Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Propagandist rus la televiziunea de stat: „Ar trebui să așteptăm momentul potrivit și să declanșăm o criză migrațională în Europa – un nou aflux de ucraineni”

Vladimir Solovyov

Ultimul episod petrecut în emisiunea propagandistului rus Vladimir Solovyov poate fi considerat șocant chiar și pentru cei care urmăresc reportajele presei de la Kremlin de la începutul atacului asupra Ucrainei. 

Vladimir Solovyov, unul dintre principalii propagandişti ai Kremlinului de la televiziunea de stat Rossiya 1, atacă atât Ucraina, cât şi ţările NATO în programul său de la sfârşitul lunii februarie. De asemenea, folosește numeroase amenințări. Așa a fost cazul în ultima parte din „Seara cu Vladimir Solovyov”.

Chiar și oamenii care urmăresc „show-ul” lui Vladimir Solovyov și cunosc atitudinea sa ostilă față de Ucraina și Occident s-ar putea simți șocați de ceea ce se întâmplă în program. Episodul l-a găzduit pe Andrei Sidorov, șeful departamentului de relații internaționale a Universității de Stat din Moscova. Lomonosov, care a spus: „De ce avem nevoie de Europa flămândă, rece, murdară, săracă? Putem întrerupe toate contactele cu ei. În acest fel, îi vom lăsa în pragul supraviețuirii. Americanii nu-i vor ajuta.”

Sidorov a continuat:

„Ar trebui să așteptăm momentul potrivit și să declanșăm o criză migrațională în Europa – un nou aflux de ucraineni.”

El a cumpănit dacă să o facă acum sau să aștepte, apoi a decis că cel mai bun moment pentru a declanșa o criză ar fi începutul noului an. Propagandiștii consideră că până atunci „lucrurile se vor înrăutăți”.

Sidorov și-a rezumat argumentele într-un mod șocant: „Ucraina ca națiune nu ar trebui să existe. Ne putem separa de Europa, nu avem nevoie de ea. Să începem cu statele baltice, care susțin cel mai mult Ucraina”, a spus el.

Acest fragment din programul lui Vladimir Solovyov a fost publicat pe Twitter de Julia Davies, o jurnalistă care monitorizează propaganda rusă. „Planificând genocidul la televiziunea de stat rusă. Andrei Sidorov, șeful departamentului de relații internaționale a Universității din Moscova, îndeamnă Rusia să nu rateze momentul potrivit pentru a declanșa o criză masivă a refugiaților în Europa, exacerbând tensiunile economice și politice prin provocarea unui aflux masiv de refugiați ucraineni”.

La postul public de televiziune, propaganda rusă a primit o lovitură dură, imediat după anunțarea mobilizării în Rusia

Un invitat de la televiziunea de stat se plânge acum de echipamentele puse la dispoziție soldaților ruși. Asta după ce Putin a decis să trimită 300.000 de ruși la război

Într-un talk show difuzat pe Rossya 1 cu privire la mobilizarea parțială a existat o discuție despre ce este nevoie pentru ca Rusia să poată câștiga războiul cu Ucraina. Era și despre echipament. Expertul militar rus Mikhail Khodarenok (68 de ani), fost colonel în armata URSS a declarat: „Vorbim mult despre specializare militară, despre mobilizare, dar ceea ce nu este mai puțin important este cât de bine sunt echipați acești oameni”.

Căști și ranițe din 1941

Colonelul rus a continuat: „Aceasta este a doua problemă importantă. Ar trebui să li se ofere uniforme moderne, echipament modern, rații, truse de prim ajutor, articole legate de sprijin și logistică și arme moderne.” El cere arme noi în loc de echipamente din secolul trecut.

„Ar trebui să fie echipamente și arme care vin direct din fabricile noastre. Mobilizarea este chipul națiunii. Nu e deloc frumos când cetățenii noștri mobilizați primesc căști din 1941 și un rucsac din aceeași epocă. Asta este o imagine nepotrivită.”

Mikhail Khodarenok nu este oricine. Este comentator militar pentru RT.com – și colonel în retragere. A absolvit Școala Superioară de Inginerie de Rachete Antiaeriene din Minsk și Academia de Comandă a Forțelor de Apărare Aeriană. Khodarenok este un expert cu o vastă experiență în domeniul militar.

Articol publicat pe project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un nou val de migratie ucraineana ar face bine Europei. Europa are un mare deficit de forta de munca calificata si care nu comite nici nu sprijina comiterea de atentate teroriste pe teritoriul ei. Cateva milioane de noi angajati in UE si SEE ar genera o crestere economica care ar compensa socul scumpirii energiei.
    • Like 0
  • Mikhail Khodarenok este in primul rand un om al partidului, un politruc. Romanii ar trebui sa stie foarte bine lucrul asta. Toti cei care trec printr-o forma de invatamant si ajung sa lucreze in anumite domenii sunt oamenii presedintelui, sunt in primul rand afiliati politic si apoi se pune problema de profesionisti. Cat despre pregatirea academica, sa avem rezerve. Stim ca multi promovau doar pentru ca erau dedicati partidului.
    Despre Vladimir Solovyov am aflat o data cu razboiul si se dovedeste exact ceea ce sunt cei care realizeaza emisiuni TV pe teme politice. Adica, cei care ling regimul pentru ca asa o duc ei bine. Si familiile lor. Ce-i pasa astuia ca invarte minciuni si spune aberatii toata ziua? Lui ii merge excelent. Nu am auzit sa fie mobilizat la razboi vreun nenorocit care linge microfonul zi de zi. Ei sunt scutiti.
    Exodul ucrainenilor a avut loc, deja. Cei care au plecat, au plecat in februarie, martie, aprilie. Acum prea putini.
    Unde are dreptate? Acolo unde spune despre presiunea pe Europa. Europa cea zbarlita de frica celor 5 luni de sezon rece. Europa care se agita prinsa in plasa zvonurilor si a "expertilor" care vorbesc despre lucruri nici de ei stiute.
    Zvonurile pot face mult mai mult rau in comparatie cu preturile ridicate la gaz si lumina. Datul cu parerea, chiar cu buna credinta, a celor care ajung pe la emisiunile televizate, poate inclina balanta in directia rea.
    Mai intervine si prostia, necunoasterea, neintelegerea pe deplin a lucrurilor, situatie la care pune umarul din plin, Rusia. Toxica Rusie care profita de situatie, de faptul ca singuri ne dam cu stangul in dreptul si mai arunca in piata niste manipulari, niste idei, niste minciuni.
    Ei pe asta se si bazeaza: stiu ca daca arunca o piatra in apele europene, se vor arunca toti "desteptii", "expertii", "jurnalistii" sa o duca si mai la fund, nicidecum sa o scoata.
    Scoala KGB-ista nu va muri niciodata. Din pacate noi nu invatam nimic.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Vad o moda ca sa nu spun "trend" in articolele on-line. Se incepe cu un subiect, iar apoi se termina cu alt subiect si la sfarsit este confuz. Articolul incepea cu declaratiile - intr-devar uluitoare si inconstiente - ale unui dobitor de la TV rusa referitor la o migratie fortata a ucrainienilor in Europa si se termina cu castile si cu ranitele din 1941. Ce are aia cu prefectura? Ca nu vad nici o legatura? A fost prea scurt articolul initial?
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult