Protestele agricultorilor și transportatorilor scot în evidență câteva dintre marile crize de care suferă statul român. În tot acest timp, cel mai afectat este „omul de rând, consumatorul”

Foto: Inquam Photos / George Călin

Este a opta zi de proteste ale fermierilor și transportatorilor, în ciuda acordurilor semnate de asociațiile mari de fermieri și de federațiile importante de transportatori cu reprezentanții Guvernului. La București, pe holurile Parlamentului, circulă deja întrebări precum „cine e în spatele protestelor?” și „cine câștigă sau are de pierdut din aceste manifestații?”. Diana Vasilescu, jurnalist independent cu experiență în zona agricolă, este de părere că în spatele protestelor se află fermierii, transportatorii și alte segmente ale comunității agricole, iar aceasta nu este o acțiune organizată de vreun partid politic, ci mai degrabă rezultatul unei mobilizări spontane.

„Conversațiile pe care le-am avut cu fermierii arată că aceștia s-au încurajat reciproc să iasă în stradă, inspirați și motivându-se reciproc prin exemplele de proteste din Germania și Franța văzute pe rețelele sociale. Participanții s-au alăturat mișcării pentru a-și susține interesele comune, independent de loialitatea față de partide politice. Am vorbit chiar în dimineața asta cu un fermier de la Călărași, care mi-a spus că a văzut pe TikTok ce-au făcut fermierii din Germania și Franța și atunci și-a sunat alți câțiva colegi de breaslă și le-a spus că așa trebuie să facă și ei. Câteva zile mai târziu, a văzut pe stradă tractoare și tir-uri, așa ca s-a alăturat lor, mai ales, ca miză este pentru toți aceeași”, spune Diana Vasilescu într-o discuție cu Republica.

Aceasta mai precizează că, deși protestul însuși nu este explicit o mișcare politică, există încercări ale unor formațiuni politice de a se asocia cu acesta.

 „Unii oameni afirmă că vor forma propriile partide pentru a contribui la schimbări în țară. Astfel, protestul ar putea reprezenta un catalizator pentru apariția unor mișcări politice noi, determinate de nemulțumiri și aspirații exprimate în cadrul protestelor”, mai explică aceasta.

„Câștigătorii și perdanții în cadrul protestelor sunt multipli. În primul rând, fermierii și membrii comunității agricole își fac auzită vocea și își apără interesele. Cu toate acestea, cel mai afectat este omul de rând, consumatorul. Dacă producția locală nu poate satisface nevoile de consum, există riscul ca țara să importe din alte surse. Aceasta ar putea afecta calitatea produselor, prețurile și ar avea un impact asupra economiei locale. În final, protestul are potențialul de a influența echilibrul între producție și consum, având consecințe asupra întregii societăți”, ține să mai spună Diana Vasilescu.

„Fermierul are o meserie, un job. Cum brutarul face pâinea care ajunge în magazine și apoi pe masă, agricultorul face grâul, apoi făina. Dacă acestea nu se mai pot produce... ce mai ajunge în magazin?” - se întreabă Diana Vasilescu.

Mai jos am făcut un sumar cu explicații pentru a înțelege mai bine contextul protestelor:

◾ Protestele fermierilor și transportatorilor, care i-au luat pe nepregătite pe responsabilii guvernamentali, au scos la suprafață câteva dintre marile crize de care suferă statul român: lipsa banilor la buget, lipsa dialogului real cu cetățenii, precum și birocrația și lentoarea administrației publice centrale.

◾ Protestele au loc acum pentru că e început de an electoral, iar clasa politică și mai ales coaliția de guvernare nu au cum să ignore protestele. Fermierii și transportatorii au înțeles că dacă vor să schimbe ceva în favoarea lor atunci trebuie să acționeze înainte de alegeri, când încă politicienii nu s-au văzut „cu sacii în căruță” și eliberați de obligația de a mai răspunde presiunii societății.

◾ După cum explică pentru RFI și jurnalistul economic Constantin Rudnițchi, medicii de familie protestează și ei deja, iar profesorii așteaptă să vadă cum își respectă guvernul promisiunile de anul trecut, de după greva din educație. În tot acest timp, aparatul bugetar este ca un balaur care nu se mai satură și înghite pe nemestecate tot ce poate, adică tot mai mulți bani de la buget, tot mai mulți angajați și tot mai multe taxe, impozite sau accize plătite de mediul privat, adică de companii și populație. 

◾ Prin urmare, toată lumea din România știe că anul acesta, politicienii aflați la guvernare, disperați să obțină voturi, vor da orice pentru a nu își pierde potențialii alegători.

◾ Parte dintre motivele de nemulțumire ale protestatarilor sunt reale și deloc noi, altele sunt în siajul unor teorii ale conspirației de extracție rusească promovate de partidele extremiste din România, cum ar fi AUR și SOS, sau în social media, după cum indică și Europa Liberă.

◾ Iar unele revendicări sunt construite pe o structură de nostalgie evazionistă, fiindcă cer o intervenție periculos de intensă a statului în funcționarea mediului privat, adică exact contrariul direcției normale. Un exemplu este chiar RCA. Sigur că tentația este să ceri scăderea lui ca în revendicarea protestatarilor. Cine n-ar dori să scadă? Dar este total contraindicat, după cum explică jurnalista Ioana Ene Dogioiu într-un editorial pentru SpotMedia.

Foto: Inquam Photos / George Călin

◾ Problema cea mare a pieței asigurărilor din România este că ea a fost acaparată succesiv de mamuți care au avut cote de 80%, ceea ce a sufocat concurența. Când ei s-au prăbușit, am rămas cu firme foarte puține și unde nu e concurență, piață nu funcționează normal. Scăderi forțate de prețuri, plafonări nu fac decât să țină piața disfuncțională și debilă, iar când ele chiar nu vor mai fi posibile, va fi chiar mai rău decât acum. Soluția corectă, mai spune Ioana Ene Dogioiu, este dezvoltarea pieței, concurența mare între mulți asigurători, iar intervenția statului limitată la măsuri țintite de stimulare a acestei dezvoltări și strictă supraveghere realizată printr-un ASF care să fie condus și populat nu de clienți sinecuriști, ci de profesioniști care înțeleg domeniul.

◾ Liderii AUR și SOS au încercat să căpușeze protestele fiind însă respinși de manifestanți. Asta nu înseamnă că George Simion sau Diana Șoșoacă au renunțat și nu fac tot posibilul să se lipească de proteste, încercând să capitalizeze politic, și, evident, să atace Guvernul.

◾ Un alt detaliu apărut în spațiul public în ultimele zile și care e direct legat de proteste face referire la legăturile politice dintre unii protestatari și partidele politice. Chiar dacă politicienii neagă orice implicare în proteste, cu atât mai mult cu cât PSD a lansat acuzații în acest sens, Europa Liberă mai indică faptul că se poate face o legătură între diverse personaje care s-au erijat în lideri ai protestatarilor și zona politică. De exemplu, Dănuț Andruș, unul dintre fermierii protestatari care s-au afișat public intens zilele acestea, a fost în 2020 candidat al PSD la primăria din comuna Păltiniș, partid din care a plecat „atunci când lucrurile nu au mers în direcția bună”, după cum mărturisește chiar el.

◾ Un alt reprezentant al protestatarilor care are legături directe cu politica și care a participat la negocierile cu guvernul este Florin Tomuță, vicepreședinte al COTAR și membru fondator al Asociației Operatorilor de Transport Rutier „Apulum”. Acesta este și președintele PSD Alba. Alături de el a mai participat la negocieri și Ionuț-Lucian Cercel, care a fost în anul 2020 pe lista PNL la Camera Deputaților, pe locul șase, poziție neeligibilă și este președinte al Organizației Oamenilor de Afaceri, potrivit site-ului PNL Buzău. În plus, din delegația de negociatori pentru interesele protestatarilor a mai făcut parte și Georgian Calotă, care a a fost primar al PNL în comuna Balta Albă din Buzău, în perioada 2012-2016, iar în prezent este membru în Comisia de studii și prognoze din Consiliul Județean Buzău.

◾ La protestele care au cuprins România, pe lângă liderii de federații și organizații, sunt și fermieri ori transportatori independenți, neafiliați unor asociații sau alții care au avut un trecut politic și care spun că vor continua până când vom vedea primul act normativ cu soluții aplicabile publicat în monitorul oficial.

