Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Puteam să fiu canadian, dar a câștigat Iliescu. Continuăm și azi să alegem răul cel mai mic?

E seara târziu şi mama se uită la ştiri. Eu stau într-un colţ al canapelei şi mă joc cu un lego. Deodată mama închide televizorul şi spune cu o privire ciudată că plecăm în Canada. Eu mă uit la ea cruciş. Fusese o zi lungă la grădiniţă şi mie nu mai îmi ardea de plimbări la ora aia.

Era anul 2000, aveam 4 ani şi Corneliu-Vadim Tudor tocmai ajunsese în turul doi la prezidenţiale.

Acum am 20 de ani. În Canada n-am mai plecat, că a câştigat Iliescu; între doi balauri, măcar a fost ales ăla care scuipa mai puţin venin.

De câţiva ani totuşi mă întreb: cum au reuşit aceşti politicieni toxici să adune atât de mulţi adepţi şi atât de multe voturi? Şi mai ales, cum de, 16 ani mai târziu, o bună parte din acei oameni care i-au votat, continuă să îşi aleagă lideri cu un trecut dacă nu dovedit penal, atunci cel puţin dubios? Am auzit de multe ori, mai ales în mediul rural, fraza „Lasă-l, dom’ne, că a furat, da’ a mai şi făcut ceva". Cum de încă sunt atâţia oameni care nu reacţionează la furt şi lasă de la ei?

Cred că am un răspuns bun la asta: românul nu asimilează banul public ca fiind de fapt banul lui personal.

Dacă un om e tâlhărit pe stradă, va fi foarte frustrat şi indignat de banii care i-au fost furaţi – şi pe bună dreptate, cine nu ar fi?

Omul acela ştie cât de mult a muncit pentru ce avea la el şi cât de nedrept este să îi fie luată pe necinstite munca.

Dar dacă acelaşi om află că primarul localităţii sale a cumparat lalele de 100 de lei bucata, reacţia va fi de multe ori: „Şi ce? Lasă că măcar a făcut ceva, ia uite ce frumoase sunt". Şi ar avea dreptate dacă la banii ăia lalelele ar dansa și cânta, dar asta de obicei nu se întâmplă.

De ce reacţionează omul nostru diferit? Pentru că el nu este conştient că banii primăriei = banii lui. Şi atunci dacă nu sunt banii lui de ce ar reacţiona?

Acum veţi spune că nu este aşa, că toţi ştiu că plătesc taxe şi impozite şi că banii primăriei sunt ai lor. Eu am rezerve că aşa stau lucrurile şi daţi-mi voie să îmi argumentez poziţia.

Românul, când primeşte salariul sau pensia, gândeşte în net. „Cât câştigi?" - „2.500 de lei pe lună." - „Bravo, e un salariu bun!" etc. La fel fac şi grecul, polonezul sau portughezul. În schimb britanicul, danezul sau americanul gândesc doar în brut. „How much do you earn?" - „About Ł30 000 a year" ar suna o conversaţie de acest tip în Londra. E poate vreo coincidenţă că ţările din al doilea grup o duc mai bine decât cele din primul? Nu e niciun secret aici, nivelul de trai din nordul Europei şi din SUA e mai ridicat sau mult mai ridicat decât cel din sudul şi estul continentului. Care e legătura între modul în care se văd taxele şi nivelul de trai?

Dacă omul nu e conştient în viaţa de zi cu zi (subliniez: în viaţa de zi cu zi, şi nu doar când vine fluturaşul de salariu) de cât dă din munca lui la stat, banii pe care îi dă pur şi simplu îşi pierd valoarea emoţională şi omului nu îi mai pasă de ei.

Sună exagerat?

În Romania taxele pe salariu (cu toate contribuţiile angajatului şi angajatorului) sunt undeva în jur de 42%.

Cu alte cuvinte, fiecare romȃn plătitor de taxe munceşte cam 25 de minute în fiecare oră pentru banul public. Numai că cei mai mulţi nu sunt conştienţi de asta. Sau dacă sunt, nu sunt în mod constant. Dezavantajul aici e că, făcând asta, psihologic vorbind, este foarte probabil ca ei să uite că banii din acele 25 de minute le aparţin tot lor şi ei doar îi dau mai departe. Dar minutele şi orele acelea din viaţă sunt ale lor, munca este a lor, banii sunt ai lor.

Renunţând să ne gândim la banii pe care îi producem pentru stat, renunţăm în mod subconştient la proprietatea lor. Cu alte cuvinte, ne delimităm de ei şi atunci când ei ajung în cufărul vreunei autorităţi publice, în mintea multor oameni ei au ajuns acolo în vreun fel magic, nu prin contribuţia lor oră de oră, zi de zi. Efectul final este că oamenilor nu le va mai păsa de soarta banilor acelora aşa mult deoarece nu îi consideră ca fiind şi ai lor. Dacă nu sunteţi de acord cu acestea, amintiţi-vă de câştigătorii alegerilor locale din Baia Mare şi din Jilava. 

Propun o soluţie: să gândim în brut de azi înainte!

În loc de mai sus-amintitul „Câştig 2.500 de lei pe lună", haideţi să spunem „Câştig 4.400 de lei pe lună".

În felul acesta, eu voi şti lună de lună că dau 1.900 de lei taxe. Faptul că ştiu suma exactă este de o importanţă uriaşă. Eu voi şti că dau 1.900 de lei din banii mei proprii şi personali în fiecare lună, nu vreo sumă vagă pe care o citesc pe fluturaş şi la care nu mă mai gândesc până la următorul salariu când mă uimesc singur de cât de mare este el de fapt (să mai zică cineva că nu sunt multe salarii de 1.000 de euro pe lună în România…).

În felul acesta eu, involuntar, mă voi ataşa emoţional de banii aceia şi atunci când devin bani publici îmi va păsa mai mult de soarta lor, fiindcă ştiu că sunt de drept ai mei.

Şi când voi auzi că din aceşti bani s-au luat lalele de 100 de lei bucata o să stau treaz noaptea, gândindu-mă în ce locuri exotice aş fi putut da fuga cu ăia 1.900 de lei care mi-au fost cheltuiţi abuziv. Şi nu o să mai accept asta de la aleşii locali, fiindcă sunt banii mei! Sau când mă duc la doctor şi mi se cere şpagă, eu pot să nu o dau ştiind că deja am dat 460 de lei în fiecare lună pentru asigurările de sănătate.

Subliniez cât de important este să fim conştienţi de suma exactă pe care o plătim în taxe. După cum funcţionează mintea umană, va fi mult mai uşor să ţin minte şi să îmi pese când ştiu exact ce bani sunt, faţă de a da o sumă „oarecare" acolo…

Ce ar fi să ne folosim de egoismul naturii umane spre folosul tuturor? Oricărui om, mai mult sau mai puţin educat, îi pasă de ce e al lui, atâta timp cât ştie că e al lui. Deci haide să gândim în brut şi să ne lăudăm cu mia de euro pe care mai mulţi români decât credeam o au ca salariu!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adriana check icon
    Am citit acum articolul tau si te felicit pentru cat de frumos, clar si simplu ai explicat situatia constientizarii banului public, care este tot al nostru. Acesta e primul pas catre schimbarea in bine pe care o dorim cu totii. Tu ai subliniat clar ca schimbarea provine in primul rand din mintile noastre, apoi de atitudinea noastra, si ai si oferit Solutia. Cat despre partea cu spaga, este adevarat! amintindu-mi de cate ori era "necesar", sau mai bine zis "de bun simt" sa dau spaga cuiva ca sa ma trateze, sa ma serveasca sau sa se poarte frumos cu mine, de parca omul ala nu ar fi fost platit sa faca asta deja in cadrul serviciului (fie prin salariul sau, fie prin contributia clientului la taxe). Sa inteleg ca pana si bunavointa se vinde intr-atat de mult, incat in Romania s-a implementat de mult sistemul "spagii". Ei l-au cerut, noi l-am acceptat. Acum inteleg de ce simteam mereu o repulsie la gandul de a da "atentii".
    • Like 0
  • Mar Cia Mar Cia check icon
    Din cate am observat eu, tarile care au regi si regine o duc mai bine exceptand Germania unde Merkel face politica si ne prosteste din mers....ia ganditi-va ,Anglia, tarile nordice dar nu numai...Katar, Kuweit, Emiratele arabe, Arabua saudita si altele...
    • Like 0
  • Un articol foarte bine scris, pornind de la o observatie simpla dar revelatoare. Felicitări!

    De acord cu teza ta, si din fericire schimbarea asta nu are nevoie de politic pentru a se materializa. Tine doar de noi, si cred ca lucrurile au început deja sa se schimbe. Interesul pentru diverse investiții de infrastructura sau cultura arată ca publicul începe sa înțeleagă ca e vorba de banii 'nostri'. Mai e mult, dar primul pas a fost deja făcut si nu e cale de întoarcere.
    • Like 1
  • Sunt impresionata de acest articol dar si mai impresionata de varsta autorului.Sper totusi sa nu plece in Canada pana la urma! Felicitari!
    • Like 0
  • Excelentă idee, dar ar trebui (1) implementată legal, și (2) clarificată prin educație, oficial, de la cea mai fragedă vârstă. Credeți că se va face asta de către hoții aleși de noi?
    • Like 1
  • Stefania check icon
    Bravo! Citind ce ati scris imi dau seama ca mai avem o sansa, deoarece vine de la un om tanar! Va felicit ca studiati fluturasul si realizati cati bani dati la stat de pomana.Si cum statul incaseaza mereu dar nu da nimic in schimb (cum ar fi sanatate, invatamant, cultura etc), desi este obligat de constitutie. Daca am fi uniti, ar trebui sa facem greva fiscala si sa nu mai platim nimic!
    Taxele pe salarii sunt mari, asa este.Sunt bani destui pentru bugetul Romaniei.Cheltuirea proasta a lor, coruptia si hotia sunt problemele. Numai faptul ca absolut toate taxele, cu exceptia impozitului pe salarii, se platesc in acelasi cont de trezorerie si ne dam seama ca nu se doreste transparenta.Cum dracu sa stii cum s-au cheltuit banii din contributiile salariatilor daca totul se varsa in aceasi galeata.Si mai este o problema, pe care nimeni nu are curajul s-o spuna si anume daca minunatulul stat roman isi plateste pe bune taxele. Cand spun statul roman ma refer si la societatile de stat.Stiu ca de exemplu CFR-ul nu a platit niciodata CAS-ul, iar cei pensionati de acolo isi primesc pensille.Intreb: de unde are statul bani? Din contributiile noastre.Ma tem ca statul este cel mai mare hot!Este adevarat ca sunt doar 4 milioane de salariati care tin in spate aproape 6-7 alte milioane de asistati sociali si pensionari. Daca am avea mai multe locuri de munca acest raport s-ar schimba.Cred ca o sa vina vremea cand statul social va fi in faliment, daca nu chiar este deja si cand va trebui sa ne purtam singuri de grija asa ca indienii.
    • Like 5
  • DaniM check icon
    Bravo,
    Suuuper articol si realist.
    Hai sa ne luam ceea ce ne apartine noua tuturor si sa ne lasam furati si controlati de stat.
    Semnez si ma aliez acestui idei concept de a schimba cu adevarat viata noastra.
    Asadar astept sa ma contactati pentru a ne uni la o cauza logica si corecta.
    DaniM
    • Like 0
  • check icon
    Articolul descrie o situație reală. Eliminarea din sistemul financiar și fiscal a contribuțiilor care se rețin automat și eliminarea distincției incorecte între contribuțiile angajatului și ale angajatorului nu ar fi dificil de realizat și ar produce multe efecte benefice pentru țară și pentru populația care o locuiește. Pentru că clasa politică nu reprezintă interesul public aceste modificări nu vor fi realizate la inițiativa reprezentanților noștri. Pentru că noi nu suntem decât o masă de manevră care preferăm să ne dușmănim între noi (capre vecinului) nu vom putea să ne coalizăm pentru a impune sau presa o astfel de inițiativă. Și așa vom continua să trăim prost, puțin și degeaba spre continua perpetuare a intereselor unei minorități de șmecherași, de politruci și de companii grotești. Mai interesant ar fi fost dacă autorul și-ar fi propus o inițiativă pe care noi să o susținem (in text argumentat, o campanie de promovare, o monitorizare a activității factorilor responsabli cu strângeri de semnături, cu petiții, cu dezbateri publice, poate mediatizate etc.). Și chiar dacă inițiativa va fi un eșec, încercarea ne va aduce experiențe noi și satisfacția dată de o atitudine civică efectivă (ceva mai valoros decât niște comentarii de prisos pe tot felul de fițuici electronice). Asta ar însemna disponibilitate și nu declarațiile sforăitoare la un pahar: un proiect, campanie de advocacy, așa ca să nu spunem că am trăit degeaba.
    • Like 2
  • raimond check icon
    Sunt intru totul de acord. Omul ar trebui sa-si ia salariul BRUT, IN MANA. Apoi sa plateasca el, cu mana lui, toate asigurarile pe care le vrea si taxele. Sa vezi cum le-ar mai tremura mana la multi.... Adica, da-mi domne' toti banii mei - brutul. 4400lei sau cat o fi. Apoi vreau pensie? Virez suma la casa de pensii. Sau poate nu vreau! sau poate vreau numai pensie privata! Vreau asigurare medicala. OK. Cat? Unde? La stat???? Noooo... Stiu eu o firma noua, are nus' cate spitale, le-a modernizat. E si mai ieftin, etc. Bun, apoi taxe la stat. Cat? Pentru ce? Pentru panselute? Pai iau toporul si ma duc in audienta la primar.
    • Like 3
    • @ raimond
      Supercomentariu, bravo!
      • Like 0
    • @ Tom Dick N'Harry
      raimond check icon
      Ca sa nu mai zic de contributiile separate ale angajatului si firmei care sunt o magarie. Firma nu trebuie sa contrinuie pentru angajat cu nimic. Cel mult hai sa zicem la un fond de somaj. Adica daca patronul scoate din buzunar 4400lei pentru mine, sa mi-i dea pe toti. Nu 2500 cat ar fi brutul angajatului (ca restul e contributia firmei).
      • Like 1


Îți recomandăm

Protest 10 august

„Dacă se rostesc astfel de cuvinte cum face Liviu Dragnea, adică moarte, omor, bătăuşi, droguri, fascişti, toate sunt calculate, repetate de domnul Dragnea şi de consilierii săi pentru a construi o justficare în ochii opiniei publice a unor intervenţii asupra manifestanţilor anti-PSD care, până acum nu au comis nicio violenţă”, spune Cristian Tudor Popescu. (Foto: Inquam Photos)

Citește mai mult