Foto: George Călin/ Inquam Photos
Sunt întrebat din ce în ce mai frecvent de diverși cetățeni, îndeosebi străini, cât de stabilă este România.
Fac eforturi în a le explica specificul românesc, pe care eu însumi am din ce în ce mai mari dificultăți în a-l înțelege.
Cu toate astea, concluzia mea fermă e că România este o țară stabilă, dar din cu totul alte motive decât cele afișate patriotic de oficialii români atunci când întâmpină cu pâine și sare delegații din străinătate.
Adevărul incomod pentru patrioții noștri e că România e o țară stabilă datorită străinilor. Renunțarea parțială la suveranitatea națională, odată cu intrarea în UE și NATO, oricât de dureroasă ar fi pentru ego-ul nostru național, este un câștig în ceea ce privește stabilitatea națională.
Pierderea parțială a suveranității are avantajul că cineva acolo sus trebuie să aibă grijă ca România să nu alunece.
Să vă dau două exemple.
1. Comisia Europeană cere României reforme și încadrarea într-un deficit care să nu ducă țara în faliment. În lipsa acestei autorități care să se comporte ca adultul din încăpere, politicienii români ar duce populismul până la cer și bugetul la trei metri sub pământ. Cu câr, cu mâr, guvernul de la București va accepta să ia măsuri nepopulare în prag de alegeri, dar nu pentru că el conștientizează că acesta este drumul corect, ci pentru că „așa ne cere Bruxelles-ul”. Împinși de la spate, vor umple fără chef parte din gaura bugetară pe care ei au creat-o și pe care ar fi lărgit-o fără probleme dacă ar fi fost de capul lor, adică suverani.
2. De mai bine de 10 zile cad drone rusești în România. Sunt 10 zile în care autoritățile române au dat proba amatorismului dureros în care se scaldă. De la cel mai înalt nivel, România s-a făcut de râs, a dat declarații contradictorii, care s-au bătut cap în cap, a arătat o lipsă de idei și de coordonare între instituții și un deficit crunt de comunicare, specific regimurilor conduse la secret.
Autoritățile au trecut prin diverse faze, umplându-se de ridicol în fața publicului de acasă și a partenerilor internaționali.
Prima fază a fost una de negare (Klaus Iohannis: „Pot să spun că nu a existat nicio piesă, nicio dronă și nicio altă parte a unui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spațiului nostru aerian. Am verificat absolut tot și pot să liniștesc populația”).
A doua fază a fost una de scotocire (Dan Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: „Am dispus măsuri de scotocire la fața locului”) și de acceptare (da, s-au găsit 3 drone „tip rusesc”).
A treia fază a fost cea de inflamare (Klaus Iohannis: „Dacă se confirmă că este o dronă rusească, asta reprezintă o violare gravă a integrității teritoriale a României”).
A patra fază a fost cea de bagatelizare (Marcel Ciolacu: „Nu ne atacă nimeni, oameni buni! Haideți să liniștim populația, că o luăm razna cu toții. Au sărit rămășițe din dronă, nu a avut nimic care să le dăuneze cetățenilor”). Adică ce atâta zgomot pentru nimic?!, ne spune premierul României, în totală contradicție cu președintele României. A căzut niște fer din cer, n-a murit nimeni! Noi oricum aici, pe meleag, nu avem nicio cultură a prevenției, lasă, mai întâi să moară cineva și pe urmă mai vedem noi. Facem o comisie, numărăm victimele și despăgubim familia mortului cu bani din fondul de rezervă al Guvernului.
Vă dați seama ce-ar însemna ca securitatea națională a României să depindă de acești oameni care nu-s în stare nici măcar să vorbească între ei, darămite cu noi? Din fericire, așa cum vă spuneam, nu mai suntem o țară suverană, în care să ne lăsăm în grija ciolaciucilor. Dacă suntem atacați, în baza articolului 5, ne apără străinii, adică americanii și NATO.
Cu siguranță, nu suntem în situația articolului 5, adică Rusia nu a atacat România deliberat. Însă suntem în situația articolului 4, în care avem îngrijorări legitime că suntem în pericol din pricina acțiunilor din ce în ce mai agresive ale Rusiei la granița noastră și cerem să discutăm despre aceste îngrijorări cu aliații din NATO.
Dar ca să te apere, trebuie să le dovedești că ești amenințat și să le ceri ajutorul. Așa ajungem la cel mai mare risc la adresa securității României, care este astăzi prostia.
Când prostia țanțoșă se întâlnește cu prostia sfătoasă, avem situația în care România țipă că e violată, dar susține apoi că n-a murit nimeni de la un viol. Carevasăzică, președintele susține că „dacă se confirmă că este o dronă rusească asta reprezintă o violare gravă a integrității teritoriale a României”, după care premierul spune că „nu ne atacă nimeni, oameni buni, au sărit niște rămășițe din dronă, nu a avut nimic care să le dăuneze cetățenilor”. Deci ori a violat-o, ori nu? A violat-o puțin, a fost viol surpriză, ca-n satul ăla din Vaslui, or fi avut și băieții ăia din Rusia motivele lor, ea i-a provocat?!
Când victima România dă mesaje confuze, atunci să nu se aștepte ca cineva să sară în ajutorul ei.
Normal ar fi ca România să se considere victimă și să ceară ajutor NATO. Activarea articolului 4 spune clar că statele membre vor avea „consultări comune ori de câte ori unul dintre ele consideră că-i este amenințată integritatea teritorială”. Este un bun moment ca țara noastră să strângă dovezi că este victimă colaterală a războiului declanșat de ruși, ca să mute, pentru prima dată, punctul de interes al Occidentului dinspre Nordul bine păzit și bine înarmat al NATO înspre Sudul vulnerabil.
Burta moale a Alianței este Marea Neagră (unde România și Bulgaria se pot opune cel mult cu o flotă din bărci de hârtie unei acțiuni agresive a Federației Ruse). La Marea Neagră rușii fac legea și vor provoca în permanență Alianța Nord-Atlantică, în scopul de a testa un răspuns ca să vadă cât de mult se pot întinde. Interesul României este să susțină cu toate argumentele pe masă pericolul iminent în care se află (serios, au căzut 3 drone în România, nici asta nu este o problemă de securitate care ar necesita consultări la nivelul NATO?! - căci asta înseamnă articolul 4, consultări; art. 4 nu e art. 5!) și să ceară mai multă prezență americană și mai multă prezență NATO aici. Miza este mult mai mare și pe termen lung: în curând va începe construcția platformelor de extragere a gazului din Marea Neagră din perimetrul Neptun Deep. Ar fi o naivitate să credem că Rusia va accepta ușor ca România să devină un jucător regional pe planul energiei și ca gazul din Marea Neagră să ajute nu numai România, ci și Republica Moldova și Ucraina. Vom vedea șicane, provocări, sabotaje, operațiuni de război hibrid, violări în serie ale dreptului internațional și ale spațiului comercial exclusiv al României (nu credeți? Uitați-vă la manevrele militare pe care le fac rușii în spațiul maritim exclusiv al Bulgariei). Pregătirea unui răspuns preventiv, de descurajare, ar trebui să înceapă acum, asta dacă prostia nu s-ar manifesta plenar la toate nivelurile de conducere ale acestui stat. NATO ne-ar sări în ajutor, dacă am cere ferm și pe o singură voce ajutorul.
Așa se face că, după 10 zile, noi tot scotocim prin tufișuri, fără a reuși să vedem poza globală. Realitatea e că azi, când scriu acest text, nimeni nu știe dacă integritatea teritorială a României a fost amenințată, pentru că președintele trăiește o stare de spleen și nu are timp de CSAT, iar premierul e prea ocupat cu torpilarea economiei românești printr-un set de bombe fiscale tip kamikaze.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
S-au îl țintiseră, deja, iar fragmente dezintegrate au aterizat, mai către noi, spre Tulcea?
A nu se interpreta, simplist, conform șablonului, că... așa și pe dincolo... etc... aș fi anti-UE, pro-Putin, bla-bla... Nici vorbă! E tocmai invers.... Dar e total aiurea titlul d-lui Negruțiu pus acestui articol.
Să ne amintim de balonul chinezesc doborât lânga coasta Carolinei de Sud, în Statele Unite, la începutul anului. S-a făcut mare vâlvă, speculații, presupuneri... pentru ca, după câteva luni, FBI să anunțe că și-a încheiat analiza rămășițelor balonului, iar Pentagonul să declare că guvernul SUA a evaluat că acesta nu a colectat informații în timp ce a survolat țara. E adevărat, o dronă rusească nu e cât ditamai balonul chinezesc, ale cărui fragmente au fost căutate în apele Atlanticului, dar au trecut aproape cinci luni până când guvernul SUA să tragă niște concluzii mai clare. La noi, trebuia ca autoritățile să-l sune pe dl Negruțiu, în 24 de ore, și sa-i spună ce și cum...
Și îmi repet concluzia: decât organizarea asta nefirească a UE, mai bine ne-am transforma într-un stat federal. Aș fi PENTRU. În acest caz am trage toți la aceeași căruță. Așa cum în România Clujul nu e în concurență cu Vasluiul și nu-l exploatează, tot așa, la nivel european, nici Germania sau Austria nu ar fi concurentă cu România sau Bulgaria și nu le-ar exploata în niciun fel. Iar specificul național, la care eu țin foarte mult, nu s-ar pierde, așa cum nu se pierd nici specificurile regiunilor: Ardealul, Moldova, Alsacia, Bretania, Bavaria etc etc etc.
Dar D-lui Negruțiu îi place status-quo-ul. El preferă situația de acum, în care România și ceilalți ”căței” sunt slugile ”dulăilor”. Întotdeauna vor exista căței și dulăi, dar ar trebui ca aceștia să fie prieteni și sprijin unii pentru alții, NU competitori mascați, ca acum.
Dar până atunci, subscriu și eu la una din ideile din articol, exprimată corect și în titlu: Prostia atacă România.
Exact asta s-ar întâmpla cu România dacă UE ar deveni brusc un stat federal. România ar deveni "Vasluiul" federației – sau pe-acolo...
Cât despre suveranitate, am fost suverani când am vrut în UE dar ni se pare că nu mai suntem suverani atunci când trebuie să respectăm standardele europene. Vrem să beneficiem de avantajele statelor membre ale UE (cum ar fi programele de finanțare UE) dar nu vrem să aplicăm întocmai regulile comunitare, care ni se pare că subminează suveranitatea. Adică suntem șmecheri – credem noi.
Oricum, sunt de acord că UE, așa cum funcționează acum, are două ligi, una de căței și una de dulăi. Dar lucrurile nu sunt chiar în alb/negru. Sunt și state mici care sunt tratate corect, nici căței, nici dulăi. Sunt state civilizate în care totul funcționează conform aquis-ul comunitar, chiar dacă nu sunt foarte mari puteri economice. Și noi ar trebui să ajungem măcar printre aceste state.
Cât despre limita deficitului bugetar impusă României, ea nu a fost o constrângere de moment aplicată de UE. Nici vorbă!!! UE a impus regula asta de ani de zile iar România s-a angajat să atingă ținta de deficit bugetar în mod progresiv, nu peste noapte, cum greșit ați interpretat. Faptul că nu reușim să respectăm termenele pe care le-am agreat, arată multe despre conducerea politică de care "beneficiem": incompetența guvernanților, importanța rețelelor mafiote care finanțează partidele politice aflate la putere și care capătă prevalență față de agenda comunitară, lipsa de voință politică în adoptarea reformelor care ne-ar apropia măcar politic/administrativ de statele civilizate ale UE (ca un prim pas în armonizarea completă, financiar-economică), lipsă izvorâtă din dorința păstrării scaunelor de sub fundul patibularilor conducători de ieri și de azi.
Lipsa de suveranitate nu deranjează în mod normal prin ea însăși, ci doar dacă primim decizii împotriva intereselor țării. Sau, e adevărat, și împotriva intereselor particulare mafiote ale conducătorilor (asta ar fi de bine). Dar nimeni nu ne impune decizii care sunt tot timpul altruiste, ca niște îngeri binefăcători. Din păcate, de multe ori, deciziile impuse sunt în interesul altora, nu al nostru. Nimeni nu face eforturi altruiste, ci in interes propriu. Să nu fim naivi.
Am mai zis că este inacceptabil că această clasă politică să ne aducă în pargul dezastrului economic, așa cum suntem acum. Am înțeles că noi ne-am angajat (de fapt USR-GHINEA) prin PNRR, printre tot felul de aberații, să respectăm un deficit și să respectăm un termen. Dar așa cum există un precept divin precum ”legea e făcută pentru oameni și nu oamenii pentru lege”, așa ar trebui să înțeleagă și responsabilii europeni că, deși suntem vinovați de situația actuală, acum suntem pe marginea prăpastiei și scopul PNRR este (în fine, ar trebui să fie) să ne revenim economic și nu să ne distrugem iremediabil, dar să respectăm litera PNRR. De fapt eu eram oricum sceptic în legătură cu PNRR-ul. Cred că e un program care CONSTRÂNGE statele, care le impune o anumită politică (și anume una ”VERDE”) cu orice preț. Se vântură momeala unor bani, dintre care cei nerambursabili nici nu sunt așa de mulți (noi ne împrumutăm oricum, regulat, mai mult pentru a nu ne prăbuși financiar), dar în schimb suntem constrânși să facem vrute și nevrute, unele bune, dar altele mai puțin bune. O să ziceți că fiecare țară, deci și noi, a conceput propriul program. Da, dar evident nu putea nimeni să propună orice. Planul nu era la liber, ci trebuia APROBAT de CE. Amintiți-vă că al nostru a fost întors de N ori. Știau toate statele cam ce era de interes să se treacă în PNRR și până nu se conformau, nu era aprobat. Așa a fost și în cazul nostru. Sigur, Ghinea a supralicitat cu niște tâmpenii (pragul de 9,4% din PIB pentru pensii, închiderea termocentralelor pe repede înainte etc) dar ideea e că PNRR-ul s-a dovedit a fi pentru țările mai modeste, un fel de mijloc de constrângere. E ca și când aș veni eu la Dvs și v-aș spune: vă dau niște bănuți (nu prea mulți) că știu că aveți nevoie, pe unii mi-i dați înapoi pe alții nu, dar atenție la mine! De azi înainte faceți numai ce vă zic eu să faceți. Mă fac stăpân în casa Dvs. Îmi dați mie decizia și spunem că decizia a fost a dumneavoastră, că așa v-ați angajat. Și să respectați totul cu sfințenie, că altfel, dacă nu îndepliniți totul la literă, deși mă veți asculta în continuare fiindcă trebuie, eu n-o să vă mai dau bani. Ăia puțini, dar chiar și așa, o să vă faceți de baftă dacă dați greș. Iar de renunțat să n-aud, că e jale la capitolul imagine, nici nu încape vorbă.
Ca o concluzie, repet într-una ca să nu fiu greșit înțeles: Dacă eu vorbesc despre impunerile autoritare ale CE, nu înseamnă că neglijez problemele noastre. Suntem un stat corupt, impotent, imbecil, cu o populație debusolată, care nu mai știe ce să facă pentru a rezolva lucrurile. Vede că orice votează e degeaba, răul se perpetuează sub o formă sau alta. Poporul român pe ansamblu nu merită asta și totuși de asta are parte. Sau poate avem și fiecare dintre noi o vină, dar cum să o găsim, cum să o definim și mai ales cum să rezolvăm lucrurile? Deci suntem într-o criză gravă pe toate planurile pe care sperăm să o rezolvăm cumva, cândva. Dar eu aici vorbeam doar de relația cu CE, care tot datorită conducătorilor noștri incompetenți și chiar răuvoitori, nu este cum ar trebui să fie. Fiindcă cu CE trebuie negociat intens și inteligent, în interesul național, altfel avem de suferit clar. Iar ai noștri conducători nu pot sau / și nu vor. Tot ce ni se întâmplă e din vina acestor conducători ai noștri, foști și prezenți.