◾ Oricum, pe holurile cancelariei de la București se pune următoarea întrebare: De ce nu încetează protestul? Pai, pentru că nimeni nu mai are încredere în ce spun guvernanții, nici măcar în ceea ce semnează ei.

◾ Una peste alta, ceea ce solicită protestatarii sau, mai degrabă, ceea ce încearcă ei să compenseze după cât se pricep, este lipsa de viziune pentru această țară a conducătorilor, în frunte cu Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Iohannis și restul decidenților politici de la București care se gândesc doar la cum să obțină noi câștiguri politice de pe urma anului electoral 2024.

◾ Ar fi fost oportun ca acest decidenți să acorde atenție revendicărilor care se puteau rezolva în ultimii ani, cu ar fi tema circulației utilajelor agricole pe drumurile publice sau cea a cântăririi camioanelor în vamă.

◾ Lecția pe care o primește guvernul la început de an cu protestele fermierilor și transportatorilor este destul de simplă, după cum mai spune Constantin Rudnițchi: ar trebui să se gândească mai puțin la jocurile și schemele politice și mai mult la administrarea economiei.

◾ Dar, atenție, că agricultorii noștri sunt conectați cu ce se întâmplă în Europa, acolo unde există o nemulțumire generală ca urmare a crizelor succesive din mai multe domenii. Iar protestatarii susțin că problemele reale ar trebui atacate în mod transparent de către toți actorii implicați. În România, pare că nimeni nu e atent la această lecție.

◾ Coloanele de tractoare care au blocat drumurile din Germania, provocând haos în orașe și dureri de cap pentru navetiști, reprezintă cel mai recent aspect al unui val de furie tot mai mare împotriva eforturilor de a proteja natura Europei de poluarea produsă de fermele sale, după cum a scris zilele trecute și cotidianul britanic The Guardian.

◾ În Germania, 10.000 de oameni au intrat cu utilaje în Berlin, până la Poarta Brandenburg și au protestat față de planurile Guvernului de majorare a unor impozite. În stradă au fost, la începutul anului, fermierii și transportatorii din Polonia, care au acuzat Guvernul că nu-i apără de „concurența neloială” făcută de importurile de cereale din Ucraina, dar au cerut și o serie de măsuri de sprijin financiar fără legătură directă cu țara vecină.

◾ Teoriile conspirației s-au răspândit până la fermele rurale din nordul Europei, la emisiunile de televiziune prin cablu din SUA și la rețelele de socializare din întreaga lume. Lunea trecută, editorialista politică olandeză Eva Vlaardingerbroek s-a alăturat fermierilor pe un tractor din Germania pentru a se opune „elitelor globale care duc un război împotriva oamenilor care muncesc din greu și care ne pun mâncare pe masă”.

◾ Într-un interviu acordat anul trecut fostului prezentator Fox News Tucker Carlson, Vlaardingerbroek a promovat o teorie populară a conspirației, susținând că grupuri precum Forumul Economic Mondial încearcă să îi facă pe olandezi să mănânce gândaci, luând măsuri drastice împotriva fermelor și deschizând fabrici de insecte.

◾ Declarații similare au fost reluate de adepții teoriei conspirației, cu un număr și mai mare de adepți. Luni, într-o postare pe X (fostul Twitter), Vlaardingerbroek i-a descris pe fermieri ca fiind „unul dintre puținele grupuri din societate cu suficientă forță de muncă pentru a lupta cu adevărat împotriva globaliștilor care vor să ne schimbe radical modul de viață”. Elon Musk, unul dintre cei mai bogați oameni din lume și proprietar al platformei, care a susținut separat teorii ale conspirației antisemite, a replicat: „Susțineți fermierii!”

◾ Asociația fermierilor germani s-a distanțat de grupurile de extremă dreapta care au încercat să le influențeze protestele.

◾ Revenind la România, este prima criză serioasă cu care se confruntă guvernul Ciolacu, după greva profesorilor care a amânat rotativa guvernamentală în vara anului trecut, așa cum explică Dan Tăpălagă într-un editorial pentru G4Media, subliniind că criza de atunci, încheiată cu promisiuni parțial onorate, a fost însă mai puțin periculoasă decât cea de acum. De ce? Pentru că o criză prelungită în agricultură și transporturi lovește în plin baza de alegători a PSD și periclitează funcționarea lanțului de aprovizionare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp