Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Profesorul de economie Cristian Păun explică de ce este crucial planul de 29 de miliarde de euro care ar putea schimba România: Suntem prea săraci să ne mai pierdem în amănunte inutile

bugetar - stat - Jaap Arriens/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Foto: Jaap Arriens/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Trebuie să ne concentrăm mai mult pe schimbarea radicală a paradigmei de dezvoltare în care să conteze mai mult producția și nu stimularea cu orice preț a consumului, spune profesorul de economie Cristian Păun, într-un interviu pentru Republica.ro. Numai așa putem transforma o creștere economică în bunăstare mai multă pentru români. Și să nu uităm, avertizează economistul, în boom trebuie plătite datoriile acumulate în recesiune. „E important să nu mai acționăm procicilic”, punctează Cristian Păun.

Economia românească a crescut cu 2,8% în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul anterior și a scăzut față de primul trimestru din 2020 cu 0,2%, arată datele „semnal” publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). 

Cum se explică cifrele wow anunțate de INS pentru creșterea economică?

În primul rând prin faptul că această criză a fost de altă natură decât cea din 2009 – 2010 (la noi). Deși am fost la fel de dezechilibrați macroeconomic la intrarea în criză, sistemul financiar a putut contribui, de data asta, la rezolvarea problemelor specifice. În plus, România a avut un răspuns destul de responsabil la criză, evitând perioade prelungire de închidere totală a economiei (”lockdown total”), aplicând destul de rapid închiderea parțială doar la nivel local și menținând un număr foarte restrâns de activități complet închise pentru o perioadă îndelungată de timp. Să sperăm și că vor fi acordate compensații pe potrivă acelor afaceri ținute în conservare din motive de pandemie (locurile de joacă din interior, organizatorii de evenimente etc.). E important atât ca principiu cât și ca menținere în viață a acestor activități. Deși am avut resurse și spațiu fiscal foarte limitat din cauza deficitului mare cu care am intrat în această criză la începutul anului 2020, resursele pe care le-am alocat și facilitățile foarte țintite au avut efectul scontat. Revenirea economiei este evidentă și, din fericire, confirmă ipotezele inițiale de la care s-a plecat.

Cred că, de data aceasta și urmare a ultimei crize, am înțeles câteva lecții importante: că salvarea vine cu precădere de la nivel individual.

Care sunt factorii care au dus la această creștere?

Cred că un prim răspuns îl avem dinspre mediul privat. Acolo găsim adevărații eroi care s-au reinventat, au ținut sub control costuri, au aplicat cu viteză pe programele guvernamentale (e drept, nu atât de consistente ca în alte părți, dar asta pentru că nu aveam situația acelor țări când a început pandemia) și au căutat soluții de rezolvare a unor probleme specifice legate de pandemie (atât la nivel de angajați cât și la nivel de clienți). Un alt rol important l-a avut sistemul financiar-bancar care a înțeles cât de important este să oferi sprijinul financiar absolut necesar pentru supraviețuirea afacerilor. Răspunsul a fost la înălțime, pe măsura provocărilor și situației.

În general, s-a răspuns destul de bine la restricțiile impuse și conștientizarea problemelor a fost destul de bună. Am ieșit destul de repede și destul de bine din buimăceala legată de un răspuns coerent la criza medicală. Nu cu multe închideri totale, cum au făcut multe alte țări care și-au permis acest lux. Cred că, de data aceasta și urmare a ultimei crize, am înțeles câteva lecții importante: că salvarea vine cu precădere de la nivel individual, că e bine să evităm măsuri prociclice care ne-ar fi adâncit și mai mult în criză (creșterea taxării în criză, de exemplu) și că fără restructurări și reforme nu poți face față cu brio la astfel de situații. Sper ca, pe viitor, să continuăm cu această tentație de a acționa mereu prociclic.

Cu resurse foarte puține și bazate, în bună măsură, pe împrumuturi guvernamentale (deficitul era excesiv și fără pandemie) am reușit să plătim temporar salariile celor ținuți acasă de pandemie, am reușit să amânăm ratele persoanelor fizice și juridice, am reușit să oferim garanții de stat pentru credite de capital de lucru și de investiții. În plus, guvernul a ținut în frâu toate presiunile populiste generate de o clasă politică aflată în campanie electorală pentru cele mai importante alegeri.

Cum se vede actuala situație „cu ochiul liber”, pentru cetățeanul obișnuit?  

Faptul că ne-am salvat de la faliment și am supraviețuit este doar un prim pas. Este important că am evitat o cădere care, în celelalte crize, era mai mare decât a țărilor din regiune și cu eforturi de recuperare mult mai mari (în perioada 2015 – 2017 încă recuperam criza din 2009 – 2010). În general avem o problemă de transformare a creșterii PIB-ului în bunăstare individuală. E o problemă tipică țărilor emergente, cu mecanisme de piață și instituții încă cu probleme și cu dezechilibre structurale evidente și greu de corectat/ajustat pe termen foarte scurt.

La ce ne putem aștepta pentru semestrul 2? Dar la final de an?

Dacă nu apar probleme medicale severe (mutații ciudate ale virusului), viața va reveni ușor la normal. Se vor relua toate activitățile și lucrurile vor fi la fel ca înainte. Criza ne-a lăsat mai puternici, cu siguranță. Am învățat cu toții ceva din această criză și, la următoarea, vom avea un răspuns și mai bun. Sunt sigur că se va menține trendul crescător și acest an va fi unul bun. Se anunță și un an agricol bun care adaugă, cu siguranță, 2-3% în PIB minim.

Avem cu toții o obligație să luptăm pentru acest program și nu numai. Cât mai puține bețe în roate și cât mai multă simplitate instituțională.

Statul anunță investiții publice semnificative, odată cu PNRR. Care va fi impactul asupra economiei? Avem oameni să muncească pe șantiere?

Trebuie să avem. E un proiect de anvergură și o șansă de care România avea mare nevoie. Acum avem oportunitatea să ajungem din urmă țările din regiune pe parte de infrastructură, să modernizăm și să simplificăm prin digitalizare viața fiecăruia dintre noi. Trebuie să fim capabili să generăm proiecte, să le implementăm și să extragem maximul de efecte de antrenare. Sunt proiecte serioase, proiecte frumoase, cu multe provocări și multe riscuri la care trebuie să fim atenți. Este o oportunitate pentru generația tânără mai ales. Cea pe care am pregătit-o în școli și care e pe picior de plecare, din lipsă de oportunități. Avem cu toții o obligație să luptăm pentru acest program și nu numai. Cât mai puține bețe în roate și cât mai multă simplitate instituțională. Suntem prea săraci să ne mai pierdem în amănunte inutile, cum ar fi 3 ștampile pe o foaie din raportarea pe proiect. Mai multă transparență, mai multă consultare cu beneficiarii acestor proiecte și un control inteligent garantează clar succesul.

Și să nu uităm, în boom îți plătești datoriile acumulate în recesiune. E important să nu mai acționăm procicilic

Inflația a ajuns în aprilie la 3,2%, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Este un semn de revenire a economiei, arata apetit ridicat de consum. Cat de mult va eroda majorarea preturilor puterea de cumparare a romanilor? 

O presiune inflaționistă există. Are în ea și ceva sezonier. Suntem înainte de intrarea în consum a produselor agricole autohtone. Înainte de roșia ”românească”, de cartoful ”românesc”, produse cu impact mare în prețuri. Cu siguranță vorbim și de un consum care își revine, mai ales cu implicarea unor resurse economisite în perioada de criză. Optimismul e în creștere, asta e clar. În plus, vorbim și de lichidități importante intrate în piață ca urmare a programelor guvernamentale. Chiar dacă ele par puține și foarte limitate în comparație cu alte țări, ele sunt importante și au un impact evident în prețuri. De aceea trebuie să ne concentrăm mai mult pe schimbarea radicală a paradigmei de dezvoltare în care să conteze mai mult producția și nu stimularea cu orice preț a consumului (cererea agregată). Numai așa putem transforma o creștere economică în bunăstare mai multă pentru români. Și să nu uităm, în boom îți plătești datoriile acumulate în recesiune. E important să nu mai acționăm procicilic.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • adrian check icon
    Cat de tehnic vorbeste dom profesor ! Ce bine ne-am descurcat economiceste . Cat de putin am stat in lockdown ....Fata de alti fraieri ai Europei , care nici acum nu s-au desmeticit si abia abia dau ceva libertati . I-as tranti una acum de nu se vede lui dom profesor , dar aici este totusi locul unora mai elevati , deci nu s-ar cadea ! Cu ce pret , dle profesor ? 30 000 de morti e putin ? Ca sa luam cifrele ,,oficiale'' ? A fost un succes ? Daca v-ar fi murit cineva drag , ati fi fost atat de laudativ ? Ne miram extraordinar de India ca a avut intr-o zi 4000 de decese . Noi am avut 230 parca , faceti raportul la populatie , ca sunteti mare in aluatul cifrelor ! Luati worldmeter-ul si uitati-va pe ce ce loc e Romania la testari - 82 in lume !!! La mortalitate ? 28 , si asta pe cifrele evident false , comunicate .
    Toate aceste minciuni pentru ce ? Pentru salvarea economiei in detrimentul salvarii vietii ! Cam asta am meritat ! Calcand pe cadavre !
    • Like 0
    • @ adrian
      Salvarea economiei inseamna salvarea calitatii vietii pt o gramada de oameni! Unii (printre care vad ca sunteti si dumneavoastra) ati fi preferat un super lockdown fara sa tineti cont ca asta nu afecteaza doar economia (pe care nu dati doi bani) ci si starea de sanatate a multor persoane, in special cele singure.
      • Like 0
  • profun check icon
    Domn profesor expediază într-un singur paragraf ceea ce ne anunța explicit în titlu că va ... dezvolta în postarea de față.

    Ceva concret, vreo formulă inspirată care să exprime esența inaccesibilă altfel muritorilor de rând!? Așș! Doar wishful thinking, împachetat între niște generalizări școlărești, pe alocuri cu iz de ... anii 80.

    Iată câteva exemple cu sublinierile din citate, făcute cu majuscule:

    „Avem oameni să muncească pe șantiere?
    TREBUIE să avem.”

    „Acum avem oportunitatea să ajungem din urmă țările din regiune ... TREBUIE să fim capabili să generăm proiecte, să le implementăm și să extragem maximul de efecte de antrenare”.

    „Sunt proiecte serioase, proiecte frumoase,” - unde le-a văzut, nu ne spune - „cu multe provocări și multe riscuri la care TREBUIE să fim atenți”.

    „Avem cu toții o obligație să luptăm pentru acest program și nu numai” și cu turcii? Nu, cu rușii și în special cu ... chinezii!
    hi, hi, hi!
    • Like 1


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult