Telegondola din Mamaia, între „demolare” și „extindere pe tot litoralul”. Care este soluția ideală pentru simbolul stațiunii, din punctul meu de vedere

sursa foto: Funky Travel

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Între buldozer și o telegondolă care ar traversa litoralul, există însă o variantă mai realistă: păstrarea actualei instalații, modernizarea ei și o eventuală extindere scurtă, făcută numai după un studiu serios de trafic, urbanism și rentabilitate.

Consiliul Județean vrea să preia telegondola

Președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, a declarat pe 28 iulie 2026 că instituția a primit o solicitare privind preluarea Telegondolei Mamaia și că răspunsul său este favorabil. În viziunea prezentată public, traseul ar putea continua spre Năvodari, spre Delfinariu, peste lac și chiar către sudul litoralului. Mitroi a invocat și situația financiară bună a societății, afirmând că instalația este profitabilă. Anunțul vine într-un moment important.

Pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Mamaia SA, din 5 august 2026, se află demararea procedurilor pentru fuziunea prin absorbție dintre Mamaia SA și Telegondola Mamaia SRL. Documentele prevăd inclusiv selectarea unui evaluator independent și a unui consultant juridic pentru procesul de fuziune. În prezent, societatea Telegondola Mamaia este deținută în proporție de 53,49% de Mamaia SA și de 46,51% de Municipiul Constanța. O eventuală preluare de către Consiliul Județean presupune, așadar, mai mult decât o simplă declarație: evaluări, negocieri între acționari, hotărâri administrative și o formulă juridică de transfer care nu a fost încă prezentată public.

De unde a apărut ideea demolării

Controversa a început în vara anului 2024, odată cu prezentarea propunerilor preliminare pentru actualizarea PUZ Mamaia. Documentația urbanistică propunea eliminarea telegondolei, principalul argument fiind impactul vizual asupra stațiunii și asupra zonelor construite cu valoare istorică. În locul acesteia, era luată în calcul dezvoltarea unui sistem de transport terestru, precum un tramvai sau un tren care să lege Constanța de Năvodari, prin Mamaia.

Propunerea nu a devenit însă o decizie administrativă. Comisia tehnică de urbanism nu a validat forma respectivă a PUZ-ului, iar primarul Vergil Chițac a declarat ulterior că nu susține desființarea instalației și că forma finală a planului ar trebui aprobată de Consiliul Local.

Cu alte cuvinte, Primăria nu a decis demolarea telegondolei. A existat o propunere formulată în cadrul documentației preliminare de urbanism, contestată ulterior inclusiv în interiorul administrației.

Telegondola nu este o ruină care consumă bani

Unul dintre cele mai puternice argumente împotriva demolării este situația financiară a societății.

Potrivit situațiilor financiare oficiale pentru anul 2025, Telegondola Mamaia SRL a avut o cifră de afaceri netă de 4.324.008 lei și un profit net de 1.340.349 de lei. Din profit, aproximativ 1,2 milioane de lei au fost repartizate sub formă de dividende. Documentele indică și lipsa datoriilor financiare, precum și un număr mediu de 19 salariați.

Telegondola funcționează din 2004 pe un traseu de aproximativ doi kilometri, între zona Perla și Cazino. O călătorie durează între opt și 12 minute, iar cabinele ajung la o înălțime maximă de aproximativ 50 de metri.

Faptul că societatea produce profit nu înseamnă automat că este administrată perfect. Digi24 a atras atenția asupra numărului de funcții de conducere și asupra faptului că instalația operează doar câteva luni pe an, deși o parte din personal și conducerea sunt plătite permanent.

Dar o companie profitabilă, care operează o atracție turistică funcțională, nu se demolează doar pentru că stâlpii nu mai plac estetic. Mai întâi se analizează dacă instalația poate fi integrată mai bine în peisaj, modernizată și administrată mai eficient.

Demolarea ar rezolva prea puțin și ar distruge prea mult

Argumentul arhitecților privind impactul vizual nu trebuie ignorat. Mamaia are nevoie urgentă de ordine urbanistică, protejarea patrimoniului, spații verzi și refacerea unei identități arhitecturale pierdute printre construcții ridicate fără o viziune comună. Chiar documentația care a stat la baza actualizării PUZ cere o analiză obiectivă a fondului construit, a imaginii urbane, a mobilității, patrimoniului și infrastructurii turistice.

Totuși, eliminarea telegondolei nu ar repara haosul urbanistic al stațiunii. Nu ar reface spațiile verzi dispărute, nu ar reduce înălțimea clădirilor construite în ultimele decenii și nu ar rezolva traficul din sezon. În plus, Constanța ar pierde una dintre puținele atracții turistice recognoscibile din Mamaia și o afacere care produce venituri și dividende.

Demolarea este, în acest moment, cea mai slabă dintre variante.

Dar nici o telegondolă peste tot litoralul nu este automat o idee bună

La polul opus, se află promisiunea unei instalații extinse spre Năvodari și apoi către sudul litoralului.

Sună spectaculos. Ar produce imagini extraordinare și ar putea deveni un proiect turistic unic în regiune. Dar între o idee spectaculoasă și o investiție funcțională se află costurile, cererea reală, vântul, evacuarea călătorilor, impactul asupra proprietăților, amplasarea stațiilor și integrarea cu transportul public.

Ghidul elaborat de Ministerul Federal al Transporturilor din Germania arată că telegondolele sunt potrivite în special pentru traversarea obstacolelor, diferențelor de nivel, râurilor, infrastructurii feroviare sau zonelor unde transportul terestru este dificil. Același ghid avertizează că viteza relativ redusă le face mai puțin potrivite pentru distanțe lungi și că impactul vizual, zgomotul, traseul peste proprietăți și integrarea cu celelalte mijloace de transport trebuie analizate pentru fiecare proiect în parte.

Exemplele internaționale de succes nu sunt simple „plimbări prin aer”. La Paris și Toulouse, instalațiile leagă stații de metrou, spitale, campusuri și cartiere separate de obstacole greu de traversat la sol. Ele fac parte din rețeaua de transport, au stații de transfer și sunt integrate tarifar.

Și proiectele analizate de Banca Mondială funcționează în legătură cu metroul, autobuzele și alte sisteme de transport, nu ca linii izolate construite doar pentru efectul de imagine.

O linie continuă de telegondolă între Mamaia, Năvodari, Eforie, Costinești și sudul litoralului ar fi greu de justificat ca mijloc principal de transport. Distanțele sunt mari, iar - pentru deplasările între stațiuni - trenul, autobuzele rapide sau alte sisteme terestre pot avea viteze și capacități mai potrivite.

Profitul actualei instalații demonstrează că traseul turistic de doi kilometri funcționează. Nu demonstrează că o rețea de zeci de kilometri ar fi rentabilă.

Cea mai bună variantă: păstrare, modernizare și extindere în etape

Preluarea de către Consiliul Județean ar putea fi o oportunitate, dar numai dacă instituția nu transformă proiectul într-o promisiune electorală desenată direct pe hartă.

Prima etapă trebuie să fie păstrarea și modernizarea traseului actual. Stațiile pot fi refăcute, cabinele modernizate, stâlpii integrați vizual printr-un concept unitar, iar publicitatea amplasată pe instalație poate fi reglementată astfel încât telegondola să nu mai contribuie la aglomerarea vizuală a stațiunii.

A doua etapă ar trebui să fie un studiu de fezabilitate independent, care să compare cel puțin patru variante: menținerea traseului actual, extinderea spre nord, extinderea spre oraș și dezvoltarea unor alternative terestre.

Studiul trebuie să conțină numărul real de pasageri pe ore și luni; costurile de construcție și operare; efectele vântului; traseele de evacuare; impactul asupra patrimoniului și proprietăților; estimările de venituri; și legăturile cu autobuzele, parcările și viitorul transport metropolitan.

Prima extindere care merită analizată este spre oraș

Dintre traseele vehiculate public, o extensie scurtă către zona Delfinariu–Tăbăcărie merită studiată înaintea unei linii foarte lungi către Năvodari. O asemenea legătură ar putea apropia telegondola de Delfinariu, parcul Tăbăcărie, City Park, cartierele Constanței și mai multe linii de transport public. Telegondola ar deveni astfel atât atracție turistică, cât și legătură între oraș și intrarea în stațiune.

O eventuală extindere spre nord ar trebui analizată separat și realizată numai până la un punct clar de transfer. De exemplu, o parcare de tip park-and-ride sau un nod de transport din Mamaia Nord. Construcția până la Năvodari nu trebuie decisă înainte de a exista date care să arate câți oameni ar utiliza zilnic linia și în ce scop.

Pentru sudul litoralului, soluția nu este obligatoriu prelungirea aceluiași cablu. Consiliul Județean poate dezvolta o rețea turistică unitară prin transport feroviar mai bun, autobuze estivale, bilete comune și, acolo unde configurația terenului o justifică, instalații locale de agrement.

Telegondola nu trebuie demolată. Dar nici transformată, peste noapte, într-o „autostradă aeriană” de-a lungul întregului litoral.

Din punctul meu de vedere, cea mai bună soluție este:

1. Preluare transparentă, audit independent, modernizarea traseului actual și o extindere scurtă, etapizată, către un nod important din Constanța;

2. După ce prima etapă dovedește că produce trafic, venituri și beneficii reale pentru turiști și localnici, poate fi discutată continuarea spre nord.

Mamaia nu mai are nevoie de proiecte construite doar pentru fotografia de la inaugurare. Are nevoie de investiții care funcționează și după ce camerele de televiziune pleacă. Telegondola poate rămâne un simbol al stațiunii. Dar, pentru asta, administrațiile trebuie să aleagă varianta aflată între două extreme: nici buldozerul, nici cablul tras până la capătul hărții.

Articol apărut inițial pe Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp