Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Premierul Ciucă încasează anual, din pensia de la Armată, peste 210.000 lei: Pensiile militare sunt pensii de serviciu, nu sunt pensii speciale

Nicolae Ciucă - Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi că pensiile militare sunt pensii de serviciu, nu sunt pensii speciale, așa că nu pot fi supraimpozitate. 

„Pensiile militare, indiferent de domeniul unde îşi desfăşoară activitatea, sunt pensii militare de stat, sunt pensii de serviciu, nu sunt pensii speciale”, a afirmat șeful Executivului, potrivit Agerpres.

Întrebat într-o conferință de presă despre impozitarea pensiilor speciale, Nicolae Ciucă a spus că în acest moment nu poate fi luată această decizie.

"În momentul de faţă, aţi văzut care a fost conţinutul ordonanţei de urgenţă. Impozitarea, aşa cum arată lucrurile acum, este un aspect care trebuie foarte bine corelat cu digitalizarea sistemului din Ministerul de Finanţe, astfel încât să putem să avem un sistem care să ne dea cu adevărat imaginea a tot ceea ce înseamnă partea de venituri şi în felul acesta să se stabilească nivelul de impozitare. Aşa cum arată lucrurile acum, nu putem să luăm această decizie", a adăugat premierul. 

Premierul Nicolae Ciucă a încasat, în 2020, din pensia militară, venituri de 215.880 lei, potrivit declarației de avere consultate de Economedia. Comisia Europeană a cerut Guvernului să introducă și pensiile militare în reforma legii pensiilor, care se va baza pe contributivitate, notează aceeași sursă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tot felul de jonglerii cu vorbele: pensii speciale, pensii militare, pensii de serviciu. Pensiile militarilor, polițiștilor, magistraților, diplomaților, parlamentarilor și ale altora asemenea acestora sunt stabilite pe baza unor legi SPECIALE, care îi exceptează de la legea GENERALĂ a pensiilor. Acesta este unicul criteriu după care o pensie trebuie să fie numită SPECIALĂ. Nu trebuie să fii doctor în științe juridice ca să pricepi (chiar fără să le citești! - eu le-am citit) că legile pentru pensiile SPECIALE au fost adoptate pentru acordarea de privilegii interzise de art. 16 din Constituția României referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legilor și în primul rând în fața Legii legilor, a Constituției. Așadar alături de pensiile SPECIALE chiar și legile SPECIALE sunt NE-CON-STI-TU-ȚI-O-NA-LE!
    Și vă rog să remarcați că toți beneficiarii de pensii speciale fac parte din categorii profesionale care care au salariile/veniturile cele mai mari, cărora chiar și legea GENERALĂ a pensiilor le-a fi asigurat pensiile cele mai mari. Mai atrag atenția că avizarea, aprobarea și... apărarea legilor pentru pensii SPECIALE a fost asigurată de oameni (?) aflați în conflict de interese. Un excelent specialist în economie, d.l. Iancu Guda, a publicat chiar în această ediție a „Republicii” noastre un articol intitulat „Pensiile speciale, cu „cifrele pe masă””. Pentru cei dintre noi care nu se prea descurcă în înțelegerea cifrelor fiscale propun discuția „Despre pensiile SPECIALE cu bunul simț pe masă alături de Art. 1, al. 3 și Art. 16” din Constituția României, singura LEGE aprobată într-un referendum de întregul popor.
    • Like 0
  • E normal să introducă pensiile militare în reforma pensiilor ceruta de Comisia Europeană devreme ce nu respecta principiul contributivitații. Puteți sa le spuneți și ajutor social sau pensii de serviciu că e același drac dacă nu se plătesc din ceea ce s-a reținut din salariu ci vin direct de la bugetul de stat. Mulți încearcă abureala că și militarii plătesc CAS ceea ce e adevărat doar ca uita să spună că pensia ridicată de ei e mult peste ce s-a reținut prin CAS. Pe urmă când faceți calculul la pensiile speciale de 2,5 mrd € (cam 12 mrd de lei ) vă rog să adăugați și cca 38 mrd lei dobânzi la creditele luate pentru plata lor că au fost plătite din împrumuturi , bugetul nefiind în stare să le plătească din venituri proprii pentru că nu poți plăti o pensie de 4000-10000 de lei lunar unor speciali prin taxarea unor salarii de 3500-5000 de la oamenii obișnuiți și pe aceștia să-I lași la 65 de ani cu o pensie de 1700 de lei.
    • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      Adrian check icon
      Militarii cotizează aceleași procente ca și ceilalți lucratori din România. Diferența dintre militari și civili este ca obligațiile financiare cotizate de militari sr duc în bugetul de stat iar cele colectate de la civili de duc la asigurările de stat. Pana prin anii 2000 și militarii au cotizat la bugetul de asigurări dupa care statul a schimbat destinația sau buzunarul.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro