Raport de țară al Comisiei Europene: În circa trei ani, servicii precum înregistrarea unei nașteri sau obținerea de sprijin public pentru un handicap vor deveni accesibile online. Ar putea deveni acest lucru o realitate în România?

Foto Guliver/Getty Images

Cifrele pentru țara noastră arată o fotografie a momentului diferită de cea a mediei din spațiul european. România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE, în ultimii trei ani, în ceea ce privește serviciile publice digitale, arată ediția din 2020 a raportului de țară privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) al Comisiei Europene.

„Punctajele scăzute obținute în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral online, în cazul cărora România se situează pe ultimul loc în UE, indică o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite.

Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire a serviciilor publice digitale pentru întreprinderi, România situându-se pe ultimul loc și în această privință. Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, pe care niciun guvern nu a reușit încă să o rezolve", relevă raportul DESI.

Despre piedica în calea digitalizării reprezentată de faptul că bazele de date ale instituțiilor nu comunică între ele a vorbit, într-un interviu recent pentru Republica.ro, primarul din Oradea, Ilie Bolojan. Acesta se plângea că atât Ministerul de Finanțe, cât și cel de Interne refuză să împărtășească cu alte autorități datele pe care le dețin.

„E nevoie de o voință politică, de la nivelul Parlamentului și Guvernului, pentru ca prin modificări de legi, de hotărâri de Guvern să se deschidă bazele de date pe care le gestionează Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe. Ministere opace și care ani de zile au făcut tot ce au putut ca să-și conserve aceste baze de date, iar accesul să se facă doar prin reprezentanții unor direcții sau altora din minister. Fără această deschidere a bazelor de date nu poți face digitalizarea administrației publice din România. Mă refer la baza de date de la Evidența Populației, la cazierele judiciare, la cazierele fiscale în cazul Ministerului de Finanțe. Aceasta este o chestiune majoră", a spus Bolojan.

Situația a fost confirmată de Sabin Sărmaș, care a subliniat că, pentru succesul proiectului de interoperabilitate, este nevoie atât de o legislație adecvată, cât și de o soluție tehnică. Deși există Cadrul Național de Interoperabilitate care le permite instituțiilor să facă schimb de date, niciun act normativ nu le obligă, în prezent, să o facă. „Aici s-au blocat mereu lucrurile. Instituțiile se cred stăpânii datelor pe care le dețin. De fapt cetățeanul este stăpânul datelor pe care le are la instituție", a subliniat oficialul.

Principalele bariere în calea realizării serviciilor publice digitale în România

Raportul DESI 2020 al Comisiei Europene amintește că în iunie 2019 s-a lansat o consultare publică privind proiectul de lege referitor la realizarea Cadrului național de referință pentru realizarea interoperabilității în domeniul TIC („CNRTIC").

„Scopul legii este de a pune în aplicare viziunea exprimată în programul guvernului 2017-2020 (în special, în capitolul „Politici în domeniul comunicațiilor – Convergență digitală") în vederea simplificării procedurilor și a reducerii birocrației prin e-guvernare. Proiectul de lege ar stabili un cadru general pentru gestionarea interoperabilității sistemelor informatice ale instituțiilor publice care furnizează servicii publicului. Proiectul de lege urmează să fie votat în parlament. Nodul eiDAS (identificare electronică) al României este încă în curs de construire, prin proiectul finanțat de FEDR („SITUE"), care ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2020", precizează raportul Comisiei Europene.

Un utilizator trebuie să plătească 40 de euro/an pentru o semnătură digitală calificată

„Costul ridicat al unei semnături digitale calificate (aproximativ 40 EUR/an/utilizator) este problema principală pentru furnizarea unei identități digitale tuturor cetățenilor", adaugă raportul DESI 2020.

Autorii identifică principalele bariere în calea realizării serviciilor publice digitale în România :

• lipsa de coordonare dintre instituțiile publice în ceea ce privește instituirea unor astfel de servicii;
• migrarea specialiștilor din IT din sectorul public înspre sectorul privat sau în alte țări;
• lipsa generală de competențe digitale. Nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare și al competențelor cel puțin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE, potrivit raportului de țară privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie de software (față de o medie a UE de 61%). În ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane.

O soluție de e-guvernare bine pusă în aplicare ar ajuta întreprinderile să interacționeze cu autoritățile publice mai ușor, mai rapid și la costuri mai reduse.

„Adoptarea Legii privind interoperabilitatea și punerea sa în aplicare de către toate organismele publice implicate ar fi un prim pas spre realizarea de îmbunătățiri în administrația publică digitală”, punctează autorii raportului.

„În aproximativ trei ani, servicii precum înregistrarea unei nașteri sau obținerea de sprijin public pentru un handicap vor deveni accesibile cu ușurință prin intermediul mijloacelor digitale"

Pe de altă parte, în document este menționată și o „realizare importantă în 2020: sprijinul tehnic strategic pentru proiectele centrale de digitalizare ale autorităților centrale din România".

„Începând cu anul 2016, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale din România pune în aplicare, cu ajutorul fondurilor din partea UE (PO Asistență tehnică) un proiect strategic de asistență tehnică, menit să ajute autoritățile centrale și ministerele să elaboreze și să pună în aplicare proiecte-cheie de digitalizare legate de serviciile publice implicate în „evenimentele de viață" ale cetățenilor și ale întreprinderilor, e-sănătate, nodul eIDAS, ID-ul digital, toate în conformitate cu Agenda Digitală pentru România (2020). Proiectul a permis unor ministere-cheie precum Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii să semneze contracte (finanțare prin FEDR) pentru crearea sistemelor informatice necesare pentru furnizarea digitală a serviciilor publice precum registrele Stării Civile, sistemul pentru protecția copilului și adopție, sistemul de sprijin public pentru persoanele cu handicap etc. După finalizare, aceste contracte vor permite cetățenilor să obțină acces prin mijloace digitale la mai multe servicii publice esențiale, o funcție de mult așteptată de către populația și întreprinderile române. Astfel, în aproximativ trei ani, servicii precum înregistrarea unei nașteri sau obținerea de sprijin public pentru un handicap vor deveni accesibile cu ușurință prin intermediul mijloacelor digitale".

Cartea electronică de identitate, un nou pas spre serviciile electronice - bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie

Un pas înainte pe calea asigurării condiţiilor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice online, pentru a beneficia de diverse servicii electronice - bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie – a fost făcut recent, când preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Legea modifică mai multe acte normative referitoare la evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, scrie Agerpres.

Prin această lege se va pune în circulație un nou document de identificare, astfel încât să asigure cetăţenilor garanţii suplimentare de securitate, iar instituţiilor de drept public sau privat certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document.

Calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate, eliminată din cip

Actul normativ aduce modificări ale conceptului anterior privind conţinutul de date al cărţii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informaţiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât în viitorul document electronic de identitate să fie înscrise numai datele de identificare ale titularului, certificatul emis de MAI, înscris într-un singur cip, va asigura „funcţionalitatea" de card de sănătate.

Legea prevede şi posibilitatea de a opta pentru eliberarea unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate simple, care nu va conţine niciun cip, precum şi stabilirea unor termene de valabilitate a actelor de identitate, în funcţie de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului.

Act de identitate pentru copii, înainte de vârsta de 14 ani

Potrivit legii, „prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate".

Opţional, se poate elibera carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi, a reprezentantului legal, a persoanei desemnate din cadrul serviciului social, public sau al unui organism privat acreditat, destinat protecţiei speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinţi, unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul.

Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii.

Prin autentificare se înţelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un sistem informatic, în interes propriu sau în relaţia sa cu persoane juridice de drept public ori de drept privat.

De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea: unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate simple, se arată în lege.

Cartea de identitate simplă conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

După personalizarea şi transmiterea cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple la autoritatea competentă să le elibereze toate datele stocate în bazele de date de producţie se şterg imediat prin procedură automată şi ireversibilă.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp