Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Premiul Nobel pentru Pace, acordat avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiatski din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului „Memorial” și organizației ucrainene pentru drepturile omului „Center for Civil Liberties”

 Ales Bialiatsk

Foto: Fucarin/Fotogramma / Zuma Press / Profimedia

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat în 2022 avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiatski din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului „Memorial” și organizației ucrainene pentru drepturile omului „Center for Civil Liberties”.

Comitetul Nobel a anunțat că laureații din acest an reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Ei au promovat de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, cele două organizații și Ales Bialiatski au făcut un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, abuzurile drepturilor omului și abuzul de putere. Împreună demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație.

Comitetul Nobel a mai declarat că prin distincțiile pentru pace din acest an dorește să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în țările vecine Belarus, Rusia și Ucraina. 

Ales Bialiatski a fost unul dintre inițiatorii mișcării pentru democrație care a apărut în Belarus la mijlocul anilor ’80. El și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală.

În timpul războaielor cecene, organizația Memorial a adunat și verificat informații despre abuzurile și crimele de război comise asupra populației de către forțele ruse și pro-ruse. În 2009, șefa filialei Memorial din Cecenia, Natalia Estemirova, a fost ucisă din cauza campaniei de documentare. Organizația Memorial se bazează pe ideea că confruntarea cu crimele din trecut este esențială pentru prevenirea altora noi. Organizația a fost, de asemenea, în fruntea eforturilor de combatere a militarismului și de promovare a drepturilor omului și a guvernării bazate pe statul de drept.

Centrul pentru Libertăți Civile a fost înființat cu scopul de a promova drepturile omului și democrația în Ucraina. Organizația a luat atitudine pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a face presiuni asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație cu drepturi depline. După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina s-a angajat în efortul de identificare și documentare a crimelor de război comise de ruși împotriva populației ucrainene. Organizația joacă un rol de pionierat în tragerea la răspundere a părților vinovate pentru crimele pe care acestea le-au comis.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dacia - Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Naționalismul ăla sănătos începe de aici. Când statul român e atent la fiecare leu pe care îl cheltuie, când încearcă să aducă furnizori din România acolo unde are o ofertă bună în piață, unde există competențe și servicii de calitate. foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Sport cu cai in Kargazstan

Jocurile Nomade se vor încheia pe 6 septembrie, însă jocurile Kârgâzstanului vor continua şi după această dată. Într-o țară care încearcă să-și recupereze identitatea după decenii de sovietizare, kok-boru, statuia lui Manas, steagul de o sută de metri și iurtele pentru turiști nu sunt doar decoruri ale unei renașteri naționale. Sunt și declarații despre cine vrea Kârgâzstan să fie. Problema e că desprinderea de Moscova nu se poate face peste noapte, iar între Rusia, China și Turcia, Bișkekul trebuie să învețe să joace un joc mult mai complicat decât cel de pe malul Lacului Song-Kul: unul în care regulile se schimbă din mers, iar trofeul nu mai este o carcasă de capră, ci însăși libertatea de a-și decide viitorul.

Citește mai mult