Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Problema proprietarului de mașină electrică în România: prea puține stații de încărcare și prea vechi

Încărcare mașină electrică

Foto: Profimedia Images

În comparație cu țările din Vest, avem puține stații de încărcare. Dar și mai rău este că aceste stații sunt de generație veche, adică încarcă lent, cu mentenanță deficitară de cele mai multe ori.

Lipsa lor atrage frustrare, timpi de deplasare sau așteptare și prețuri pe unitatea de încărcare, care variază foarte mult. Dar să le luăm pe rând.


Sunt numeroase stații care sunt mai mereu libere, dar asta pentru că sunt poziționate departe de aglomerările urbane, sau pentru că au tarife duble față de altele, căci în piața mașinilor electrice, nu e ca la carburant, unde diferențele de la o benzinărie la alta sunt infime, de 1-2%. Prețul per kW/h diferă de la 1,16 lei la 2,5 lei, pentru exact același serviciu, de încărcare rapidă, CCS. Ba chiar sunt stații de la un anumit furnizor, de mai bună calitate, mai rapide decât ale celui cu tariful maximal, pentru că specula este maximă în acest domeniu. De aici și calculul pentru un plin de curent: 50 x 1,16 = 58 lei. (presupunând că mașina are o baterie de 50 kW/h si este complet goală, iar 1,16 este prețul minimal al energiei per kW/h)

Băieții deștepți au pus mâna pe rezervele de putere, au obținut autorizații, iar alții au prins locațiile mai slabe.

Sunt zone uriașe din București, în care nu găsești o stație rapidă CCS, spre exemplu niciuna în tot cartierul Drumul Taberei, Ghencea și Cotroceni. Este inadmisibil.

Asta face ca posesorul bucureștean de mașină electrică, să își construiască trasee mentale, pentru a încărca mașina. Ba chiar trebuie să aibă și un Plan B în minte, în cazul în care stația este ocupată.

Atenție, promisiunile electorale ale primarilor din diferite sectoare, sunt pentru stații lente, Type 2. Dacă sunt multe, sunt bune și alea, că lași mașina la încărcat, te duci acasă și revii după 4-6 ore, nu e rău, dar stațiile de Type 2 au o mare problemă, cauzată de lipsa de civism a noastră.

La stațiile de Type 2, cablul mașinii rămâne blocat chiar și după finalizarea încărcării, fiind o măsură anti furt de cablu. Spre deosebire, stațiile rapide CCS au cablul lor, care se eliberează imediat ce mașina a terminat de încărcat.

Și așa vom vedea stații ocupate abuziv de mașini care au terminat încărcarea, folosite chiar și pe post de parcare.

Tehnic, stațiile Type 2 sunt mult mai ieftine decât cele CCS, pentru că folosesc curent AC, prin urmare nu au un transformator special. Cele CCS sunt cam de 10-20 de ori mai scumpe, în funcție de puterea furnizată, și au un sistem de management mult mai complex, pe lângă transformatorul DC.

Din această cauză, administrațiile locale, ca să ia ochii publicului, montează stații simple, ieftine, fără management și software, fără mentenanță, probabil oricum la suprapreț.

Prețul pentru încărcările la stațiile lente Type 2 este cu aproximativ 25% mai redus decât cel la stațiile rapide CCS.

De mare ajutor pentru semnalarea prezenței, adică pentru a ști dacă stația către care te îndrepți este liberă, sau dacă sunt mai multe persoane care așteaptă, este aplicația Plugshare.

Pe de altă parte este și o aplicație care generează frustrare, pentru că nu are niciun fel de valoare juridică. Această aplicație are doar rol de informare, aplicația nu operează nicio stație, nu se pot face plăți prin intermediul ei. Este o aplicație care este folosită corect în proporție de 60-70%, restul, sunt persoane care fie nu știu de ea, fie din lene nu își semnalează prezența. Mai sunt și grobienii care se pun în așteptare în aplicație, chiar dacă nu sunt fizic prezenți la coadă, apoi fac scandal că este dreptul lor să își ia locul mai în față.

Toți operatorii de stații se delimitează de această aplicație, tocmai din cauza acestor grobieni, care generează conflicte.

Totuși este singura aplicație care oferă informații reale cu privire la funcționalitatea stațiilor, o bună parte din ele fiind defecte.

Anumite stații de încărcare sunt defecte chiar de ani buni sau nu sunt publice. Cele mai multe sunt stații administrate de diferite instituții.

La astea nu aveți cum să ajungeți, le vedeți, puteți să încercați, dar vă veți pierde timpul cu ele, nu aveți cum.

În schimb, cu aplicația Plugshare, măcar știți că doar cele care apar, care sunt funcționale la zi, sunt cu adevărat cele la care chiar puteți încărca, fiecare putând semnala public în aplicație eventualele probleme întâmpinate.

Cu toate aceste probleme, reușim să ne descurcăm și nu știu pe nimeni care ar face pasul înapoi.

În speranța că aceste informații de la firul ierbii v-au mai lămurit cum e cu încărcările mașinilor electrice, vă aștept să citiți și articolul următor, care va fi despre cum e la drum lung cu mașina electrică. 

Ștefan Bădescu este administrator al platformei de închirieri auto e-moove.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta se intampla cand pui carul inaintea boilor. E valabil si pentru iuresul masinilor electrice din ultima vreme, si pentru dilema tarilor care au renuntat la energia nucleara, (nu mai zic la cea din petrol si carbune) dar au descoperit ca au ramas captive alimentarii cu gazele din Rusia. Si acum regreta? Germania, bun exemplu.
    Toata goana asta pe repede inainte pentru energie "verde" si masini electrice e haotica, contra-productiva, ba chiar distructiva.
    Ok, ne luam toti masini electrice. dar, pe langa faptul ca dureaza mult sa le incarcam, si nu prea avem unde, v-ati pus o intrebare simpla: Surplusul asta de energie electrica de unde va veni? Nu tot din petrol si carbune sau d-in centralele atomo-electrice? Doar nu credeti ca putem instala peste tot panouri foto-voltaice si mori de vant, ca nu ne ajunge suprafata planetei pentru asta. E greu de inteles ca inca nu avem inca tehnologia necesara care sa ne permita sa avem energie daca renuntam brusc si la petrol, si la carbune, si la energia atomica?
    Salvam Planeta? Daca o salvam fara noi, care vom muri de frig, de caldura si mai ales foame, fara energie, la ce bun? Pe de alta parte Planeta asta are ciclurile ei pe care inca nu le cunoastem si ma indoiesc ca stim astazi cum sa le controlam. Pamantul a fost si desert, si o sfera de gheatra cu mult inainte ca oamenii sa-l populeze. Ne agitam fara rost pentru niste niste schimbari climatice de care nu suntem siguri 100% ca noi le-am provocat si pe care 100% nu le putem controla.
    Ar fi mai intelept sa ne pregatim ca specie, pentru o incalzire globala, alocand resursele pentru adaptare, nu pentru cai verzi pe pereti.
    Poate ca am accelerat, ca specie, un proces climateric care oricum urma sa vie. Dar ma indoiesc ca avem acum tehnologia necesara sa controlam cum vrem clima Pamantului. Ar trebui sa fim intelepti, sa ne adaptam, si sa asteptam in viitor o solutie viabila, nu sa aplicam acum, brusc, una utopica,
    • Like 1
  • Liviu check icon
    Practic faci o achizitie fara ca macar sa te gandesti la infrastructura necesara si apoi te plangi prin articole de incompetenta autoritatilor.
    Si eu ma gandeam sa imi fac o vila in mijlocul campului si vedem mai apoi daca am de unde sa trag curent si gaze...
    • Like 5
    • @ Liviu
      Horia check icon
      Mda, ca de obicei, comentarii pareriste. De exemplu, eu imi inchirirez masina de pe e-moove.ro si o incarc (uneori gratuit) unde apuc sau se ocupa ei de acest aspect.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult