Proiecții economice: prudență în Occident, optimism în Orient, contraste în estimările pentru România

 Foto: Barbara Strojna / Alamy / Alamy / Profimedia

Realitatea economică actuală reprezintă o necunoscută atât pentru instituțiile guvernamentale, precum băncile centrale, cât și pentru investitorii privați sau instituționali. Efectul înăspririi politicilor monetare începe să se resimtă în economii, recuperând decalajele, iar băncile centrale sunt nevoite să acționeze cu mai multă grijă pentru a nu afecta prea mult economia.

Principala ipoteză se bazează pe China pentru a rămâne motorul creșterii globale pentru restul anului, în pofida încetinirii impulsului de redresare economică, arată previziunile de la jumătatea anului. În același timp, persistă îngrijorările legate de o posibilă recesiune în SUA.

În ceea ce privește SUA, cea mai mare întrebare pentru bănci pare a fi în continuare când, nu dacă, cea mai mare economie a lumii va intra în recesiune, în ciuda consensului că ce este mai rău a trecut pentru piața bursieră.

J.P. Morgan afirmă că o recesiune în SUA pare mai mult decât probabilă până la sfârșitul anului, însă crede că perspectivele de randament pe termen lung s-au îmbunătățit. De asemenea, Wells Fargo anticipează o recesiune în acest an, cu o revenire în 2024. Morgan Stanley este de părere că o recesiune va fi probabil evitată în acest an. Barclays și Citibank se așteaptă la un astfel de eveniment la un moment dat în următoarele 12 luni.

Problemele legate de argumentul economiei puternice se concentrează în jurul modului în care economia ar putea evolua în următoarele luni. Inflația de 3% reprezintă o îmbunătățire notabilă, dar este încă departe de obiectivul de 2% vizat de Fed. Inflația de bază, care elimină categoriile volatile de alimente și energie, se situează la 4,8%.

Temerile de la începutul anului privind o aterizare dură a economiei SUA s-au diminuat deoarece inflația mai lentă a consumatorilor a îmbunătățit perspectivele pe Wall Street, în condițiile în care companiile încep să raporteze rezultatele pentru al doilea trimestru. Cu toate acestea, inflația este încă peste ținta de 2% a Rezervei Federale.

Ipoteza creșterii economiei globale pentru a doua jumătate lui 2023 aduce China în centrul atenției

Așteptările sunt ca Asia să aibă o creștere mult mai puternică, să se confrunte cu o inflație mai mică și o politică monetară mai relaxată decât în SUA și Europa.

Marile bănci de investiții americane și europene sunt optimiste în ceea ce privește Asia în general, regiunea urmând să depășească în acest an creșterea economică a statelor din vest.

China a raportat o creștere trimestrială de 0,8% în al doilea trimestru, peste prognoza de 0,5%, dar ritmul anual a fost de 6,3%, mult sub așteptările pentru un nivel de 7,3%. Datele indică faptul că boomul redeschiderii Chinei s-a încheiat.

Cifrele de creștere moderată sunt de natură să alimenteze așteptările privind continuarea eforturilor guvernamentale de stimulare a economiei pentru a asigura atingerea obiectivului de creștere de 5% pentru 2023.

Șomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani a crescut la un nivel record de 21,3% în iunie, de la 20,8% în luna precedentă.

Investițiile în dezvoltarea imobiliară, un motor vital atât pentru cererea industrială din China, cât și pentru cererea de consum, au scăzut cu 7,9% în prima jumătate a anului, comparativ cu anul precedent. Acest lucru indică un semn îngrijorător de slăbiciune persistentă într-o industrie care a încetinit chiar și înainte de pandemie, deoarece guvernul a luat măsuri pentru a limita împrumuturile excesive.

Factorii de decizie politică din China nu sunt nevoiți să „lupte” cu inflația, dar s-ar putea regăsi în situația în care să se confrunte cu opusul acesteia, deflația, adică scăderea prețurilor din cauza cererii slabe. În ultimele luni, autoritățile au încercat să stimuleze creditarea și cheltuielile, cu un succes mixt.

Autoritățile vor lua probabil mai multe măsuri de stimulare, inclusiv cheltuieli fiscale pentru a finanța proiecte de infrastructură de mare anvergură, mai mult sprijin pentru consumatori și firme private și o anumită relaxare a politicii imobiliare.

În acest context, JPM a redus prognoza privind produsul intern brut (PIB) al Chinei de la 5,5% la 5%. De asemenea, banca și-a temperat perspectivele privind industria imobiliară, nefiind prevăzută încă nicio redresare. Cele mai mari reduceri au fost în cazul construcțiilor noi, JPM așteptându-se acum la o contracție de 20% în acest an. Anterior, banca preconiza o contracție de 7% a construcțiilor noi.

Banca estimează că o reducere cu 10 puncte de bază (pb) a ratei dobânzii de politică monetară în trimestrul al patrulea și o relaxare a politicii imobiliare la nivel național, inclusiv o relaxare a cerințelor de avans, sunt posibile măsuri pe care guvernul le-ar putea lua pentru a stimula creșterea economică. Citi se așteaptă la o reducere cu 20 pb a ratei dobânzii de politică monetară și cu 25 de puncte de bază a ratei rezervelor obligatorii (RRR) până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru.

Morgan Stanley și-a redus prognoza pentru PIB-ul Chinei de la 5,7% și, de asemenea, și-a redus cu 40 pb prognoza pentru 2024, până la 4,5%. Acest lucru a presupus o revenire la tendința de creștere potențială a Chinei post pandemică.

Cu toate acestea, Goldman Sachs și-a menținut prognoza de creștere a PIB-ului pe întregul an 2023 la 5,4%, chiar dacă și-a redus prognoza de creștere pentru trimestrul curent la 5,5% pe trimestru, de la 6,5% anterior.

Perspectivele pentru economia României oferă un grad scăzut de optimism

Revenind pe plan local, Banca Mondială (BM) nu și-a modificat estimarea de 2,6% emisă în ianuarie privind ritmul de creștere care ar urma să fie înregistrat în acest an de economia României, potrivit celei mai recente ediții a raportului „Global Economic Prospects", publicat pe 6 iunie.

Instituția se așteaptă ca economia României să încetinească în acest an de la creșterea de 4,7% raportată în 2022. De asemenea, a revizuit în scădere de la 4,2% la 3,9% așteptările pentru creșterea de anul viitor.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a estimat în aprilie că ritmul de creștere economică reală a României se va tempera la 2,4% în 2023. Cifra este mai mică decât cea estimată în prognoza din toamnă (+3,1%). În 2024, se așteaptă ca PIB-ul țării să crească cu 3,7%.

FMI și BM sunt ceva mai pesimiste în comparație cu Comisia Europeană, care vede economia României în creștere cu 3,2% în acest an (și 3,9% în 2024).

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) se așteaptă ca inflația din România să încetinească în următoarele 18 luni, dar să rămână peste ținta de 2,5%. Rata șomajului din țară va scădea în 2024, dar va rămâne peste nivelul pre pandemic, potrivit prognozei.

Inflația prețurilor de consum din România a scăzut la 10,25% de la an la an, de la 10,64% în mai, rămânând aproape de traiectoria avută în vedere de Banca Națională a României (BNR), care se așteaptă ca inflația să ajungă la 7,1% până la sfârșitul anului.

Economia țării va slăbi pe termen scurt, având în vedere cererea slabă în contextul unei inflații ridicate, a ratelor ridicate ale dobânzilor și a creșterii economice scăzute a partenerilor comerciali (Germania, Italia, Franța).

Reziliența: un cuvânt-cheie într-un mediu macroeconomic imprevizibil

Economia reacționează mereu la evoluții neașteptate sau la ceea ce economiștii numesc șocuri. Astfel, perspectivele economiei și ale inflației ar putea arăta foarte diferit peste câteva luni. Acesta este un motiv cheie pentru care prognoza este dificilă. În prezent, un cuvânt care descrie mediul macroeconomic actual este reziliența - reziliență în ceea ce privește economia în general și reziliență în ceea ce privește inflația.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp