Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Profesorul Mircea Dumitru: „Ministrul Educației nu stăpânește bine limba română. Dacă ar fi student al Universității din București, nu cred că ar putea face față exigențelor”

Valentin Popa - Foto Octav Ganea

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Ministrul Educației, Valentin Popa, a dovedit în intervențiile sale publice că nu stăpânește bine limba română, iar dacă ar fi student astăzi nu ar face față exigențelor unei universități bine cotate din România, este de părere Mircea Dumitru, rectorul Universității din București. 

„Dl. profesor Popa vorbește cu foarte multe regionalisme. Am ascultat înregistrări făcute din alocuțiuni publice și care nu erau foarte bine construite din punct de vedere sintactic sau logic. Nu stăpânește bine limba română. Vorbește mai bine decât premierul, l-am auzit vorbind în alte împrejurări. Ca student  al Universității din București, mai ales dacă vorbim de științe umaniste, nu cred că ar putea face față exigențelor”, a spus Mircea Dumitru în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Felul în care se exprimă un demnitar este o chestiune de substanță, nu doar de imagine, iar desemnarea unui om într-o funcție publică ar trebui să țină seama și de acest aspect, chiar dacă el nu va putea fi evaluat printr-un test formal.

Ce ar putea să conducă la crearea unei clase politice mai bune ar fi creșterea nivelului de educație, spune Mircea Dumitru. Ar trebui însă să fie limitat dreptul la vot de un nivel minim de educație?

„Nu pot să susțin așa ceva. Am destul de multe argumente care vin din zona filosofiei politice, a științelor politice. Aș susține ca toți politicienii să investească mai mult în educație, să ridice nivelul de înțelegere a problemelor publice și toți cetățenii cu drept de vot să inteleagă în ce fel trebuie să își exprime acest drept și de ce e important să fie activi și conștenți”, a răspuns rectorul Universității din București.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult