Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Povestea cu impozitul progresiv este despre creșterea impozitării și despre mai puțină dezvoltare

mic antreprenor - getty

Foto Getty Images

Citești programele de guvernare și vezi tot felul de lucruri minunate. Ca în reclamele mincinoase. De fapt, multe de acolo nu se fac, sunt vorbă goală. Mereu ajungem la deficit, datorie publică, inflație și creșteri de taxe. Am produs din 1995 încoace deficite cât pentru 1/3 din Ecuator acoperit în autostrăzi. Niciodată nu a fost însă vorba de așa ceva. Mereu reformele au fost înlocuite de taxe în plus sau mai mari.

La fel și acum. Neputând face autostrăzi mai accelerat, deși au fonduri la dispoziție, neputând reforma pensiilor speciale sau cumulul lor cu salariul la stat, neputând reduce numărul de parlamentari, de ministere sau de județe, au scos iar din joben soluția miraculoasă: impozitul progresiv. Ni-l vând frumos, ca acele programe de guvernare: dezvoltă România spre cele mai înalte culmi de progres și civilizație!

Însă, exact despre asta nu va fi vorba. Impozitul progresiv lovește direct și greu remediabil în clasa de mijloc, și așa aproape inexistentă. Societatea românească este azi puternic polarizată între o clasă dominantă sărăcită de iluziile de care vorbeam și una de speciali, îmbogățiți prin stat sau cu protecția statului în spate. Impozitul progresiv nu va rezolva asta. Dimpotrivă, lovește în factorii care dezvoltă clasa de mijloc aproape instant:

- Lovește în micul antreprenor, cei care sunt dispuși să riște bruma de capital acumulat cu greu pe aici sau pe alte coclauri;

- Lovește în acei angajați care au investit enorm în educația, calificarea și specializare lor și care azi adaugă valoare autentică afacerilor dezvoltate de antreprenori și investitori.

- Lovește în cei care acumulează capital și îl investesc în economia românească.

În concluzie, povestea cu impozitul progresiv este despre creșterea impozitării și despre mai puțină dezvoltare. Distribuim exponențial sărăcia, lovind mai ales în cei care ar putea fi o soluție reală la așa ceva.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu aș zice că impozitul progresiv lovește numai în clasa de mijloc. Lovește progresiv, cu cât clasa este mai sus plasată. Mi-am pus de multe ori întrebarea, de ce în București văd mult mai multe mașini "bengoase", decât în multe capitale europene vizitate? Acei foarte mulți bani ar putea fi investiți în afaceri care să producă plusvaloare, sau să mai curgă și spre salarii care să țină aici angajații, nu să îi facă să emigreze. Asta în timp ce miliardarul Mark Zuckerberg are o Honda amărâtă. În plus, antreprenorii se lamentează de spaima birurilor progresive, dar nu se spune absolut niciun cuvințel despre evaziunea de zeci de miliarde. La scara mea, mai mică, ce am constatat chiar ieri? Pregăteam declarația pentru calculul impozitului pentru cedarea folosinței bunurilor, când, surpriză, în baza O.G 16/2022 nu se mai putea bifa "Cheltuieli forfetare". Adică baza de impozitare creștea de la 60% la 100%. Un fleac. Mi-au ciuruit portofelul... Asta în condițiile în care doar 20% din cei care cedează folosința bunurilor proprii declară contractele de închiriere, restul, evazioniști. Deci ce a făcut statul român în înțelepciunea lui? În loc să-i determine pe cei 80% să intre în legalitate i-a cocoșat și mai tare pe cei 20% care erau buni plătitori. Ce rost mai are lamentarea?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon