oraș ca urmare a atacului. Alertele de raid aerian au sunat, de asemenea, în regiunile Cherkasy, Poltava, Sumî și Chernihiv.

- După ce platforma Naval News a scris miercuri că în dimineața zilei de 11 ianuarie, mai multe submarine și nave de luptă ale Flotei ruse din Marea Neagră au părăsit simultan Baza Navală din Novorossiisk și au ieșit pe mare, Ministerul britanic al apărării a transmis în evaluarea de sâmbătă dimineață că gestul ar putea reprezenta o reacție la o posibilă amenințare din partea Ucrainei.

- Londra spune că un grup de cel puțin zece nave ale Flotei Rusiei din Marea Neagră (BSF) a plecat miercuri de la facilitatea navală Novorossiisk. Având în vedere tipul și numărul de nave care ies pe mare în același timp, activitatea este probabil o dispersie a flotei ca răspuns la o amenințare specifică la adresa navală Novorossiisk pe care Rusia crede că a identificat-o, transmit britanicii.

- Ministerul britanic al Apărării a mai notat că este puțin probabil ca desfășurarea să reprezinte pregătiri pentru lansări de rachete de croazieră de pe mare. În plus, este foarte puțin probabil ca flota să se pregătească pentru operațiuni de asalt amfibie.

- Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne în mare parte ținută pe loc de amenințările percepute ca provenind din partea Ucrainei și continuă să prioritizeze protecția forțelor în detrimentul operațiunilor ofensive sau de patrulare, se mai arată în evaluarea britanicilor.

- În raportul de miercuri, platforma Naval News sublinia că mișcarea este extrem de neobișnuit și poate indica operațiuni în curs de desfășurare. Între navele de luptă care au părăsit portul Novorossiisk se află și nava de desant Petr Morgunov din clasa Ivan Gren a Flotei ruse de Nord, care este cea mai mare navă de acest tip aflată în prezent în Marea Neagră.

- De asemenea, sursele Naval News au semnalat ieșirea pe mare a tuturor celor trei submarine Proiect 636.3 din clasa Improved Kilo aflate în bază, dar și a altor nave de luptă. În urma plecării navelor și submarinelor, Baza Navală Novorossiisk a rămas atât de goală, cum nu a mai fost de multe luni.

- În ultima perioadă, nava de desant Petr Morgunov a transportat provizii din Rusia continentală către Sevastopol, ca urmare a atacului ucrainean din 08 octombrie 2022 asupra podului peste Strâmtoarea Kerci. Deși Rusia a reușit în mare măsură repararea acestuia, podul rămâne cu o capacitate limitată de transport. Astfel, navele de desant ale Forțelor Navale ruse sunt puse în mișcare pentru diverse transporturi. Cu toate acestea, prezența submarinelor pe mare sugerează faptul că este vorba despre mai mult decât o misiune de aprovizionare, au mai amintit experții de la Naval News.

- Una dintre explicații ar putea viza faptul că ieșirea în masă a navelor și submarinelor din port poate reprezenta un exercițiu privind testarea disponibilității echipajelor sau, eventual, o măsură de precauție împotriva unei amenințări iminente.

- Baza Navală Novorossiisk nu a fost, până în prezent, în raza dronelor aeriene ucrainene. Pe de altă parte, în ciuda distanței față de coasta controlată de Ucraina, aceasta se află în raza de acțiune a dronelor maritime ucrainene. Este vorba de ambarcațiuni de mici dimensiuni, încărcate cu explozibili. Ele sunt bine cunoscute pentru atacul de la Sevastopol din 29 octombrie 2022.

- Naval News a amintit că una dintre acestea a lovit și portul Novorossiisk pe 18 noiembrie 2022. Deși a cauzat daune limitate, a transmis mesajul că baza se află la îndemâna dronelor maritime.

- Rusia a pus deja în aplicare măsuri de apărare sporită pentru bazele sale navale din Marea Neagră. În acest fel, navele de luptă și submarinele ar trebui să fie în siguranță în baze, fără să fie nevoie să iasă pe mare. Prin urmare, o astfel de explicație pare destul de puțin convingătoare, mai notează Naval News.

- Tot această platformă sugerează că o altă posibilă explicație a manevrei flotei ruse ar consta în implicarea navelor și submarinelor în pregătirea unei noi operațiuni. Ultima dată când a fost semnalată o creștere neobișnuită a activității flotei ruse din Marea Neagră, aceasta a precedat executarea unor atacuri ample cu rachete asupra Ucrainei.

- Submarinele din clasa Improved Kilo au fost folosite pentru a lansa atacuri cu rachete de croazieră de tip Kalibr asupra Ucrainei. Acestea au fost retrase în mare parte din Sevastopol în luna septembrie 2022, în urma atacului cu drone ucrainene asupra orașului-port. Submarinele au revenit însă la Sevastopol pentru a încărca rachete Kalibr. Dar trei din cele cinci submarine (patru Improved Kilo și unul Kilo original) prezente în Marea Neagră s-au aflat la Novorossiisk de mai multe săptămâni.

- Acest lucru nu explică ieșirea pe mare în masă, deoarece ar fi pentru prima dată când trei submarine ar putea fi implicate simultan în executarea unui singur atac. Iar navigația lor către Sevastopol pentru a se înarma ar fi probabil efectuată într-un alt mod. Mai mult, combinația între submarine și nave de desant sugerează, de asemenea, că nu este vorba despre atacuri cu rachete.

- Cea mai îndrăzneață dintre explicațiile pentru ieșirea navelor și submarinelor din Novorossiisk ar consta în pregătirea unei operații de desant. Acest lucru ar putea viza sud-vestul Ucrainei, pentru a stabili un pod terestru către Transnistria. 

Submarinele ar putea fi implicate în misiuni mai largi, care să sprijine activitatea navelor de desant. Cu toate acestea, debarcările ar putea părea nerealiste, ținând cont de soarta unor încercări similare de la începutul conflictului din Ucraina. Deși au existat frecvent amenințările, debarcările nu au venit niciodată, se mai arată în analiza Naval News.

- De la Kiev, Volodimir Zelenski a declarat vineri seară, în mesajul adresat națiunii, că lupta pentru Soledar continuă, deşi Moscova a anunţat că deţine controlul asupra oraşului. Liderul ucrainean a spus că este „în contact permanent” cu comandanţii, cu şefii serviciilor de informaţii şi ai serviciilor speciale. De asemenea, președintele Ucrainei a făcut referire inclusiv la ruptura şi concurenţa apărută între Ministerul rus al Apărării şi grupul privat de mercenari Wagner, subliniind că este „un semnal clar de eşec pentru inamic” şi „un stimulent” pentru ucraineni pentru a pune mai multă presiune asupra ocupantului şi pentru a-i provoca pierderi mai mari.

- Zelenski a mai susţinut că datorită negocierilor din această săptămână, Ucraina a reuşit să consolideze „în mod semnificativ hotărârea partenerilor de a creşte furnizarea de arme către Ucraina”. Totodată, președintele ucrainean a anunțat că regimul de la Kiev se pregăteşte pentru reuniunea miniştrilor apărării în format Ramstein şi pentru Forumul Economic Mondial de la Davos. „În acest an, subiectele economice tradiţionale ale forumului vor face loc, în mod evident, problemelor de securitate. Şi este important pentru noi să existe un răspuns ucrainean eficient şi clar la fiecare întrebare a lumii privind securitatea”, a punctat Volodimir Zelenski.

- Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că își intensifică prezența în Ucraina pentru a ajuta la prevenirea unui accident nuclear în timpul conflictului actual.

- Între timp, The New York Times scrie că decizia din ultimele săptămâni a țărilor de a trimite arme Kievului se datorează faptului că Ucraina mai are o fereastră foarte mică pentru a se pregăti pentru o posibilă ofensivă de primăvară a armatei ruse, iar Occidentul este conștient de acest lucru. Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zaluzhni, a declarat recent că, pentru a stăpâni pe deplin inițiativa pe câmpul de luptă, trupele ucrainene au nevoie de aproximativ 300 de tancuri grele de tip occidental și de circa 600 de unități de alte vehicule blindate. Conform The New York Times, este posibil ca acum să asistăm la prima etapă a punerii în aplicare a acestei solicitări.

- De altfel, într-un interviu acordat vineri televiziunii publice poloneze, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit „prietenilor adevărați” și a criticat ceea ce a numit „meschinăria” unor ţări care nu au ajutat Ucraina în războiul cu Rusia. Răspunsul internaţional ce a urmat declanşării războiului cu Rusia a determinat Ucraina să-şi „reevalueze” relaţiile cu multe ţări, întrucât răspunsul „nu a fost acelaşi” din partea tuturor şi unii au fost chiar „meschini”, a spus Zelenski.

- Conform preşedintelui ucrainean, Polonia şi vecinii săi baltici (Lituania, Letonia şi Estonia) s-au comportat ca adevăraţi prieteni ai ţării sale. „Nu ne-au sprijinit la telefon, ci au fost cu noi în Ucraina. Aceasta este o prietenie adevărată şi în asta constă o alianţă”, a indicat liderul de la Kiev. La fel, a continuat Zelenski, pe parcursul ultimelor luni a fost de mare importanţă atitudinea liderilor ţărilor mari, precum „Olanda, Franţa, Germania sau Spania”.

Ambasadorul SUA la OSCE: Rusia a răpit 2.000 de copii pe care i-a deportat din Ucraina în Rusia de la 1 ianuarie și până în prezent

- Rusia a răpit 2.000 de copii pe care i-a deportat din Ucraina în Rusia de la 1 ianuarie și până în prezent, a declarat vineri ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter. Forțele militare ruse au strămutat în mod ilegal mii de civili ucraineni pe care i-au trimis în Rusia, ceea ce constituie o încălcare a Convenției de la Geneva, a mai spus Carpenter. Din 22 decembrie 2022 și până în prezent, conform autorităților ucrainene, peste 13.000 de copii au fost mutați cu forța din Ucraina în Rusia.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult