Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Florile sunt frumoase, dar nu toată lumea are un business cu flori”. Ca antreprenor, e important să-ți urmezi inima, dar la fel de important este să-ți asculți rațiunea

galeata cu flori

Foto: Anastasiya Zolotnitskaya / Alamy / Alamy / Profimedia

Având nevoie de apă curentă, locuitorii unui sat s-au hotărât să organizeze o licitație, pentru a încredința contractul de distribuție cuiva specializat. Cum la licitație s-au prezentat două persoane, ambele respectabile în comunitate, și pentru că nu știau cum să-i diferențieze, s-au hotărât să-i declare pe ambii câștigători. Până la urmă competiția nu putea aduce decât lucruri bune: prețuri mai mici și o atenție mai mare arătată clienților.

Primul dintre cei doi s-a apucat imediat să livreze apă către doritori. Era pasionat de ceea ce făcea și avea un sistem simplu - de sacagiu. Umplea cele două vase mari de apă pe care le purta pentru a se echilibra și trecea pe la fiecare casă în parte, lăsând cantitatea de apă cerută. După o vreme, oamenii s-au obișnuit. Sacagiul ajunsese să îi cunoască aproape pe toți, li se adresa după nume și se simțea tare bine când clienții râdeau la glumele lui. Știa ce nevoi, ce program sau preferințe are fiecare gospodărie. Clienții îl îndrăgeau, erau mulțumiți de aprecierea și de profesionalismul arătate de sacagiu în relațiile personale pe care le construia. Se simțea apreciat.

Se întorcea obosit acasă seară de seară, dar fericit că putea să-și mulțumească fiecare client. Făcea o muncă satisfăcătoare, îi plăcea să-și ajute clienții și se considera împlinit de alegerea pe care o făcuse.

Era și o muncă cu rezultate vizibile imediat: înainte de culcare, număra conștiincios banii plătiți de clienți și privea cu optimism spre ziua care va să vină.

Timp de șase luni a ținut-o așa, încurajat de faptul că celălalt participant la licitație nu părea să îl incomodeze în vreun fel.

De fapt, chiar dispăruse imediat după anunțarea rezultatelor. Nu căra apă, nu avea relații personalizate cu clienții, nu-i vizita și nu părea că face ceva activ pentru a câștiga bani din vânzarea de apă.

Muncea însă și el din greu. O muncă mult mai plictisitoare; solitar, fără bucuria de a sta de vorbă cu alți oameni, de a le citi satisfacția din ochi și fără mulțumirea de a număra banii la sfârșitul zilei.

Se angajase într-o activitate grea, dar care trebuia făcută pentru a onora licitația pe care și el o câștigase. În cele șase luni care se scurseseră, a săpat un canal complex de conducte prin care să livreze în permanență apă fiecărei gospodării din sat, în orice cantitate și la orice oră din zi sau din noapte; a construit un sistem de alimentare cu apă; sistem care a înlocuit rapid vechea metodă de alimentare cu apă.

Primul antreprenor a făcut un business din pasiune; al doilea l-a făcut ascultând de glasul rațiunii.

În business-ul de zi cu zi dihotomia dintre a face ceva ce te pasionează sau a face ce trebuie făcut este adesea simțită de antreprenori. Deseori oamenii încearcă să-și transforme pasiunile în business sau așteaptă să le vină o idee care să-i însuflețească în business-ul pe care să-l înceapă.

La polul opus, deseori ratăm oportunitățile din piață pentru că oportunitățile par prea banale; că nu sunt în niciun fel atractive și nu generează pasiune.

Cu siguranță pasiunea este importantă pentru a obține mai ușor sau mai plăcut rezultatele de business pe care ni le dorim.

O căsnicie însă care ajunge să sărbătorească nunta de aur are nevoie de mai mult decât pasiune; are nevoie și de lucruri care trebuie făcute și care nu sunt întotdeauna atrăgătoare.

În business rezultatele au nevoie de pasiune. Pasiunea este însă insuficientă pentru rezultate extraordinare. Ai nevoie să faci și lucrurile care trebuie făcute, indiferent cât de puțin apetisante sunt.

E important să-ți urmezi inima, dar la fel de important este și să-ți asculți rațiunea și judecata.

Unul dintre oamenii de business care m-a influențat în carieră obișnuia să spună: “Flowers are nice, but not everybody is in the business of flowers” - florile sunt frumoase, dar din păcate nu toată lumea este implicată în afaceri cu flori.

În viața de zi cu zi, doar florăresele au privilegiul de a se bucura că vând flori. Restul antreprenorilor sunt nevoiți să facă un lucru care uneori poate părea mai puțin pasional: acela de a construi sisteme care livrează flori.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Text: Sabin Gîlceavă/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon