Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Pune întrebările corecte pentru a afla ce a făcut cu adevărat copilul tău la școală

copii la gradinița

photo icon getty

Unul din marile daruri pe care educația le poate face unui om în formare este dezvoltarea gândirii critice. Această abilitate contribuie nu doar la obținerea de rezultate academice, ci și la luarea deciziilor și la găsirea soluțiilor potrivite atât în viața profesională, cât și în cea personală, arată psihologul Carmen Lica, director executiv al Asociației Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională. „Gândirea critică presupune sensibilitatea la context, folosirea criteriilor, luarea în considerare a perspectivei, colaborarea neconflictuală, construirea soluțiilor, asumarea consecințelor și, nu în ultimul rând, respectarea valorilor. Gândirea critică întărește capacitatea de a face observații și de a separa clar informația riguroasă de opinie. În același timp sunt sporite atenția la context, capacitatea de a pune întrebări relevante, de a identifica și defini o problemă și, în final, capacitatea de a lua decizii adecvate fiecărei situații”, spune ea. Un om care gândește critic cade mai greu victima manipulărilor, este capabil să aibă grijă de sine și poate contribui la binele comun. Însă pentru a construi o astfel de calitate este nevoie de exercițiu și de contexte propice de învățare, încă din primii ani de viață. 

„Academia Americană de Pediatrie recomandă pediatrilor să propună timp, cât mai mult timp, pentru joc liber”

Fiecare interacțiune a unui copil cu un adult este o oportunitate de învățare, iar în fiecare împrejurare adulții trebuie să susțină dezvoltarea dimensiunii critice a gândirii, explică psihologul.

„Jocul, explicarea și respectarea regulilor, alegerile, discutarea consecințelor și asumarea lor, lucrul în grupuri mici sunt numai câteva contexte în care se produce dezvoltarea gândirii critice. Am citit de curând un raport al Academiei Americane de Pediatrie care recomandă pediatrilor să propună timp, cât mai mult timp, pentru joc liber. Raportul menționează numeroase cercetări care demonstrează că jocul dezvoltă abilitățile de comunicare, negociere, capacitatea de a construi soluții pentru rezolvare de probleme ignorând chiar, factorii perturbatori. Chiar și la Forumul Economic Mondial de la Davos s-a discutat despre importanța jocului în dezvoltarea competențelor pentru secolul 21”, continuă ea.

Resurse pentru dezvoltarea gândirii critice în ciclul primar

Asociația Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională și-a propus să le ofere învățătorilor uneltele care să îi ajute să le dezvolte copiilor gândirea critică. Astfel, în colaborare cu Asociația Pentru Promovarea Educației Deschise și Asociația Pro Cunoașterea, lucrează la elaborarea unui material-resursă care va sprijini dezvoltarea gândirii critice la copii și a unui suport de curs pentru cadrele didactice din învățământul primar, mai cu seamă pentru cele care predau la clasele a III-a și a IV-a. Acestea sunt realizate în cadrul programului Alt Viitor, finanțat de Microsoft România. „Materialul pe care îl propunem este un antrenament continuu de gândire critică, corectă, pentru dezvoltarea capacității de a identifica și utiliza argumentul adecvat în susținerea unei idei. Pentru cadrele didactice, invitația este și către reflecție permanentă asupra unor elemente de gândire logică și încurajarea practicării constante și explicite, la toate disciplinele, astfel încât prin acest tip de abordare să contribuie la dezvoltarea gândirii logice a copiilor. Tot acest demers vizează dezvoltarea acelui acel tip de gândire orientat spre rezolvarea de probleme pornind de la identificarea elementelor unei probleme/situații, construirea pașilor spre rezolvare și structurarea unei soluții. Este un prim pas în înțelegerea programării și, deși nu ne-am propus ca toți copiii care vor beneficia de programul Alt Viitor să devină programatori, ne dorim ca toți copiii să fie utilizatori inteligenți de tehnologie”, spune Carmen Lica.

La început, materialele, realizate sub coordonarea conf. univ. dr. Doina Olga Ștefănescu, vor fi destinate școlilor partenere în proiectul Alt Viitor din județele Brașov, Bihor, Constanța, Cluj, Tulcea, Bistrița-Năsăud, Galați și Sibiu. Însă după aceea cursurile vor deveni accesibile pentru toate cadrele didactice din țară prin acreditarea cursului de formare.

„Fiecare cadru didactic trebuie să fie conștient că este un model pentru copii”

Este o parte din procesul continuu prin care un profesor trebuie să treacă pentru a ține pasul cu nevoile elevilor săi. Și pentru a descoperi și susține în fiecare copil interesul pentru cunoaștere, dorința de a descoperi și de a înțelege lumea din jur.

Un nou an școlar a început, iar fiecare cadru didactic ar trebui să facă tot ce îi stă în putință pentru a pune bazele unui climat propice pentru învățare și pentru dezvoltare personală. „Fiecare profesor care intră în clasă în acest an școlar ar trebui să se asigure că fiecare copil se simte binevenit, bine primit, că vine cu bucurie la școală. Fiecare cadru didactic trebuie să fie conștient că este un model, un reper pentru copii în fiecare moment, să îi inspire pe aceștia, să transmită bucurie, interes și entuziasm atunci când prezintă informația. Este, de asemenea, important să se asigure că fiecare copil este valorizat și recunoscut, că fiecare copil este tratat cu respect. Este esențial să știe că fiecare copil este diferit, are propriul ritm de dezvoltare și de învățare, are propriul stil de învățare și este important să caute și să găsească acele metode care să-l susțină să fie cea mai bună variantă a lui”, spune Carmen Lica. 

Să pui întrebările corecte pentru a afla ce a făcut cu adevărat copilul tău la școală

Bucuria cu care un copil merge la școală este, în opinia ei, o parte din ceea ce înseamnă succes în materie de educație. Iar părinții au un rol important în relația copilului cu școala. Psihologul le recomandă acestora să aibă încredere în cel mic, să-l susțină și să-i răspundă la întrebări, să-și construiască așteptări realiste și să nu se concentreze numai pe rezultatele academice. Este nevoie ca părinții să înțeleagă cum se face evaluarea, astfel încât să nu sancționeze, ci să sprijine copilul în învățare. Să evite comparațiile. Iar atunci când observă elemente alarmante să ia atitudine. „Sunt tot felul de semne care pot să îngrijoreze un părinte și care pot avea legătură cu adaptarea la viața școlară și printre acestea pot fi tristețea, lipsa de interes, lipsa de apetit, tulburări de somn, frici, plâns, refuzul de a merge la școală. Atunci când apar comportamentele îngrijorătoare, trebuie să înțelegem și să depistăm cauza. Cauze pot fi multe și ele pot fi legate de la spațiul școlar care poate crea un disconfort, la interacțiunile nepotrivite din grup, o atitudine agresivă, amenințătoare a cadrului didactic, agresiune fizică, verbală, emoțională, dificultatea de a lega prietenii, îngrijorările legate de teme, teama de note, teama de a nu-i dezamăgi pe cei dragi”, avertizează Carmen Lica.

Ca să își dea seama de unde vin problemele, un părinte trebuie să își asculte copilul și să îi pună întrebări specifice și relevante, care merg dincolo de performanța școlară. Trebuie să încerce să afle ce îi place și ce nu-i place copilului la școală, care sunt prietenii noi, ce a fost cel mai simplu sau provocator la școală, care a fost ora preferată și de ce. „Aceste întrebări îl ajută și pe copil să exprime ce simte, să își dea seama ce a înțeles și ce nu a înțeles, să găsească răspunsuri la întrebări, să se gândească la propria experiență și consolidează încrederea între copil și părinte”, spune Carmen Lica. Iar tot acest proces consolidează de fapt învățarea și dezvoltarea mecanismelor de gândire.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Frumos si sanatos articolul...Dar ce ne facem ca noua ne lipseste (din punctul meu de vedere) fundamentul de baza in educatie. Programele scolare din pacate vor sa creasca o generatie de frustrati care stiu totul si nimic si care sa nu comenteze prea mult. In scoala romaneasca toti copiii sunt la fel si toti invata acelasi lucru...nu conteaza copilul, care este nivelul lui si care sunt aptitudinile lui. Critica? fata de cine sa o faca? Fata de asa numitii profesori (de dascali nu e cazul sa mai vorbim ca sunt din ce in ce ai rari) care nu fac altceva decat sa umple o table cu o materie insipida si care apoi sa dea note dupa o grila? Carora nu le pasa de nimic din clasa iar daca intrebi ce ai de facut cu copilul iti spune : mai lucrati cu el acasa....pai atunci mai bine un laptop performant sau un smart table...e si mai frumos si macar nu te poti enerva pe el....plus ca pustii ar fi fascinati:)
    Nu avem nici programele, nici cadrele didactice pentru ceea ce e descris mai sus din pacate. Nu in 100% din scolile din Romania dar in 70% eu asa vad. Foarte trist ...educatia in Romania e foarte bolnava.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult