Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Poți să salvezi vieți, începând cu a ta și a copiilor tăi. Cum să te pregătești pentru un cutremur

cutremur 1977

Foto Getty Images

De trei ani, ne ducem viețile dintr-o criză în alta. COVID. Război. Inflație. Eu, una, m-am cam săturat, mai ales că și munca mea m-a adus aproape de toate crizele. Aș vrea să mă întorc la problemele mele rezolvabile, din viața de dinainte de pandemie. Ca mine sunt mulți care nu mai vor să audă de o nouă criză, o nouă problemă. Mai ales dacă e una care nu ne afectează direct, sau nu se întâmplă chiar acum, cel mai simplu e să ne acoperim urechile și să ne prefacem că nu s-a întâmplat.

Din când în când, mai trecem și prin câte un mic cutremur sau urmărim îngroziți știri precum cele din Turcia ultimelor zile. Și asta ne amintește că stăm pe o bombă cu ceas și în București. Gândul la ce s-ar putea întâmpla ne dă coșmaruri; timp de câteva zile, vorbim între noi, schimbăm furibund mesaje, ne plângem de autorități și ne promitem că ne facem un plan. O săptămână mai târziu, ne întoarcem la crizele și urgențele de zi cu zi. Pe ele știm să le rezolvăm.

În fața oricărui dezastru natural major, e natural să ne simțim mici, fragili și neajutorați. În cazul unui cutremur la fel de mare ca în 1977, spun scenariile, în București am avea probabil mii sau zeci de mii de morți, sute de clădiri avariate grav sau demolate, zeci de mii de oameni refugiați. Un oraș de nelocuit, vreme de luni sau chiar ani întregi. Ce poate un om singur să facă asta, dacă autoritățile nu au un plan?

Mai bine nu ne mai gândim. Spunem Doamne, ferește!, și ne vedem de restul lucrurilor din viața noastră, pe care chiar credem că le putem influența.

Numai că nu e chiar așa.

De patru ani, lucrez alături de colegii mei de la Fundația Comunitară București să dezvoltăm Bucureștiul Pregătit, un program de finanțare și comunicare despre ce poate face fiecare dintre noi în cazul unui cutremur. De patru ani, primele lucruri pe care le aud de la oamenii cu care vorbesc despre cutremur sunt: “Poate că mie nu o să mi se întâmple”, “Dacă vine cutremurul, sper să mor repede”, „Hai să nu mai vorbim despre subiectul ăsta, nu suport nici măcar să aud despre el” și inevitabilul „Doamne, ferește!”

Toate lucrurile astea, pe care ni le spunem, public sau în capul nostru, despre cutremur, ne fac să rămânem pasivi.

Și totuși, sunt multe lucruri pe care oricare dintre noi le poate le face. Fiecare dintre ele ar putea să ne salveze viața, pe a noastră, pe a copiilor noștri, pe a oamenilor de lângă noi. Peste tot în lume, acolo unde există cutremure, este dovedit că pregătirea salvează cu adevărat vieți.

Așa că îți propun ceva. În weekendul care vine, cât încă ești impresionat de cel mai recent cutremur, acordă-ți două ore pentru pregătire. Ia-o ca un joc de pregătire cu familia sau prietenii.

Las mai jos o listă de pași, despre care specialiștii spun că sunt critici pentru a supraviețui unui cutremur. Parcurgerea fiecăruia durează de la câteva minute, la jumătate de zi.

Și, odată ce ai făcut o schimbare, lasă un comentariu în acest articol, ca să inspiri și alți oameni la acțiune.

1. Fă-ți împreună cu familia un plan în caz de cutremur.

Dacă sunteți în locuri diferite din oraș, nu mai aveți acces la transport și nici la telefonie mobilă, ce faceți? Planul cel mai bun este să vă vedeți într-un loc în care puteți ajunge toți pe jos, și care nu e probabil să fie afectat de cutremur, cum ar fi intrarea într-un parc. E important ca toți membrii familiei să știe despre acest loc de întâlnire.

2. Verifică siguranța clădirii în care locuiești.

E un bloc cu bulină? E probabil să știți. E un bloc încadrat în regimurile de risc U1, U2, U3? E bine de știut că aceste blocuri sunt asimilabile celor cu bulină, pentru că au fost evaluate și s-a stabilit că trebuie consolidate în regim de urgență. Au trecut mai bine de 20 de ani de la ultimele evaluări, iar încadrarea în grad de urgență presupunea consolidarea în maxim 10 ani. Sunteți într-o clădire înaltă, construită înainte de 1977, sau chiar înainte de 1940? Gradul de risc crește, chiar dacă nu aveți o evaluare oficială asupra clădirii.

3. Verifică siguranța obiectelor din casă.

Aveți mobilă grea neancorată în perete? Tablouri sau oglinzi deasupra patului, obiecte grele pe dulapuri și șifoniere? Toate ar trebui stocate în siguranță, în locuri de unde, dacă ar cădea, nu v-ar putea răni.

4. Pregătește o trusă de urgență pentru a putea supraviețui pe cont propriu timp de trei zile.

Trusa trebuie să conțină obiecte pentru întreaga familie, inclusiv animalele de companie, de la apă și alimente neperisabile, la lanternă, radio cu baterii, baterie externă pentru telefon, bani cash și copii ale actelor importante, dar și medicamente și o mică trusă de prim ajutor. Astfel de truse pot fi și cumpărate, de exemplu de la www.subtoculusii.ro, dar pot fi construite de fiecare familie de la zero.

5. Fă un curs de prim ajutor.

Poate vei suferi o rană minoră în cazul unui cutremur, dar care, lăsată nesupravegheată, poate fi foarte periculoasă. E important să ne putem purta singuri de grijă, nouă și celor de lângă noi.

6. Învață comportamentul corect în caz de cutremur.

Te așezi aproape de podea, sub un obiect masiv, cum ar fi o masă, și te ții cu putere de ea. Nu fugi pe scări, nu iei liftul, nu stai lângă o fereastră sau un obiect masiv neancorat de perete. Repetă aceste lucruri cu fiecare membru al familiei și fă-ți un scenariu despre unde vă adăpostiți dacă cutremurul vine acasă, la serviciu, la școală.

7. Cere școlii unde învață copilul tău, dar și angajatorului tău, un curs de pregătire în caz de cutremur.

8. Cere primăriei din sectorul în care locuiești planurile de cutremur. Asigură-te că ele există și sunt actualizate. De pildă, află care sunt locurile oficiale de întâlnire, dar și punctele de adăpost din cartier.

9. Dă mai departe aceste informații celor care nu citesc articole din Republica, părinților, vecinilor, copiilor.

În 1977, Toma Caragiu avea o petrecere în apartamentul lui de pe Bd. Magheru. El și invitații lui au fugit în panică pe scări, care s-au prăbușit și i-au ucis. În casă, paharele au rămas neatinse pe masă. Aproape 50 de ani mai târziu, știm suficiente lucruri despre un cutremur, ca să evităm astfel de tragedii.

Sigur, nu putem opri un cutremur major să se întâmple. Sigur, atunci când vine, se vor întâmpla multe tragedii.

Dar, dacă știi ce ai de făcut, nu e obligatoriu să ți se întâmple și ție.

Pentru mai multe detalii despre cum te pregătești, intră pe www.bucurestiulpregatit.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon