Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Premiul Nobel pentru Pace, acordat avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiatski din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului „Memorial” și organizației ucrainene pentru drepturile omului „Center for Civil Liberties”

 Ales Bialiatsk

Foto: Fucarin/Fotogramma / Zuma Press / Profimedia

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat în 2022 avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiatski din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului „Memorial” și organizației ucrainene pentru drepturile omului „Center for Civil Liberties”.

Comitetul Nobel a anunțat că laureații din acest an reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Ei au promovat de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, cele două organizații și Ales Bialiatski au făcut un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, abuzurile drepturilor omului și abuzul de putere. Împreună demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație.

Comitetul Nobel a mai declarat că prin distincțiile pentru pace din acest an dorește să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în țările vecine Belarus, Rusia și Ucraina. 

Ales Bialiatski a fost unul dintre inițiatorii mișcării pentru democrație care a apărut în Belarus la mijlocul anilor ’80. El și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală.

În timpul războaielor cecene, organizația Memorial a adunat și verificat informații despre abuzurile și crimele de război comise asupra populației de către forțele ruse și pro-ruse. În 2009, șefa filialei Memorial din Cecenia, Natalia Estemirova, a fost ucisă din cauza campaniei de documentare. Organizația Memorial se bazează pe ideea că confruntarea cu crimele din trecut este esențială pentru prevenirea altora noi. Organizația a fost, de asemenea, în fruntea eforturilor de combatere a militarismului și de promovare a drepturilor omului și a guvernării bazate pe statul de drept.

Centrul pentru Libertăți Civile a fost înființat cu scopul de a promova drepturile omului și democrația în Ucraina. Organizația a luat atitudine pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a face presiuni asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație cu drepturi depline. După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina s-a angajat în efortul de identificare și documentare a crimelor de război comise de ruși împotriva populației ucrainene. Organizația joacă un rol de pionierat în tragerea la răspundere a părților vinovate pentru crimele pe care acestea le-au comis.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult