Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Putin e un dictator sângeros. Dar inflația a început să crească în România înaintea războiului din Ucraina

Klaus Iohannis - mai 2022

Foto: presidency,ro

O să demontez în rândurile de mai jos declarațiile politice care au rolul să ascundă sub preș problemele și responsabilitatea decidenților politici, prin nominalizarea unei ținte (Vladimir Putin) în raport cu care cetățenii manifestă cea mai mare furie:

- Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi că Vladimir Putin este „vinovat” pentru inflaţia crescută din România. În plus, șeful statului a precizat că actuala criză economică, care a dus la inflație și scumpiri în toată lumea, este rezultatul declanșării de către ruși a războiului din Ucraina. „Guvernul, Parlamentul, politicienii - la modul general - îşi fac treaba şi în multe situaţii se găsesc anumite soluţii, dar nu este cazul să încercăm să aruncăm vina asupra Guvernului, asupra Parlamentului sau asupra clasei politice. Vinovat este Putin, care a declanşat acest război împotriva Ucrainei”, a subliniat liderul de la Palatul Cotroceni. 

- Să aruncăm însă o privire în trecut. Pe 22 februarie, cu două zile înainte ca Putin să pornează invazia rusă în Ucraina, minuta şedinţei de politică monetară de la BNR preciza că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze puternic creşterea în trimestrul II din 2022, până la 11,2% în luna iunie.

- De altfel, inflația în România a urcat la peste 8% în ultima parte a anului 2021, stabilind maximul din ultimii 10 ani, transmitea Eurostat pe 2 februarie 2022.

- O analiză a companiei de consultanţă Frames din 29 decembrie 2021 prevedea că, deşi anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administraţie, în companiile de stat, în mediul bugetar, în general, dar şi în sectorul pensiilor, în sănătate, în educaţie etc., din varii motive (politice - mai ales), calendarul reformelor a fost amânat, soluţia fiind includerea majorităţii acestora în PNRR, ca o condiţionalitate esenţială a obţinerii banilor europeni.

- Liberalizarea pieţelor a fost făcută cu ochii închişi, fără să se ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internaţional dar şi local. „Creşterea preţurilor la energie a generat un adevărat şoc în economie, iar impactul inflaţionist va fi simţit şi mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât şi populaţia, cel mai puternic din al doilea trimestru”, consemnau analiștii economici la sfârșitul anului trecut. 

- „Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităţilor, în al doilea trimestru din 2022 ne aşteptăm la un val inflaţionist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanţurile de producţie şi distribuţie, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecţie (plafonări/compensări etc.) până ce preţurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiţii, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureşul scumpirilor din energie”, mai avertizau analiștii Frames la final de 2021, când încă nu era declanșat războiul.

- Și au avut dreptate, pentru că rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,8% în luna aprilie a acestui an, de la 10,2% în luna martie, potrivit datelor publicate miercuri de INS.

- Prin urmare, președintele Iohannis nu spune chiar adevărul total atunci când arată cu degetul către un singur [țap ispășitor]. Da, Vladimir Putin este vinovat pentru faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia va şterge 1,1% sau 1.500 miliarde de dolari din economia mondială în 2022, aproximativ echivalentul unei economii de mărimea Australiei, după cum arată rezultatele unui studiu realizat săptămâna aceasta de Institutului britanic de cercetare economică şi socială. Însă politicienii români sunt și ei vinovați pentru faptul că nu au știut și nu știu în continuare să ofere măsuri concrete pentru ameliorarea crizei în care ne aflăm.

- Putin a devenit o țintă mare și e ușor să iei ochii electoratului cu aruncatul vinei către Moscova și detașarea de responsabilitate pentru criza care se simte acum cel mai râu la firul ierbii, în factura emisă la final de lună și pe rafturile magazinelor. Da, războiul a accentuat criza economică din România și din alte părți, dar problemele nu au început pe 24 februarie, ci ele erau deja o moștenire a pandemiei din ultimii doi ani.

- Iar Klaus Iohannis nu e singurul politician care aruncă vina [doar] către Vladimir Putin pentru problemele interne. A făcut-o înaintea sa președintele american Joe Biden la jumătatea lunii martie. 

- Liderul de la Casa Albă spunea în urmă cu două luni, după anunţul creşterii ratei inflaţiei în SUA în luna februarie la 7,9%, cel mai ridicat nivel în ultimii 40 de ani, că inflația vertiginoasă „este în mare parte vina” președintelui rus Vladimir Putin, în ciuda faptului că inflația a început să crească cu mult înainte de invazia Ucrainei de către Putin. „Din momentul în care și-a pus peste o sută cincizeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, prețul benzinei în ianuarie a crescut cu 75 de cenți. Nu vă înșelați, inflația este în mare parte vina lui Putin”, a mai spus Biden la acea vreme în cadrul unui eveniment în Philadelphia al Partidului Democrat.

- Totuși, Steven Rattner, un fost oficial al Departamentului Trezoreriei sub administrația Obama, pe vremea când Biden era vicepreședinte al SUA, scria într-un articol de opinie din noiembrie 2021, publicat în The New York Times, că cheltuielile în planul american de salvare al președintelui Biden au fost „păcatul originar” care a provocat inflația din SUA. „Păcatul inițial a fost Planul american de salvare, în valoare de 1.900 de miliarde de dolari, adoptat în martie. Proiectul de lege a încercat să contracareze efectele pandemiei, concentrându-se mai degrabă pe stimularea cererii decât pe investiții. Acest lucru a contribuit la nivelul inflației de astăzi”, scria Rattner în 16 noiembrie 2021.

- La acel moment, ritmul lunar al creşterii de preţuri în SUA era cel mai rapid din ultimele patru luni. În plus, rata anuală a inflaţiei urcase la 6,2% în octombrie, de la 5,4% în luna septembrie, la nivelul celei mai mari rate anuale a inflaţiei din ultimele trei decenii.

- În altă ordine de idei, războiul nemilos și total neprovocat pornit de Vladimir Putin în Ucraina a creat contextul apariția unei cascade de crize ( economice, sociale, politice). Chiar directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, declara la jumătatea lunii aprilie că războiul din Ucraina va frâna creșterea economică mondială în 2022 și 2023, în condiţiile în care preţurile mai mari la alimente şi energie pun presiuni asupra economiilor fragile. Invadarea Ucrainei de către Rusia a crescut riscurile la adresa stabilităţii financiare „pe multiple fronturi” şi va testa rezilienţa sistemului financiar global într-un moment în care dobânzile cresc semnificativ, mai avertiza Fondul Monetar Internaţional, în raportul său semestrial privind stabilitatea financiară mondială.

- Peste tot în lume, țările cu venituri mici și medii se confruntă cu o criză cu trei cauze majore: pandemia, costul tot mai crescut al datoriilor și creșterea prețurilor la alimente și combustibili cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Iar cel mai recent exemplu al faptului că invazia rusă a fost ultima piesă care lipsea pentru declanșarea unui tsunamiului este criza din Sri Lanka, țară aflată în pragul falimentului, care a trebuit să ceară împrumuturi de la FMI și India pentru finanțarea achiziției de produse alimentare, medicamente și petrol. Analiștii spun că Sri Lanka este prima țară care a cedat sub presiunile economice tot mai mari declanșate de războiul din Ucraina și este puțin probabil că va fi și ultima.

- În aceste condiții, mai mult ca niciodată este vital să știm care este realitatea din spatele declarațiilor politice și care sunt originile problemelor care ne domină actualitata, pentru că altfel riscăm să nu înțelegem de ce apa se retrage și vom rămâne pe plajă. Iar când valurile imense, gata să mature totul în calea lor, se vor îndreapta către țărm, nu vom fi pregătiți să ne salvăm la timp.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • A iesit si Ciuca azi cu o declaratie aproape identica, doar ca a folosit sintagma "inflatia din ultima vreme" cand l-a aratat pe Putin cu degetul. Ma intreb ce inseamna aceasta "in ultima vreme". Este adevarat ca ultimele scumpiri la alimentare sunt rezultatul razboiului, precum si cresterea barilului de brent la peste 100 USD de la ~75 inainte de invazie.

    Si este adevarat ca in US Trump a "dat cu bani in popor" in timpul pandemiei, fapt ce a alimentat o cerere care a pus presiune pe inflatie.

    Dar sunt 2 elemente pe care vad ca toata lumea se fereste sa le numeasca:
    1. Politica ultra-acommodativa atat a Fed-ului, dar mai ales a BCE, care a inundat sistemul cu lichiditati. Initial excesul de lichiditate a fost directionat catre active financiare dar cand a aparut nevoia cel mai probabil o parte s-a reorientat catre consum. Fed-ul incepuse sa normalizeze, BCE nici vorba, nici azi nu a inceput, inca mai face QE... Economiile au fost tinute pe steroizi si evident s-au distorsionat unele fenomene economice. Nimeni nu a contestat interventia dupa 2009, dar totusi pana in 2022 e cale lunga.

    2. Obsesia CE pentru economia verde. Evident, cu totii ne dorim mai putina poluare, dar nu la orice pret. Certificatele de CO2 si-au marit in 3 ani pretul de la ~5 EUR la 75 EUR. Si Lagarde aplauda, pozitia CE fiind ca pretul trebuie sa creasca si mai mult. Si uite asa s-a declansat criza energetica in UE, pretul energiei dublandu-se sau triplandu-se doar de la certificatele astea. Cresterea preturilor la petrol si gaz ca urmare a razboiului nu au fost decat cireasa de pe tort.

    La noi s-a ales probabil prost momentul liberalizarii pietei, poate a fost cu ghinion. Oricum atat statul roman cat si alte state ar trebui sa se gandeasca mai bine cand apasa pe pedala liberalizarii. Este drept ca pietele au ca scop echilibrarea cererii cu oferta (si asa se intampla pe termen mediu-lung) dar nu pe piete cu monopol sau piete de oligopol. Cum sa ai piata libera cand doar 4 mari producatori asigura 80% din productia de electricitate? Cand 2 producatori asigura 90% din consumul de gaze? Cand ai o singura sursa alternativa la import?
    • Like 3


Îți recomandăm