Uitați-vă după litera U de pe factura de energie! „Personal, cred că am avut două sau trei evenimente în viață până acum când am deschis factura și am zis: Cât? De unde? De ce?” Descompunem factura cu Ioana Krekan de la PPC Energie

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Interviul următor pleacă de la întrebarea pe care și-o pune orice român când deschide factura la energie: „Cât?!”. Ioana Krekan, șefa operațiunilor cu clienții PPC Energie, explică de unde apar facturile mari, cine stabilește consumul estimat și de ce furnizorul nu este întotdeauna responsabil pentru sumele care îi sperie pe consumatori. Aflăm cum se citește corect o factură, de ce doar 2-3% din valoarea ei rămâne la furnizor și unde se duc, de fapt, cei mai mulți bani. Discuția demontează mituri despre regularizare, contoarele inteligente și estimările de consum și oferă soluții simple prin care fiecare își poate ține costurile sub control. Un ghid practic despre factura pe care o plătim lunar, dar pe care puțini o înțeleg cu adevărat. Plus: atenție la litera U de pe factură!

Această discuție face parte din proiectul „Dincolo de priză”, semnat de Alex Livadaru și Florin Negruțiu pe Republica.ro, o serie de conversații despre felul în care România produce, consumă, stochează și își securizează electricitatea, realizate în colaborare cu PPC România.

Interviul, în câteva idei:

• „Noi nu facturăm că așa vrem noi.”
• „Toți clienții consideră că la furnizor se duce absolut tot. Din această bucată mare de pizza, vorbim de undeva 2 - 3% ceea ce revine furnizorului și nu ne vine ca profit, ci ca venit. Cealaltă parte din pizza sunt taxe, tarife, accize pe care furnizorul le colectează pentru alții”.
• „Clienții cu contoare inteligente de la noi din portofoliu sunt aproximativ 1,3 milioane. Din peste trei milioane de clienți aflați în portofoliu acum”. 
• „În lipsa unui index, facturăm pe estimat. Convenția de consum estimată. Această convenție de consum este întocmită de operatorul de distribuție și ia în calcul istoricul clientului de consum. Practic, pentru luna mai 2026 se ia în calcul luna mai 2025 ca estimare. Și atunci, dacă nu am o convenție de consum actualizată, automat ajung în cazul în care am facturi cu plus la regularizare”.
• „Robinetul din factură... este la comportamentul nostru de consum.”

Interviul, pe larg:

Vorbim astăzi despre un moment al lunii care produce palpitații pentru fiecare dintre noi: deschiderea unei facturi la energie. Discutăm cu Ioana Krekan, care este Head of Customer Operations la PPC Energie, adică șefa operațiunilor cu clienții. Și o să încep cu o întrebare personală. Apelez la sinceritatea ta. De câte ori ai deschis o factură și ai spus „Cât?” 

Personal, cred că am avut două sau trei evenimente în viață până acum. Momentul când am deschis factura și am zis „Cât? De unde? De ce?” Marea majoritate a facturilor erau, bineînțeles, de utilități. 

Care este primul lucru pe care trebuie să-l verifice un client când vede o factură care îi atrage atenția?  

Dacă vorbim de factura de electricitate sau de gaze naturale, probabil „wow”-ul ăsta sau „cât?”-ul vine din sumă. Și atunci trebuie să ne uităm la consumul care a fost facturat. Da? Dacă luăm o factură PPC, pe pagina 2 a facturii regăsim perioada facturată, cât și cantitatea aferentă. Ce este important de menționat este că avem niște reguli de facturare. Noi nu facturăm că așa vrem noi sau nu punem un estimat pentru că așa vrem noi. Legislația ne spune cum trebuie să emitem factura, fie că vorbim de energie electrică, fie de gaze naturale. Prima prioritate este citirea din partea operatorului de distribuție.

Practic, momentul în care colegii din zonele de distribuție vin efectiv în teren și citesc contorul. A doua prioritate este autocitirea, indexul pe care noi clienții îl transmitem lunar, sau cel pe care îl transmite contorul nostru. Și a treia este estimarea de consum. Practic, eu, furnizor, sunt obligat să emit o factură clientului, iar în lipsa unei citiri de regularizare sau a unui index transmis de către contor sau de client, îi estimez. Estimarea aceasta nu este ceva ce noi, în calitate de furnizor, stabilim, ci este un agreement între distribuitor, furnizor și client. 

Bun, am înțeles. Nu sunteți voi de vină pentru o sumă neobișnuit de mare. Acum ne întoarcem la clientul Ioana, da? Ai spus „Cât?” 

Da. 

Ce ai făcut pe urmă? 

M-am uitat să văd de ce am atât de mult de plată și am încercat să înțeleg. Dacă nu am înțeles, am mers mai departe și m-am adresat furnizorului. 

Bun. Ce poate face un client când vede o sumă neobișnuit de mare și nu înțelege din ce mi-ai povestit tu mai devreme? Nu se uită la consum, nu se uită la perioada de facturare. Ce poate să facă? Care este primul lucru pe care poate să-l facă în afară de a se plânge? 

Ideal ar fi să poată să vadă în factură ceea ce are facturat și de aici să-și dea seama de suma totală de plată. Cum ziceam, să vadă cantitatea și perioada. În cazul în care nu știm sau nu regăsim în factura noastră, nu știm unde să ne uităm sau poate nu înțelegem, ne putem adresa furnizorului. În cazul nostru sunt destul de multe canale prin care ne poate contacta clientul, fie că-s digitale, fie telefonice, fie fizic în magazine. Și bineînțeles, de aici vin explicațiile pentru ce s-a facturat. 

Cea mai rapidă metodă de corectare a unei facturi care este? 

Dacă nu avem un index transmis și vrem să corectăm o factură, putem să o facem din aplicația noastră. Trimitem în intervalul de transmitere indexul pe care îl citim de pe contor. Sau putem să sunăm sau să mergem într-un magazin. Sunt la fel de rapide ambele variante. 

Din experiența voastră, cât, ce procent din totalul sesizărilor care atrag atenția unei facturi prea mari sunt justificate și cât din cele justificate sunt corectate? 

Până să zic procente, cred că e bine să menționăm faptul că în ultima perioadă acestea au scăzut, mai ales din perioada plafonării. De ce? Pentru că am avut o plafonare care s-a aplicat la consum lunar și de aici clientul a fost educat sau a înțeles faptul că transmiterea indexului și facturarea cantității exact consumate de către el îl ajută să își optimizeze costurile. În momentul de față aproximativ 5% din interacțiuni sunt legate de facturi pe estimat. Nu vorbesc în general de toate tipologiile de facturare, însă pe estimatul de facturi, cam 5% din interacțiuni. Și, ca să ne facem o idee, din totalul facturilor pe care noi le emitem lunar, aproximativ 80% din ele sunt emise de tip regularizare, adică fie index transmis de client, fie citit de operatorul de distribuție. Procentul a scăzut destul de mult pe estimare. Așadar, 5% din clienți sunt cei cu care interacționăm pe acest topic. 

Acum haideți să mergem pe descompunerea facturii. Dacă factura ar fi, să spunem, o pizza, da? Cât este blat și cât este topping de taxe și de servire la masă?

E foarte bună întrebarea, pentru că toți clienții consideră că la furnizor se duce absolut tot. Din această bucată mare de pizza, vorbim de aproximativ 2 - 3% ceea ce revine furnizorului și nu ne vine ca profit, ci ca venit. Cealaltă parte din pizza sunt taxe, tarife, accize pe care furnizorul le colectează pentru alții, inclusiv pentru stat. Clientul încheie un contract cu furnizorul. Furnizorul colectează taxele și dă mai departe către toți jucătorii din piață. Și aici mă refer, de exemplu, Transelectrica, operatorul de distribuție cu tarifele de distribuție, bugetul statului cu accize, TVA și așa mai departe.

Bun, hai să zicem așa. O pizza este 100 de lei. Pun o sumă rotundă. Cât ia PPC-ul? Cât ia bucătarul, care este furnizorul? Cât ia livratorul Cât ia restaurantul, care este statul? 

Aș zice că un 2 - 3% din 100 de lei rămân ca venit la furnizor, iar din acești 2 - 3% vorbim de 10,5 bani pe kWh care rămân la furnizor. Restul merg mai departe către entitățile pe care le-ai menționat. Nu pot să-ți spun acum exact cât ar reveni în sume către stat și așa mai departe, pentru că diferă de la client la client și de ce anume am facturat acolo, cât este cantitatea de energie, cât sunt alte componente ale acestei facturi. 

Dar cel mai mult? 

Cel mai mult merge către bugetul de stat, pentru că vorbim de TVA, vorbim de accize, de certificate verzi, de componente care merg către bugetul de stat sau alte fonduri gestionate tot de stat. Apoi, pe locul doi ar fi tarifele de distribuție. Mergem către distribuitori cu tarifele de distribuție. 

Bun, hai să luăm o situație concretă a unui apartament, nu știu, 80 de metri pătrați, un consum lunar de 250 de kWh dintr-o factură reală, da? 

Da. 

Pentru un astfel de apartament, câți lei merg la energie? Câți merg la distribuție? Câți lei merg la stat? Am văzut că ai venit cu o factură. 

Este factura, într-adevăr, a unui client al nostru care se încadrează în ceea ce menționai tu. Singura diferență este că mai are și un produs cu valoare adăugată de la noi, achiziționat în rate, dar nu pe asta ne concentrăm acum. Și dacă ne uităm pe pagina a 2-a a facturii, clientul are posibilitatea să vadă exact care sunt sumele care merg pe energie activă și care sunt cele care merg către alte taxe, pentru că și acelea sunt defalcate. Inclusiv pe prima pagină are un sumar în care este extrasă partea de TVA. Deci vorbim de un 250 de kWh consum cu un preț unitar fără TVA pe energia electrică de 0,49 lei pe kilowatt-oră. Deci este energia pură aici. Și mai departe mergem și defalcăm pe celelalte taxe pe care le avem în factură și avem tariful de extragere din rețea, avem serviciile de sistem, tarifele de distribuție, avem cogenerarea, contribuția CFD care este introdusă recent la începutul anului și mergem până la certificate verzi, accize și ultima fiind TVA-ul. 

Cum ar putea să scadă factura asta în mod real? De unde am putea să reducem astfel încât clientul final să aibă o factură mai mică? 

Putem să scădem din consum în primă fază. Adică este un efort pe care trebuie să îl fac eu. E un efort în ideea în care, uite, îți dau un exemplu, dacă avem electrocasnice care sunt de 10 ani, consumă destul de mult în prezent. Tehnologia actuală de pe electrocasnice ne ajută să optimizăm consumul, da? Pe de altă parte, transmiterea indexului ne ajută să facturăm exact ceea ce am consumat. Altă variantă de scădere a facturii ar fi, în principiu, taxele. Pe de altă parte, prețul energiei, pentru că fiecare furnizor achiziționează energia din piață, nu o produce el. Este obligat legislativ să meargă să achiziționeze din piață de pe OPCOM, energia electrică. Atâta timp cât prețurile la producător sunt ridicate, furnizorii achiziționează la prețul ridicat cu care se vinde și atunci scumpirea merge în cascadă către clientul nostru final. 

Menționai trimiterea indexului, da? Câți români au în momentul ăsta contoare inteligente care să nu necesite o citire personală și trimiterea indexului la nivelul întregii țări și câți dintre clienții voștri au contoare inteligente? 

În momentul de față, clienții cu contoare inteligente de la noi din portofoliu sunt aproximativ 1,3 milioane. Din peste trei milioane de clienți aflați în portofoliu acum. 

Și la nivelul întregii țări? 

Nu aș ști să spun. Contoarele inteligente, fie că vorbim de instalarea lor, fie că vorbim de funcționalitățile lor, sunt în grija operatorilor de distribuție. Noi, ca furnizor, primim informația de la ei dacă este contorul inteligent sau nu, iar în cazul nostru vorbim de aproximativ 1,3 milioane din total portofoliu. 

Bănuiesc că pentru cei cu contoare inteligente e o bătaie de cap în minus, nu? Ei nu transmit nimic, ei pur și simplu nu trebuie să mai facă nimic. 

Nu, nu, nu. 

Bun. Dacă același client, să spunem că nu trimite indexul trei luni, ce sumă suplimentară poate să apară la regularizare? 

În cazul netransmiterii indexului și având o perioadă mai lungă de timp facturi de tip estimat, în momentul în care regularizăm consumul, operatorul de distribuție citește, există varianta și de plus, și de minus, în funcție de convenția de consum. 

Mai mult plus… 

Depinde, pentru că în lipsa unui index, spuneam la începutul discuției noastre că facturăm pe estimat, da? Convenția de consum estimată. Această convenție de consum este întocmită de operatorul de distribuție și ia în calcul istoricul clientului de consum. Practic, pentru luna mai 2026 se ia în calcul luna mai 2025 ca estimare. Și atunci, dacă nu am o convenție de consum actualizată, automat ajung în cazul în care am facturi cu plus la regularizare. Dacă este actualizată și se potrivește, cu siguranță va fi fie pe acolo, fie cu minus. 

Cine pierde bani atunci când clientul nu trimite indexul? Clientul sau compania? 

Depinde de situație. Dacă este estimarea mică sau estimarea mare, în funcție de convenția de consum. 

De curiozitate, voiam să te întreb cât se merge în România pe estimare? 

La noi în portofoliu vorbim de 20% din clienți care încă au facturi emise pe estimat. 

Bun. Spune-mi cum verific eu în 10 secunde dacă am contor smart, ca să nu am facturi șoc? 

Poți vedea în aplicația MyPPC, pe factură sau pe contor. Dacă vezi că seria contorului tău începe cu U, acela este un contor inteligent. Pe de altă parte, poți verifica în factură dacă tu nu-ți transmiți indexul în mod regulat și facturile tale lunare sunt de tip regularizare, o să vezi pe a doua pagină că indexul este citit. 

Deci trebuie să vă uitați după litera U. Da? 

Da. 

După litera U. Bun. Dacă n-am litera U, cum fac să o obțin? Cât de repede pot să obțin un contor de ăsta inteligent care să mă scutească de bătăi de cap? 

Din câte știm noi de la operatorii de distribuție, acest upgrade, să-l numim așa, al contoarelor inteligente se face pe zone țintite și ușor-ușor încep să acopere mare parte a zonelor de distribuție. 

Deci nu e la cererea clientului. 

Exact. Este un plan de investiții. Este un plan care se face împreună cu reglementatorul. Adică nu putem să sunăm și să spunem vreau și eu mâine să-mi instalați un contor inteligent. 

Păcat. 

Dar să fim pozitivi, pentru că numărul contoarelor inteligente crește. 

Spune-mi care este gestul lunar de 30 de secunde care ne poate ține factura sub control? 

Stingem becul, da? Apăsăm întrerupătorul. A venit perioada caldă, ar fi ideal să putem să ținem aerul condiționat pe o temperatură constantă. Nu ne ajută foarte mult dacă îl dăm pe 20 de grade când venim de afară și îl oprim și îl pornim și îl oprim și îl pornim. Și transmiterea de index, bineînțeles. 

Deci robinetul din factură, de unde putem noi controla consumul este... 

Este la comportamentul nostru de consum. 

Dacă factura, să zicem, ar fi o rețetă, care este ingredientul pe care românii aproape niciodată nu îl înțeleg și care strică gustul final? 

Nu înțeleg suma de plată și din ce este ea alcătuită. Nu înțeleg care este rolul furnizorului și prețul energiei din ce este compus. 

Pentru bunica, ce sfat ai da? 

Același de a reuși să îi schimbi sau să-și schimbe aparatele electrocasnice. Cu siguranță și bunica mea este în situația asta. Încă mai are ceva electrocasnice care sunt de generație veche. De asemenea, stinsul întrerupătorului becului ajută fie că ești la oraș, fie că ești în mediul rural și, de asemenea, ne ajută și partea de transmitere index, indiferent unde ai fi. 

Părinții tăi sau bunicii tăi făceau un gest de ăsta care ți-a rămas și ție? De pildă, mama mea stingea mereu lumina după mine în cameră. 

Da, același. Dacă sunt aceeași generație… Asta cu stinge lumina după tine a rămas încă din copilărie. 

Va dispărea factura clasică în favoarea aplicațiilor cu consum în timp real? 

Atâta timp cât vorbim de un domeniu reglementat, în care factura este și ca tipar, și ca elemente reglementată, mi-e greu să cred că într-un viitor foarte apropiat vom scăpa de factura clasică pe care o avem. Totuși este bine că avem varianta de a o primi pe e-mail sau de a o vedea într-o aplicație. 

În momentul ăsta, mulți dintre clienți plătesc factura ca pe abonamentul la telefon. Prin aplicație nu este foarte complicat. 

Prin aplicație sunt destul de multe metode și vedem în ultima perioadă o creștere destul de mare a metodei de plată direct debit. Deci plata automată.

******

În concluzie,

Factura la energie nu este doar o sumă de plată, ci o radiografie a consumului, a taxelor și a unui sistem pe care cei mai mulți dintre noi îl cunosc prea puțin. Un client informat are mai multe șanse să evite surprizele neplăcute decât unul care privește factura doar la scadență. Citirea consumului, transmiterea indexului și înțelegerea componentelor facturii sunt gesturi mici care pot face diferența. În același timp, dialogul pe care l-am avut cu Ioana Krekan arată că o mare parte din banii plătiți nu rămân la furnizor, ci merg către stat și către ceilalți actori din lanțul energetic. Până când contoarele inteligente vor deveni regula, cel mai eficient instrument de control rămâne atenția consumatorului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp