Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Producătorul de film Ada Solomon, despre prețul succesului: „Succesul înseamnă o presiune enormă. Ca să reziști îți trebuie un echilibru mental foarte bun”

Ada Solomon

Am întâlnit-o pe Ada Solomon la puțină vreme după ce filmul „Inimi cicatrizate”, adaptarea după opera cu același nume a lui Max Blecher, a câștigat premiul special al juriului la festivalul de la Locarno. 

Lungmetrajul, regizat de Radu Jude și produs de Ada Solomon, spune povestea unui sanatoriu aflat pe malul mării, unde sunt îngrijiți bolnavii de tuberculoză osoasă. „E o plajă mică, pierdută în dune, un orășel maritim unde vin bolnavi ca dumneata din toate părțile lumii ca să se vindece. Stau acolo culcați în ghips, dar duc o viață absolut normală. Ba ies și cu trăsura la plimbare, sunt niște trăsuri speciale în care stau întinși, trase de cai sau de măgăruși”, așa era descris universul de la Berk în opera lui Blecher. Un univers apăsător în care limitele încep chiar de la suprafața pielii personajelor. 

„Aveau o limitare fiziciă, pentru că erau tratați prim imobilizarea în corsete de ghips. Aveau o limitare de spațialitate, pentru că trăiau ani de zile în sanatoriul ăsta și se construia un microunivers, o microsocietate. După care era încorsetarea în timp, pentru că exista această presiune a sfârșitului”, spune Ada Solomon. Ezită puțin, apoi adaugă: „A morții”. E un cuvânt pe care evită să îl spună, căruia caută, de câte ori intervine în vreo discuție, să îi găsească un sinonim. 

Și totuși, continuă ea, în ciuda lui, personajele din „Inimi cicatrizate” trăiesc la o intensitate pe care nu ai putea să ți-o imaginezi niciodată privindu-i dinafară.

„Îmi doresc ca, după ce iese de la filmul ăsta, spectatorul să se bucure de fiecare clipă de normalitate”

Ada Solomon

„Ce este uimitor, dar, la o analiză mai atentă, deloc suprinzător, este dorința de a trăi a oamenilor ăstora și felul în care reușesc să își construiască o existență normală și poate chiar peste normală. Cu toată suferința, cu toată limitarea pe care o au, reușesc să se bucure de bucățica asta de viață despre care nu știu cât va fi și în care presiunea asta a timpului e mult mai pregnantă decât pentru omul obișnuit. De fapt, pentru mine asta e important după filmul ăsta. Îmi doresc ca, după ce iese de la filmul ăsta, spectatorul să se bucure de fiecare clipă de normalitate”, spune Ada Solomon. 

Este producător. Este omul care și-a făcut o misiune din găsirea modalităților creative prin care să susțină actul artistic, canalele pentru a transforma în realitate viziunea unui autor. Este un producător de succes, de numele căruia se leagă pelicule precum „Aferim”, „Poziția copilului” sau „Toată lumea din familia noastră”. 

Ada Solomon

Prețul succesului: Prietenii nu mă mai sună, ca să nu mă deranjeze, și sufăr foarte tare

Nu spune însă nici cuvântul succes cu mare ușurință. Când a trecut de 40 de ani, a învățat o lecție importantă, pe care în tinerețe nu ar fi bănuit-o: „Ce știu sigur e că gloria nu e ușor de dus, e la fel de greu de dus ca eșecul. Și cine crede că succesul e ușor și în momentul ăla nu mai ai nicio problemă, trebuie să afle că succesul este o presiune enormă, și ca să reziști la asta și să nu te pierzi trebuie să ai un echilibru mental și un echilibru social și un echilibru în familie extrem de bun”, spune Ada Solomon. Pe de-o parte, succesul este efemer și poate să îți dea de multe ori impresia că tu știi mai bine, când în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Pe de alta, te însingurează. 

„Din bun simț, o seamă întreagă de oameni se distanțează. Spun: Ce să o deranjez eu să o chem să mâncăm la bistro? Și în consecință prietenii nu mă mai sună și sufăr foarte tare din asta, că trebuie să îmi caut eu prietenii, să spun: Hai să petrecem un pic de timp împreună, să mergem cu bicicleta în parc, să mâncăm o salată, să mergem până la piață, să mergem la țară. Pe de altă parte sigur că sunt invidiile și o seamă de lucruri care se trezesc în oameni voit sau mai puțin voit, care poate că sunt latente, poate că sunt alimentate de frustrări, nu judec pe nimeni, dar ele apar și sunt foarte dureroase atunci când le descoperi acolo unde te aștepți mai puțin. Apoi sunt companii de circumstanță, pe care le simți imediat. Un soi de hăituială continuă, care e extrem de obositoare. Presiunea pasului următor, pentru că nu știi ce o să vină și fiecare lucru e ciclic și alternanța deal-vale e un dat”, spune Ada Solomon.

Ada Solomon

„Drumurile lungi se duc la capăt cu pași mici”

Simte că notorietatea ei este greu de gestionat pentru cei doi băieți ai săi, care cer mult de la ei înșiși. „E admirație, dar e și dorința de a fi la nivelul părinților, senzația pe care o ai despre tine că niciodată nu ești la fel de bun. Și sigur că nu poți să fii, când ai 10 ani, iar ăla are 40”, povestește producătoarea care învață în fiecare zi ceva noi de la băieții săi. De la cel mic, de 10 ani, generozitatea, spontană, naturală. „E un copil foarte generos, nu că am fi diferiți, dar la el mă surprinde că este și mai natural, și mai puțin căutat, și mai liber cumva. E chiar de la sine și fără o obigație în spate. Iar de la cel mare ordinea și profunzimea analizei lucrurilor, fie că sunt idei filosofice sau atitudini”, spune producătorul.

Ce ar învăța ea astăzi pe cineva mai tânăr? Lecția pașilor mărunți, care își spune că, pentru a-ți depăși limitele, ai nevoie de limitare. „Drumurile lungi se duc la capăt cu pași mici. Pașii mari obosesc mult mai repede. Există o terorie a pașilor mici și mai există o expresie care îmi place foarte mult apropo de supraviețuire, bazată pe povestea unei fetițe care a fost singura supraviețuitoare a unui naufragiu. Întrebată fiind cum a făcut de a reușit să ajungă la mal, ea, o bucățică de copil, a răspuns că nu și-a propus să înoate decât o lungime de braț. De fapt, sfatul meu cred că e ăsta: Faceți o lungime de braț.” 

În următoarele săptămâni vei putea cunoaşte şi alţi oameni speciali, oameni care şi-au depăşit limitele şi care au ales să meargă înainte cu un singur gând: să-şi trăiască viața aşa cum aleg.

Ca să poți face și tu asta, setul următor de întrebări, întocmit de specialiştii în dezvoltare personala de la SARGIA Partners, te va ajuta să îţi cunoşti limitele şi să le depăşeşti.

La final, poţi descărca un material pe baza căruia să evaluezi cât de aproape eşti de “Proiectul tău de viaţă“.

„Succesul e momentul în care poți face ceea ce îți dorești cu eforturi minime”

Iată cum răspunde Ada Solomon:

Ce fel de persoană considerați că sunteți?

Cred că sunt un om împlinit. Dar împlinit nu înseamnă deloc resemnat. Mai am lucruri de făcut și de învățat.

Care este, în prezent, definiția dvs. pentru succes?

Cred că succesul în viața unui om e momentul în care poți să faci ce-ți dorești cu eforturi minime. În momentul în care poți să trăiești la standardele tale confortabil.

Care e cea mai mare provocare pe care o aveți de înfruntat în prezent?

Următoarele proiecte.

Dacă în următoarele 90 de zile ați avea un scop precis, pe care l-ați urmări cu disciplină, la ce rezultate credeți că ați ajunge?

Disciplina nu e punctul meu forte, așa că mi-e greu și să mă uit în perspectivă la asta. Încerc să mă disciplinez, încerc să nu mă mai împrăștii în șapte locuri, să duc un lucru la capăt și să nu mă mai apuc de alte trei. De exemplu, trenez cu finalizarea tezei de doctorat de aproape doi ani și tot nu reușesc să găsesc răgazul ăla de trei luni, în care să îmi las un timp doar să citesc și să scriu.

Ce credeți că v-ar putea împiedica să vă atingeți scopul?

Eu.

Ce sunteți dispusă să sacrificați pentru a vă atinge obiectivele?

Cred că asta e ceva ce am făcut deja și am făcut prea mult. Să sacrific timpul și relația cu cei care îmi sunt cei mai dragi și mai apropiați pentru proiecte în care am crezut, evident, dar care nu sunt și nu vor fi niciodată mai importante decât cei de lângă tine. Decât lucrurile pe care le-ai trăit împreună, le-ai învățat de la ceilalți, dintr-o întâlnire, dintr-o discuție, din urcatul unui munte împreună, fie că e real sau metaforic.

Cine este Ada Solomon

Ada Solomon este producător de film de numele căruia se leagă o serie de scurtmetraje și lungmetraje de succes, care au obținut premii importante la festivalurile internaționale. A produs, între altele, scurtmetrajele „Marilena de la P7” (r. Cristian Nemescu), „Lampa cu căciulă” (r. Radu Jude), „Renovare” (r. Paul Negoescu) și lungmetrajele „Toată lumea din familia noastră”, care a obținut Marele Premiul al Festivalului de Film de la Sarajevo, „Poziția copilului” (Ursul de Aur pentru cel mai bun film) și „Aferim” (Ursul de Argint pentru cea mai bună regie). Totodată, Ada Solomon a fondat festivalul de film NEXT. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nice!
    • Like 0
  • Crabu check icon
    „ ........................ Iar de la cel mare ordinea și profunzimea analizei lucrurilor, fie că sunt idei filosofice sau atitudini” Si se mira de ce o evita prietenii, dar si republicanii articolul de fata!!!!!
    • Like 1


Îți recomandăm

Cu 3 ani în urmă am devenit mamă de adolescentă

Încă de la început pe traseul nostru spre a o aduce acasă la noi, ne-am lovit de chichițe birocratice. Adopția nu era posibilă de fapt, din motive pe care aleg să nu le expun, așa că am fost îndrumați spre varianta cea mai apropiată ei, plasamentul familial.

Citește mai mult